Sentința civilă nr. 2390/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECTIA CIVILĂ
Dosar nr._ /a1 Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2390
Ședința publică din 15 mai 2013
Completul compus din: Judecător-sindic: L. M. Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulată de reclamanta D.G.F.P. S.
, cu sediul în Z., P-ța I. M., nr. 15, jud. S., împotriva pârâților L. F., domiciliat în M., nr. 112, jud. S. și T. F. S., domiciliat în M., nr. 477, jud. S., având ca obiect angajarea răspunderii administratorilor de la debitoarea SC L. T. C. S. .
Procedura îndeplinită, soluționarea cauzei făcându-se fără citarea părților. Mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ședință din 08 mai 2013,
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
JUDECĂTORUL-SINDIC,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ D.G.F.P. S. a solicitat obligarea administratorilor SC L. T. C. S., pârâții L. F. și
T. F. S. la plata creanței D.G.F.P. S. înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor, rămasă neacoperită în sumă de 27.213 lei.
În motivarea cererii arată că întrucât lichidatorul judiciar nu înțelege să promoveze acțiunea de atragere a răspunderii administratorului societății care a contribuit la apariția stării de insolvență, în calitate de creditor ce deține peste 50% din valoarea creanțelor înțelege să promoveze prezenta acțiune.
Apreciază că sunt întrunite prevederile art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006 întrucât începând cu data trimestrul III 2010 administratorii societății nu au mai depus la AFP Z. nici situații financiare anuale ( bilanț contabil) si nici declarații fiscale, după cum rezulta din situația transmisa de AFP Z. .
Pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind conducerea contabilității firmei, AFP Z. a aplicat debitoarei mai multe amenzi contravenționale in suma totala de 3.000 lei si înscrise la masa credala.
Prin Procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr. 0183956/_ s-a aplicat amenda contravenționala in cuantum de 1000 lei pentru nedepunerea declarației 112 pentru luna mai 2011 conform art. 219 alin.1 lit. b) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, R;
Prin Procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr. 0059138/_ s-a aplicat amenda contravenționala in cuantum de 1000 lei pentru nedepunerea decontului de TVA, declarația 112 si declarația 100 pentru
luna iunie 2011, conform art. 219 alin.1 lit. b) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, R;
Prin Procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr. 0059283/_ s-a aplicat amenda contravenționala in cuantum de 1000 lei pentru nedepunerea declarației 112 pentru luna august 2011, conform art. 219 alin.1 lit. b) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, R;
S-a menționam faptul ca din evidentele AFP Z. rezulta ca administratorii debitoarei nu s-a preocupat sa respecte legislația fiscala iar amenzile au fost aplicate doar pentru o parte din faptele contravenționale comise, acesta in mod continuu, începând cu trimestrul III 2010, nu a mai depus declarații fiscale in administrație si nici bilanț contabil, astfel ca evidenta contabila nu a fost condusa in conformitate cu legea iar documente contabile prezentate lichidatorului judiciar nu reflecta realitatea.
Tot cu titlul de exemplu s-au mai arătat câteva aspecte privind conducerea defectuoasă a evidenței contabile:
- societatea a reținut de la angajați obligațiile fiscale cu reținere la sursă in suma de 6754 lei care nu au fost virate la bugetul general consolidat al statului, așa cum rezultă din declarația de creanță depusă de instituția noastră la dosarul cauzei.
Nevirarea obligațiilor cu reținere la sursă în termenul de 30 de zile de la data scadenței sunt fapte penale prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Apreciază că lichidatorul judiciar avea obligația analizării corecte a cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolventă și la crearea unui prejudiciu creditorilor societății in suma totală de 27.579 lei din care numai creanța datorată bugetului general consolidat al statului este în cuantum de 27.213 lei. Acesta nu a verificat cum s-a ajuns ca debitoarea să înregistreze aceste datorii și care sunt persoanele vinovate pentru acumularea acestor datorii, conform art. 25 din legea insolventei.
Din cele prezentate mai sus rezultă fără echivoc faptul ca exista o legătura de cauzalitate între activitatea desfășurată de către administratorul societății debitoare si starea de insolventă a acesteia.
