Sentința civilă nr. 2039/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2039/2013
Ședința publică din 08 Noiembrie 2013
T. format din: PREȘEDINTE: U. I. , judecător-sindic GREFIER: F. K.
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de contestatoarea S. B. L. I. SA, împotriva tabelului creanțelor întocmit de C. M. UV I., în calitate de administrator judiciar al debitoarei S. I. S. B. B. .
Cauza s-a judecat în fond la data de 25 octombrie 2013, concluziile reprezentantului părții prezente fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, când pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 01 noiembrie 2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat din nou pronunțarea soluției la data de 08 noiembrie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată că :
Prin contestația la tabelul preliminar formulată de creditoarea B. L. I. SA, în dosarul de insolvență cu nr. 3426/ll2/2013 privind pe debitoarea Societate I. S. B. -B. și înregistrată în prezentul dosar asociat pentru soluționare, s-a solicitat să se dispună înscrierea în tabelul de creanțe a sumei totale de 2l6.864,26 lei, creanță ce a fost solicitată prin declarația de creanță depusă în termen, fiind nejustificată măsura administratorului judiciar SCP C. M. UV I. B. de a fi acceptat și de a înscrie în tabelul definitiv doar o creanță de 27.897,72 lei reprezentând facturile emise și neîncasate până la data deschiderii procedurii de insolvență.
In motivarea contestației, creditoarea a arătat că a avut încheiate cu debitoarea mai multe contracte de leasing, respectiv nr.58452/l_, 58453/l_, 58599/l_ și 58600/l_, pentru finanțarea unor autoturisme ce au fost date în folosință și posesia debitoarei, dar pentru că debitoarea a încetat plățile și nu s-au mai achitat facturile pentru suma totală de 27.897,72 lei, prin hotărârea din 27.ll.2009 s-a dispus rezilierea contractelor de leasing și s-a solicitat înscrierea în tabelul preliminar de creanțe cu suma arătată, compusă din: 27.897,72 lei c/v facturilor neachitate până la deschiderea procedurii și l88.966,54 lei, ce a fost respinsă de către administratorul judiciar și care reprezintă capital datorat cu titlu de daune interese, în temeiul clauzei penale, conform prevederilor asumate din părți prin dispozițiile art.ll pct.9 din Contractele de leasing, penalități și dobânzi datorate în temeiul art.2 pct.l2 și art.3, calculate până la data deschiderii procedurii și cheltuieli CASCO ocazionate de asigurarea CASCO a bunurilor ce au făcut obiectul contractelor de leasing.
S-a făcut precizarea că din costurile totale au fost scăzute prețurile de revânzare a bunurilor după valorificarea acestora, astfel că suma totală rămasă neachitată de 2l6.864,26 lei (cu TVA inclus) reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, în condițiile art.379 alin.2 și 3C.pr.civ, rezultată din titluri executorii potrivit art.8 din OG nr.5l/l997 și sunt întrunite condițiile prev.de art.64 și urm. din L.85/2006 pentru înscrierea în tabelul de creanțe.
Contestația a fost legal timbrată (f.2).
Administratorul judiciar SCPI C. M. UV I. a depus la dosar întâmpinare (f.l5-l9), prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, s-a arătat că din creanța solicitată de creditoare în val.de 2l6.864,26 lei a fost acceptată și înscrisă în tabelul preliminar doar o creanță de 27.897,72 lei
reprezentând c/v facturilor emise și neachitate până la data deschiderii procedurii insolvenței, și nu a fost acceptată și înscrisă suma de l88.966,54 lei, reprezentând contravaloarea daunelor interese rămase de achitat până la finalizarea contractelor de leasing, penalități, dobânzi și cheltuieli Casco.
S-a arătat că au fost reziliate de către locator contractele de leasing, din inițiativa acestuia, iar bunurile ce au făcut obiectul contractelor au fost predate către proprietar în anul 20l0, iar neplata obligațiilor contractuale de către utilizator nu s-a datorat relei-credințe a acestuia ci unor cauze străine de voința sa, respectiv efectelor crizei economice și financiare care a blocat viața economică
, fiind incidente disp.art.l082 și art.l083 C.civil vechi, cu privire la cazul fortuit care exonerează de plata de daune interese.
