Sentința civilă nr. 2629/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței

România

Tribunalul Specializat C. Dosar nr. unic_ /a1

Cod operator date cu caracter personal 11553

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2629/2013

Ședința publică din data de 14 octombrie 2013 Instanța este constituită din:

Judecător sindic - I. P. Grefier - DP

Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de către contestatoarea

C. B. SA prin Sucursala C. -N., împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de către lichidatorul judiciar SP A. C. S., desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC A. E. S. C. -N., în temeiul Legii nr. 85/2006.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul lichidatorului judiciar, practicianul în insolvență Todea Dragoș.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei și se constată că lichidatorul judiciar a înregistrat, în data de_ note de ședință, privind poziția procesuală față de contestație, iar contestatoarea a trimis prin fax concluzii scrise.

Reprezentantul lichidatorului judiciar arată că a comunicat notele de ședință și contestatoarei și nu are alte cereri de formulat în probațiune.

Nefiind alte cereri de formulat în probațiune, judecătorul sindic acordă cuvântul asupra contestației.

Reprezentantul lichidatorului judiciar solicită respingerea contestației pentru motivele arătate în notele de ședință.

Judecătorul sindic reține cauza în pronunțare, asupra contestației.

JUDECĂTORUL SINDIC,

Prin contestația înregistrată în data de 7 octombrie 2013, la Tribunalul Specializat C., contestatoarea C. B. S.A., cu sediul în București, a contestat tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC A. E. S., solicitând judecătorului sindic înscrierea în acest tabel a creanței contestatoarei în cuantum total de 282.653,39 lei în categoria creanțelor garantate, precum și amendarea lichidatorului judiciar A. C.

S. în virtutea dispozițiilor art. 22, al. 3 din Legea nr. 85/2006 pentru îndeplinirea cu rea-credință a atribuției prevăzute de art. 20, al. 1, lit. k în

sarcina sa.

În motivarea contestației, s-a arătat că a formulat contestatoarea declarație de creanță la dosarul cauzei, solicitând înscrierea la masa credală a debitoarei cu suma de 282.652,39 lei (din care credit - 245.000 lei, dobânzi - 35.857,10 lei, respectiv alte accesorii - 1.795,29 lei), în temeiul contractului de linie de credit nr. 20211-369 din data de_, modificat prin actele adiționale nr. 1/_, nr. 2/_, nr. 3/_, nr. 4/_ cu Anexa 1, respectiv nr. 5/_, încheiate între C. B. SA Sucursala C. -N., pe de o parte, respectiv SC A. C. S. (in calitate de client) și SC A. E. S. (în calitate de garant) pe de altă parte. Astfel, C. B. SA a acordat un credit clientului SC A. C. S., credit care a fost garantat, printre altele, și cu ipoteca de rang I asupra unui imobil aflat în patrimoniul debitoarei insolvente SC A. E. S. . Astfel, debitoarea insolventă SC A. E. S., prin semnarea contractului de garanție reală imobiliară nr. 1137/_, și-a asumat în mod expres îndeplinirea tuturor obligațiilor ce rezultă din contractul de credit acordat de către bancă clientului SC A. C. S. . Prin adresa nr. 4769/_, A. C. S. notifică C. B. SA cu privire la faptul că nu a procedat la înscrierea creanței băncii la masa credală, motivat de faptul că "suma de 282.653,39 lei nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă pe care ați avut-o față de debitoare la data deschiderii procedurii, ci este o creanță pe care o aveți față de o altă societate."; Aceasta fiind singura frază care ar trebui să ateste "motivele"; respingerii creanței băncii în sensul art. 72, al. 4 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar a ignorat efectiv toate documentele depuse în probațiune de către C. B. SA în justificarea cererii, deși avea obligația legală (instituită de art. 67, al. 2 din Legea nr. 85/2006) de a "purta discuții cu fiecare creditor, solicitându-i, dacă considera necesar, informații și documente suplimentare";. Totodată, potrivit art. 67, al. 1 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar avea obligația de a

"proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse"; și

"de a efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe."; Contestatoarea consideră că lichidatorul judiciar a respins creanța băncii în mod nejustificat, ignorând pur și simplu contractul de ipotecă ce atestă dreptul băncii de a se îndestula din valoarea imobilului adus în garanție la momentul acordării creditului, dând dovadă de rea-credință în îndeplinirea atribuțiilor de verificare prevăzute de art. 20, al. 1, lit. k din Legea nr. 85/2006 în sarcina sa. S-a apreciat că nu s-a efectuat o verificare a documentelor depuse în probațiune, având în vedere că a fost complet ignorat conținutul contractului de ipotecă ce atestă drepturile C. B. SA asupra imobilului aflat în proprietatea SC A.

