Decizia civilă nr. 2724/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 2724/2013
Ședința publică din data de 04 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. P. JUDECĂTOR :A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de D. G. A F. P. A
J. S., împotriva sentinței civile nr. 5583 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului S., în contradictoriu cu intimații SC D. SRL, SC D. SRL PRIN LICHIDATOR J. C.I.I. N. V. D., D. V. și
D. D., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de_, s-a înregistrat la dosar întâmpinare trimisă, prin fax, din partea lichidatorului judiciar al debitoarei, prin care s-a solicitat respingerea recursului.
Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin.
4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 6 și 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.5583 pronunțată la data de_ de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ /a1, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată
D.G.F.P. S., pentru obligarea pârâților D. V. și D. D. la plata pasivului debitoarei, în valoare de 50.640 lei.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolvență, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c)
au dispus, in interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridica la încetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictiva, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul întârzierii încetării de plăți; g) în luna precedenta încetării plăților, au plătit sau au dispus sa se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.
Răspunderea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere delictuala speciala a cărei antrenare presupune dovedirea îndeplinirii condițiilor referitoare la săvârșirea uneia dintre faptele ilicite prevăzute de dispozițiile textului legal susmenționat, a prejudiciului constând în starea de insolvență și nerecuperarea de către creditori a creanțelor în cadrul procedurii insolvenței și a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicita și prejudiciu.
Față de documentele depuse în scop probator de lichidatorul judiciar și pârâtă (f. 28-30,33-44) instanța reține că în perioada ianuarie 2011-ianuarie 2012 societatea debitoare a încasat din servicii suma de 41.884 lei, la care se referă prin acțiune reclamanta - dar se susțin afirmațiile pârâților și lichidatorului potrivit cărora în aceeași perioadă societatea creditoare a achitat datorii fiscale într-un cuantum superior ( 42.524 lei ) tocmai către DGFP S. .
Totodată pârâții au creditat societatea cu suma de 106.960 lei așa cum rezultă din fișa contului 4551 pe care o depune alăturat (f.30)
Legat de nerecuperarea creanțelor s-a făcut dovada demersurilor efectuate pentru recuperarea acestora (f.42-44).
Instanța a reținut că reclamanta nu a dovedit săvârșirea de către pârâți a faptelor prev. de art. 138 lit. "a";, pretențiile reclamantei întemeindu-se pe acte financiar contabile anterioare celor avute în vedere de lichidator în analiza activității debitoarei și stabilirea cauzelor care au dus la insolvența acesteia.
În ceea ce privește faptele prev. de lit. "d"; ale aceluiași text, instanța a reținut că în cauză nu au fost aduse probe din care rezultă că pârâta a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, astfel încât acțiunea reclamantei este neîntemeiată și sub acest aspect și a fost respinsă ca atare.
Recurenta D. G. a F. P. S. prin recursul formulat a solicitat
admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de angajarea răspunderii administratorului debitoarei S.C. D. SRL.
În motivare se arată că judecătorul sindic a interpretat greșit disp. art.138 lit.a din LPI reținând că nu este realizată legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Recurenta învederează că în ceea ce privește neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale trebuie reținut că aceasta atestă încălcarea disp. art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 întrucât raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu se prezumă atâta timp cât există încetarea de plăți.
Lichidatorul judiciar prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului arătând că au fost depuse documentele contabile iar situațiile de care se prevalează recurenta nu mai existau la data deschiderii procedurii stocurile fiind folosite în realizarea obiectului de activitate respectiv prestării serviciilor în construcții.
În ceea ce privește imobilizările corporale lichidatorul evidențiază că acesta a fost predat în vederea valorificării în cadrul procedurii insolvenței iar pentru recuperarea creanțelor au fost depuse toate diligențele fiind prezentate procesele verbale de insolvabilitate de la executori precum și dovada că unii debitori erau la rândul lor în insolvență sau radiați.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art.304/1 C.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Invocând incidența prev. art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006 recurenta creditoare a investit judecătorul sindic cu cererea de angajare a răspunderii materiale a pârâților D. V. și D. D. apreciind că sunt incidente disp. art.138 lit. a și d LPI întrucât din analiza bilanțului contabil depus de debitoare la_ rezultă că acesta deține stocuri de 26.160 lei imobilizări corporale de 8205 lei și sume în casă și bănci de 910 lei.