De asemenea, s-a invocat faptul ,în esență, că este abuzivă clauza penală înscrisă doar în condițiile generale, aceasta nu a fost negociată de părți, fiind în neconcordanță cu prev.art.969,1066 și 1069 cod civil dar și cu nesocotirea prev.art.1 din O.G. nr.51/2007 modificată care stabilește natura sinalagmatică a contractului de leasing.In această situație, suma solicitată de creditoare este cu titlu de daune-interese și prin înscrierea la masa credală cu întreaga penalitate,ea ar obține o dublă reparație deoarece aceasta rămâne și proprietara bunurilor ce au făcut obiectul contractelor de leasing și care au fost restituite,având posibilitatea să le valorifice.
S-a mai arătat că contractele sinalagmatice sunt guvernate de principiul echilibrului prestațiilor reciproce și interdependente asumate de părți, că aplicarea întocmai a unei astfel de clauze penale ar avea efectul ruperii echilibrului prestațiilor, cu încălcarea principiului reparației integrale a prejudiciului suferit de creditoarea finanțatoare, prejudiciu ce ar fi depășit de daunele interese solicitate.
Examinând actele și lucrările dosarului, s-au reținut următoarele:
Prin încheierea civilă 904/l9.04.20l3 pronunțată de T. B. -N. în dosar nr.3426/ll2/20l3, a fost deschisă procedura generală a insolvenței la cererea debitoarei Societatea I.
S. B. -B. .
Creditoarea B. L. I. SA a depus în termen legal o declarație de creanță pentru suma totală de 2l6.864,26 lei, datorată de debitoare în baza mai multor contracte de leasing, compuse din următoarele sume: 27.897,72 lei c/v facturilor neachitate până la deschiderea procedurii și l88.966,54 lei, ce a fost respinsă de către administratorul judiciar și care reprezintă capital datorat cu titlu de daune interese, în temeiul clauzei penale, conform prevederilor asumate din părți prin dispozițiile art.ll pct.9 din Contractele de leasing, penalități și dobânzi datorate în temeiul art.2 pct.l2 și art.3, calculate până la data deschiderii procedurii și cheltuieli CASCO ocazionate de asigurarea CASCO a bunurilor ce au făcut obiectul contractelor de leasing.
Contestatoarea a invocat ca temei al cererii sale prevederile art. ll.9 din contractele de leasing încheiat cu debitoarea, prin care părțile au convenit ca, în cazul în care debitorul nu își execută la scadență ratele de leasing, locatorul va putea rezilia contractul de leasing, utilizatorul fiind obligat atâta la restituirea bunului care a făcut obiectul leasingului, cât și la plata restului ratelor de leasing până la sfârșitul contractului, cu titlu de daune interese.
Deși creditoarea-contestatoare invocă faptul că, potrivit art. 8 din O.G. nr. 51/1997, " contractele de leasing, precum și garanțiile reale și personale, constituite în scopul garantării obligațiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii"; și deci creanța pretinsă de aceasta nu ar fi supusă procedurii de verificare prevăzută de Legea nr. 85/2006, tribunalul constată că, așa cum prevede art. 66 din Legea insolvenței, "toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii";, creanța pretinsă de creditoarea recurentă nefiind constatată prin contractul de leasing.
Este de menționat că, potrivit 10 din O.G. nr. 51/1997, printre obligațiile expres prevăzute de lege în sarcina utilizatorului unui contract de leasing se numără la lit. d) să achite toate sumele datorate conform contractului de leasing - rate de leasing, asigurări, impozite, taxe -, în cuantumul și la termenele menționate în contract, iar la lit. j j) să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing, neexistând nici o normă legală care să prevadă obligația acestuia ca, la încetarea contractului de leasing, deși bunul este restituit finanțatorului, utilizatorul să plătească în continuare ratele de leasing până la expirarea duratei contractuale stabilite inițial.
În acest sens este și norma prevăzută în art. 15 din O.G. nr. 51/1997, potrivit căreia "în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligația de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanțatorul
are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul și să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing"; (subl.n. - red.U.I).
