Sentința civilă nr. 1664/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a1
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1664/2013
Ședința publică din data de 7 iunie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: V. LAURA OROS GREFIER: A. Z.
Pe rol fiind examinarea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată împotriva pârâtei C. M. de către I. I., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC B. C. S., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta lichidatorului judiciar, practician în insolvență Cacaină Viorica, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta lichidatorului judiciar depune la dosar copia extrasului de cont din care rezultă că în contul unic al debitoarei la acest moment se află suma de 2.682,12 lei. Având în vedere faptul că deși i-a solicitat pârâtei ca până la cest termen de judecată să facă dovada achitării întregului pasiv al debitoarei, aceasta nu a răspuns acestei solicitări, învederează instanței că înțelege să susțină cererea așa cum a fost formulată și solicită admiterea acesteia, iar pe cale de consecință obligarea pârâtei la plata întregului pasiv al debitoarei.
Judecătorul sindic, cu privire la cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale, reține cauza în pronunțare, în baza actelor aflate la dosar.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal la data de 19 decembrie 2012, sub numărul de dosar de mai sus, lichidatorul judiciar I. I. al debitoarei S.C. B. C.
S.R.L. a solicitat judecătorului sindic ca, în contradictoriu cu pârâta C. M., prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la plata sumei de 17.066 lei reprezentând pasivul debitoarei.
În motivare reclamanta a arătat că prin încheierea civila 2695/2012 din 15 iunie 2012 in dosarul nr._ s-a deschis procedura simplificata a insolventei impotriva debitoarei SC B. Consiruci S. si a fost desemnat lichidator judiciar societatea I. I. . Lichidatorul judiciar a notificat deschiderea procedurii in BPI, societatea debitoare cat si pe administratorul acesteia, privind obligațiile pe care le are in cadrul procedurii. In urma notificării, administratorul statutar nu s-a prezentat la sediul lichidatorului judiciar si nici nu a luat legătura cu acesta. Notificarea s-a făcut prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Din cele prezentate rezulta ca administratorul statutar nu a inteles sa pună la dispoziția lichidatorului judiciar documentele societății si bunurile acesteia asa cum prevede Legea nr. 85/2006 art. 28.
Fapta administratorului acestei debitoare falite de a refuza sa depună documentele solicitate la lichidatorul judiciar se încadrează in prevederile art 138 alin.(l), lit. d in sensul ca in acest mod au făcut sa dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea in conformitate cu legea. Deși a fost infiintata in anul 2008, societatea nu are depuse situații financiare la Registrul Comerțului, fapt pentru care a si fost dizolvata de drept si nici la finanțe nu a depus si inregistrat situații financiare. Se apreciază ca este evident faptul ca dezinteresul arătat de administratorul statutar fata de activitatea debitoarei a dus la intrarea societății in procedura insolventei. Se considera de asemenea ca daca administratorii acestei debitoare ar fi solicitat aplicarea fata de debitoare a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 85/2006 in sensul solicitării din proprie inițiativa a deschiderii procedurii de faliment fata de debitoare aceasta nu ar fi ajuns in mod cert sa aibă datorii fata de creditori, respectiv de 17.066 lei. Prin nepredarea documentelor si a activelor societății către lichidatorul judiciar, se prezuma faptul ca administratorii statutari le-au utilizat in interes propriu astfel ca lichidatorul judiciar sa nu le-a putut identifica in vederea valorificării acestora pentru achitarea obligațiilor înscrise in tabelul de creanța, astfel ca se impune angajarea răspunderii administratorului statutar si in baza art.138 alin.(l) lit. d).
Faptele administratorului debitoarei arătate mai sus indeplinesc condițiile răspunderii civile delictuale a acestora, respectiv: exista fapte ilegale săvârșite de către acest administrator si pe care le-a dezvoltat anterior, respectiv administratorul debitoarei falite a făcut sa dispară unele documente contabile si nu a ținut contabilitatea conform legii, a utilizat bunurile falitei in folosul propriu, fapta care l-a determinat sa nu predea administratorului judiciar documentele debitoarei falite, exista paguba determinata de faptele ilicite ale administratorilor acestei debitoare falite, paguba care se ridica la suma de 17.066 lei - reprezentând datoriile societății debitoare fata de creditori, faptele ilicite enumerate mai sus au fost săvârșite de către administratorii statutari cu intenția de a întârzia încetarea de plați si de a sustrage debitoarea de la plata obligațiilor care ii reveneau fata de creditorii sai si desigur la însușirea in mod ilegal a lichidităților care prezumam ca s-ar fi putut crea prin valorificarea activelor din patrimoniul debitoarei falite și existenta unui raport de cauzalitate intre faptele ilicita ale administratorilor debitoarei falite si paguba de 17.066 lei constând in sumele datorate creditorilor acesteia. Aceasta paguba a fost determinata de către administratorul debitoarei falite prin săvârșirea faptelor ilicite la care s-a făcut referire anterior.
In concluzie, in baza art.138 alin. (l) lit.d) a Legii 85/2006 se solicita obligarea administratorului debitoarei, la suportarea pasivului debitoarei constând in suma de
17.066 lei reprezentând datoria debitoarei fata de creditorii ei înregistrata in tabelul creanțelor.
Pârâta deși legal citată nu a depus întâmpinare la dosar, dar s-a prezentat în instanță la termenul de judecată din_, când a arătat că a deținut funcția de administrator al debitoarei însă în fapt de societate s-a ocupat fiul său, C. Ioan, care este plecat în străinătate și și-a manifestat intenția de a plăti pasivul, motiv pentru care a solicitat acordarea unui termen mai îndelungat.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul sindic reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de
conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.
Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor.
Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă.
Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i.
Judecătorul sindic constată că fapta pârâtei întrunește condițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, privind ținerea unei contabilități fictive sau ținerea contabilității cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie ori dispariția unor documente contabile produsă de administratorul statutar.
În sarcina pârâtei poate fi reținută fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care aceasta nu i-a predat lichidatorului judiciar documentele contabile astfel cum sunt ele prevăzute în art. 28 din Legea nr.85/2006, și nu a înregistrat situații financiare pentru societatea debitoare la Registrul Comerțului deși societatea a fost înființată din anul 2008.
Atâta timp cât legiuitorul a înțeles să sancționeze neținerea contabilității în conformitate cu legea, cu atât mai mult sancționează neținerea contabilității. Or, în cauză pârâta se face vinovată de neținerea contabilității pe o perioadă considerabilă de timp anterior deschiderii procedurii, lista bunurilor debitoarei, lista creditorilor și contul de profit și pierdere sunt determinate de lipsa acestora, întrucât nu s-a ținut evidența contabilă la zi.
Judecătorul sindic apreciază că pârâtei îi revenea, în calitate de administrator statutar, obligația de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce i-a fost încredințat, administratorul fiind direct răspunzător de modul în care este ținută evidența contabilă, obligațiile sale reieșind cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2 ale Legii nr. 31/1990, precum și din dispozițiile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 31/1990.
Totodată, conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective.
În condițiile în care evidența contabilă nu a fost ținută sau nu a fost ținută în conformitate cu legea, există o prezumție de culpă, întrucât corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de Legea nr. 31/1990, care în art. 73 lit. c stabilește că administratorii sunt solidari răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art. 11 din Legea nr. 82/1991 a contabilității republicată prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații.
În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea, se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor, pasiv care, dată fiind natura creanțelor înscrise în tabelul definitiv și anume, creanțe bugetare, în condițiile ținerii contabilității societății debitoare, putea fi substanțial mai mic întrucât debitele principale nu ar fi atras penalități și majorări de întârziere.
Astfel, faptul că administratorul statutar nu a depus la dosar actele contabile solicitate de lichidatorul judiciar, creează prezumția că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile de ținere a contabilității conform legii.
Dealtfel, pârâta nu a contestat situația de fapt invocată de către lichidatorul judiciar, ci dimpotrivă, prezentându-se în instanță la termenul de judecată din_, a arătat că a deținut funcția de administrator al debitoarei, însă în fapt de societate s-a ocupat fiul său, C. Ioan, care este plecat în străinătate, și și-a manifestat intenția de a plăti pasivul, motiv pentru care a solicitat acordarea unui termen mai îndelungat. Totodată, pârâta a și efectuat plata sumei de 2800 lei, în urma introducerii cererii de
chemare în judecată, sumă pe care a virat-o în contul unic de lichidare al debitoarei (fila 24). Raportat la plata de către pârâtă a unei părți din debitul ce face obiectul cauzei de față și având în vedere motivarea cererii acesteia de amânare de la termenul de judecată din_, prin care pârâta a arătat că dorește să achite pasivul, judecătorul sindic reține că aceasta a recunoscut săvărșirea faptei invocate în sarcina sa prin acțiunea de față, respectiv faptul că nu a ținut contabilitatea societății debitoare. Dealtfel, pârâta a invocat și faptul că de societate s-a ocupat fiul său, deși aceasta figura ca și administrator statutar al societății la Registrul Comerțului, și prin urmare acesteia îi revenea obligația de a conduce contabilitatea societății debitoare.
Așa fiind, judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtei poate fi reținută și săvârșirea faptei reglementate de art. 138 lit. d din Legea nr.85/2006, respectiv neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, faptă care a condus la producerea stării de insolvență a debitoarei, întrucât pârâta nu a fost în măsură să sesizeze scadența obligațiilor de plată cu consecința directă a calculării pentru debitele neachitate a penalităților și majorărilor de întârziere.
Întrucât creditorii nu și-au recuperat creanțele astfel cum au fost înscrise în tabelul definitiv al creditorilor, creanțe care reprezintă prejudiciul cauzat acestora urmare a neachitării debitelor, judecătorul sindic consideră că pârâta se impune a fi obligată la plata unei părți din pasivul debitoarei în cuantum de 14.266 lei. În acest sens, judecătorul sindic va avea în vedere faptul că pârâta a plătit deja suma de 2.800 lei din suma la plata căreia a solicitat lichidatorul judiciar să fie obligată, astfel că va fi avută în vedere ca plată parțială a debitului. Nu poate fi primită așadar cererea lichidatorului judiciar de obligare a pârâtei la plata debitului inițial invocat, întrucât aceasta a efectuat deja o plată parțială din cuantumul acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de lichidatorul judiciar I. I. al debitoarei
S.C. B. C. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. M., cu domiciliul în com. I. nr. 1306, jud. Maramureș.
Obligă pârâta să plătească o parte din pasivul debitoarei S.C. B. C. S.R.L., J_, în sumă de 14.266 lei.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
V. LAURA OROS A. Z.
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 4ex./_
← Decizia civilă nr. 8982/2013. Răspundere organe de conducere.... | Sentința civilă nr. 4690/2013. Răspundere organe de... → |
---|