Răspunderea administratorilor față de societate se circumscrie sferei răspunderii contractuale determinata de limitele mandatului conferit acestora, mandat care include și obligațiile legale instituite în Legea nr. 31/1990, iar răspunderea administratorilor față de terți apare că fiind întotdeauna o răspundere extracontractuală, o răspundere delictuală, așadar, acesta fiind și contextul în care judecătorul sindic a circumscris faptele sferei dispozițiilor art
138 din Legea nr. 85/2006.
Obligația și răspunderea administratorilor sunt structurate pe doi piloni, unul care are drept temei prevederile art. 7, teza întâi, din Legea societăților comerciale respectiv obligațiile și răspunderea circumscrisă mandatului și cel de- al doilea pilon, constituit de dispozițiile legale, întemeiat pe prevederile art. 72, teza a doua, Legea nr 31/1990 care constituie, în fapt, o dispoziție de trimitere la dreptul societăților comerciale.
Răspunderea este fundamentată pe culpă, însă, în ipoteza răspunderii pentru neîndeplinirea obligațiilor ce decurg din funcție, elementul subiectiv este prezumat, întrucât este vorba despre obligațiile de rezultat, în timp ce regimul răspunderii pentru actele de gestiune propriu-zise presupune dovedirea culpei administratorului.
Prim a condiție de admisibilitate așadar este existența uneia din faptele stabilite de legiuitor în conținutul art.138 din LPI .
Judecătorul sindic a interpretat corect ansamblul actelor depuse în probațiune care au relevat că în perioada ianuarie 2011- ianuarie 2012 societatea debitoare a încasat din servicii suma de 41.884 lei, însă în aceeași perioadă societatea creditoare a achitat datorii fiscale într-un cuantum 42.524 lei .
Contrar celor susținute de recurentă ca întrunind elementele constitutive ale faptei prev. de art.138 lit.a din LPI cu privire la folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, judecătorul sindic a reținut în mod corect că raportare la fișa contului nr.4551 apare evident că a fost creditată societatea de către asociați.
Împrejurarea că recurenta a înțeles să raporteze întreaga stare de fapt pe care și-a fundamentat acțiunea introductivă de instanță pe datele evidențiate în bilanțul întocmit la_ nu poate determina confirmarea prezenței faptei prev. de art.138 lit.d din LPI.
Lichidatorul judiciar a învederat că au fost predate documentele contabile fiind evidențiate operațiunile realizate în intervalul de timp scurs de la bilanțul de referință și data deschiderii procedurii insolvenței_ .
Starea de fapt astfel relevată și confirmată prin înscrisurile prezentate atestă că nu sunt întrunite elementele constitutive nici în ceea ce privește fapta prev. de art.138 lit.d din LPI.
Verificarea îndeplinirii celorlalte exigențe necesare atragerii răspunderii patrimoniale respectiv a celorlalte condiții invocate de recurentă ca fiind greșit analizate de către judecătorul sindic nu se impune având în vedere împrejurarea că în lipsa faptei celelalte elemente nu pot atrage răspunderea.
Recursul apare ca fiind nefundat judecătorul sindic realizând o judicioasă determinare a stării de fapt și o interpretare corectă a dispozițiilor legale incidente astfel că în baza art.312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta D. G. A F. P. S. împotriva sentinței civile nr.5583 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului S. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
C. | P. A. | M. | C. | M. | S. |
GREFIER
V. D.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.L. M.
← Sentința civilă nr. 617/2013. Răspundere organe de conducere.... | Sentința civilă nr. 2058/2013. Răspundere organe de... → |
---|