Este adevărat că în Condițiile generale la contractul de leasing încheiat între părți s-a înscris la art. 3.5 clauza penală invocată de creditoarea recurentă și că potrivit art. 969 al. 1 C. civ.
"convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante";, însă trebuie avute în vedere și prevederile art. 970 al. 2 C. civ., conform cu care convențiile "obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației după natura sa";. Având în vedere că această clauză nu a fost negociată de către părți, contractul fiind unul de adeziune, și că, prin primirea bunului și a sumelor restante până la data încetării contractului, la care se pot calcula penalități de întârziere sau dobânzi, creditoarea este despăgubită integral, tribunalul constată că nu ar fi echitabil ca debitoarea să fie obligată și la plata contravalorii bunului deja restituit - valoare recuperată de creditoare prin vânzarea bunului, cu titlu de daune interese, o asemenea sarcină fiind excesivă și provocând un dezechilibru semnificativ între prestațiile părților
din contractul de leasing.
Practica recentă a Curții de apel C. (.v.dec.civ.nr. 4877/26.04.20l3, dosar 6043/ll2/20ll/a1), a statuat că există posibilitatea revizuirii clauzei contractuale penale, în sensul reducerii acesteia, prin intervenția judecătorului în contract pentru reechilibrarea contractului, făcând trimitere atât la disp.art.969 alin.l și art.970 alin.l din vechiul Cod civil, cât și la legislația din alte țări europene.
S-a decis că deși nu se poate nega funcția reparatorie și sancționatorie a clauzei penale, se observă că în maniera în care această clauză a fost înserată în contractele de leasing, nu mai constituie un mijloc de reparare a unor daune viitoare ci determină un dezechilibru major contractual și reprezintă un mijloc ruinător pentru debitor care, predând bunul a cărui folosință o avea, este pus în situația de a achita ratele rămase exact ca și în ipoteza în care ar fi păstrat folosința bunurilor.
De asemenea, s-a susținut că înserarea unei clauze penale excesive în contracte nu este decât consecința unei "violențe economice";, exercitată de către partea mai puternică din punct de vedere economic asupra părți mai slabe. In acest context, clauza penală nu mai are, în cuantumul stabilit, menirea de a repara un prejudiciu ci creează un prejudiciu părții mai slabe prin generarea uni dezechilibru contractul în total dezacord cu principiul bunei-credințe și cu principiul echității - principii ce guvernează contractul.
In ceea ce privește reducerea cuantumului reprezentând daune interese, s-a apreciat că aceste pot fi admise pentru jumătate din suma solicitată și, cum în cauză a fost admisă suma de 27.897,72 lei, reprezentând c/v facturilor neachitate, se vor stabili daune interese la jumătate din această sumă
, respectiv l3.948,86 lei, astfel că în temeiul art.73 cu aplic.art.ll alin.l lit.i din L.85/2006 se va admite în parte contestația și se va dispune înscrierea în tabelul definitiv de creanțe a creditoarei B.
L. I. SA și cu această sumă, pe lângă cea admisă de administratorul judiciar și înscrisă deja în tabelul preliminar de creanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite în parte contestația la tabelul preliminar de creanțe formulată de creditoarea B. L.
SA, cu sediul social în B. ,P. A. I. nr.8, bl l7,sector 3, Nr.ORC J40/32l3/200l, CUI RO l3795308, în dosarul de insolvență nr._ privind pe debitoarea Societatea I. S., reprezentată de administrator judiciar SCPI C. M. UV I., cu sediul în B., B-dul D., nr. 9, sc B, et.l, ap.27, jud.B. -N. și în consecință:
- dispune înscrierea creditoarei-contestatoare B. L. I. SA în tabelul definitiv de creanțe și cu suma de l3.948,86 lei pe lângă cea acceptată și înscrisă de administratorul judiciar în tabelul
preliminar, de 27.897,72 lei, astfel că în total creditoarea va fi înscrisă pe tabelul definitiv de creanțe cu o creanță chirografară de 4l.846,58 lei.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 08 noiembrie 20l3.
PREȘEDINTE,
Judecător - sindic GREFIER,
U. K. F.
Red/dact UI/CR/5 ex.
← Sentința civilă nr. 462/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 156/2013. Contestație. Faliment,... → |
---|