În drept cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006.
În probațiune creditoarea a depus copia celor trei procese verbale de contravenție (f. 3-8).
Prin întâmpinare lichidatorul desemnat al debitoarei a solicitat respingerea acțiunii formulate arătând că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Debitoarea într-adevăr are o creanță compusă din amenzi și obligații cu reținere la sursă însă apariția stării de incapacitate de plăți nu se datorează acestora.
Cauza insolvenței este determinată de imposibilitatea identificării de clienți în vederea desfășurării activității debitoarei și nu de nedepunerea unor declarații fiscale, sau de nevirarea unor obligații către bugetul de stat.
Ținerea defectuoasă a contabilității nu a fost în scopul de a ascunde sau cauza vreun prejudiciu creditorilor, însă într-adevăr este obligație legală pentru a se ține evidențele contabile conform legii, dar în speță consideră faptul că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile, neexistând raportul de cauzalitate,
insolvența fiind determinată de alte cauze, respectiv inadaptarea la condițiile pieței pe fondul dificultăților economice.
Apreciază în speță că nu sunt întrunite elementele necesare angajării răspunderii materiale a pârâților.
Anexează în probațiune raportul lichidatorului, tabelul creanțelor bilanțul și balanța de verificare la_ .
Din examinarea cererii formulate, a înscrisurilor depuse în scop probator instanța reține următoarele:
Prin încheierea civilă nr. 402/C/_, s-a admis cererea debitoarei SC L.
T. C. S. și s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență împotriva acesteia, fiind numit lichidatorul judiciar D. L. D. .
In procedură a depus declarație de creanță creditoarea: DGFP S. pentru suma de 27.213 lei și ITM S. pentru suma de 366 lei, sume cu care aceste creditoare care au fost înscrise în tabelul creanțelor debitoarei (f.25).
În ceea ce privește cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților instanța reține că potrivit art. 138 alin. (3) din L 85/2006 ";Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului și/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.
Instanța reține că în prezenta cauză creditoarea DGFP S. are calitate procesuală activă conferită de dispozițiile textului de lege sus enunțat.
Cererea formulată urmează să fie respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei,
"la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea
de insolventa a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
b) au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridica la încetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictiva, au făcut sa dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul întârzierii încetării de plăți; g) în luna precedenta încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.
Răspunderea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere delictuală specială a cărei antrenare presupune dovedirea îndeplinirii condițiilor referitoare la săvârșirea uneia dintre faptele ilicite prevăzute de dispozițiile textului legal susmenționat, a prejudiciului constând în starea de
insolvență și nerecuperarea de către creditori a creanțelor în cadrul procedurii insolvenței și a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicita și prejudiciu.
Creditoarea și-a întemeiat acțiune avizând atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților pe prevederile art. 138 lit. d din Legea insolvenței, care sancționează ținerea unei contabilități fictive, cauzarea dispariției unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea, fără a arăta cum a fost cauzată astfel starea de insolvență a debitoarei sau în ce măsură a contribuit la încetarea de plăți fapta pârâților de a nu se conforma obligațiilor legale de a depune la AFP Z. declarația 112 pe perioada mai-august 2011.
Nedepunerea documentelor cerute de lege la AFP nu poate angaja răspunderea pârâților în condițiile în care reclamanta nu a probat faptul că prin nedepunerea situațiilor financiare a fost cauzată insolvența debitoarei, astfel încât acțiunea reclamantei este neîntemeiată și sub acest aspect și va fi respinsă ca atare.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată D.G.F.P. S., cu sediul în Z., P- ța I. M., nr. 15, jud. S., pentru obligarea pârâtului L. F., domiciliat în M.
, nr. 112, jud. S. și T. F. S., domiciliat în M., nr. 477, jud. S., la plata pasivului debitoarei, în valoare de 27.213 lei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2013 la sediul instanței.
Judecător-sindic, | Grefier, | |
L. M. | C. | A. |
Red. L.M./_
Dact.C.A./_ /8 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Sentința civilă nr. 2058/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 2102/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