E. S. . Totodată, având în vedere motivul invocat în justificarea măsurii de

respingere a creanței, contestatoarea a considerat că nici obligația efectuării unei "cercetări amănunțite"; nu a fost respectată de lichidatorul judiciar. În ceea ce privește creanța băncii față de debitoarea SC A. E. S., contestatoarea a arătat că C. B. SA Sucursala C. -N. a încheiat cu SC A.

C. S. (în calitate de client) și SC A. E. S. (în calitate de garant), contractul de linie de credit nr. 20211- 369 din data de_, modificat prin actele adiționale nr. 1/_, nr. 2/_, nr. 3/_, nr. 4/_ cu anexa 1, respectiv nr. 5/_, având ca obiect acordarea unui credit revolving cu un plafon inițial maxim de 140.000 lei, suplimentat ulterior la valoarea de 245.000 lei, pentru finanțarea cheltuielilor curente ale firmei. Creditul a fost garantat, printre altele, cu ipoteca de rang I asupra imobilului constând în apartament cu două camere situat în C. -N., Aleea Godeanu, nr. 3, bl. 14, ap. 29, în suprafață utilă de 43,75 mp, înscris în CF nr. 2. - C1-U1 C. -N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 51637 C. -

N. ), top. 4000/S/XXIX, aflat în proprietatea SC A.

E. S., conform contractului de garanție reală imobiliară nr. 1137/_, autentificat sub nr. 2800/_ de către BNP Tișe C. Veronica. Potrivit art. 2 din contractul de garanție reală imobiliară nr. 1137/_, încheiat între C. B. SA și SC A. E. S., "Ipoteca constituită prin prezentul contract garantează plata și îndeplinirea în întregime a obligațiilor în baza Contractului de credit nr. 20211-369 din data de_ și a Actului adițional nr. 2/_, cu modificările ulterioare, până la concurența sumei de 105.000, plus dobânzile, dobânzile majorate, costurile și spezele bancare aferente, precum și a oricăror alte sume datorate sau potențial datorate Băncii în baza Contractului de credit încheiat de Bancă cu debitorul SC A. C. S. . Clientul principal SC A. C. S. se află în procedura simplificată a falimentului din data de_ (dosar nr._ ), astfel că întreaga creanță a devenit scadentă în virtutea dispozițiilor art. 112, al. 4 din Legea nr. 85/2006. Contractul de credit și contractul de garanție reală imobiliară reprezintă titluri executorii, creanțele rezultate din acestea fiind totodată certe și lichide. La data deschiderii procedurii simplificate a falimentului față de debitoarea SC A.

E. S. (_ ), debitul total rezultând din contractul de credit însumează 282.652,39 lei, din care credit-245.000 lei, dobânzi - 35.857,10 lei, respectiv alte accesorii- 1.795,29 lei. Astfel, întreaga creanță rezultată din contractul de credit era la data deschiderii procedurii de faliment împotriva debitoarei SC A. E. S. certă, lichidă și exigibilă. Potrivit art. 70 din Legea nr. 85/2006 "O creanță a unui creditor cu mai mulți debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanță ale debitorilor cu valoarea nominală,

până va fi complet acoperită. Nicio reducere a sumei creanței prevăzute în tabelul de creanțe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanțe ale debitorilor,

până ce creditorul nu a fost deplin satisfăcut, în numerar sau în bunuri."; Astfel, s-a apreciat că C. B. SA este îndreptățită să fie înscrisă la masa credală a terțului garant SC A. E. S. cu întreaga creanță deținută împotriva clientului SC A. C. S., până la acoperirea integrală a creanței. În condițiile în care C. B. SA nu va fi înscrisă la masa credală, având în vedere că firma se află în faliment, se va proceda la valorificarea bunului garantat în favoarea băncii în cadrul procedurii, suma încasată urmând a fi distribuită celorlalți creditori participanți la procedura de insolvență, cu prejudicierea gravă a intereselor C. B. SA.

În ceea ce privește îndeplinirea cu rea-credință a atribuțiilor de către lichidatorul judiciar, contestatoarea a arătat că la data la care s-a formulat de către debitor cererea de deschidere a procedurii de insolvență, dosarul SC A. E. S. se afla în executare silită la BEJ T. Marcu, care a comunicat băncii faptul că există un cumpărător pentru imobilul aflat în garanția băncii. Cel mai probabil pentru a suspenda executarea silită pornită împotriva acestuia, SC A. E. S. a solicitat deschiderea procedurii de insolvență, solicitând numirea A. C. S. în calitate de lichidator judiciar. În condițiile în care creanța băncii ar fi fost înscrisă în mod corect în tabelul preliminar, C. B.

SA ar fi deținut peste 50 % din totalul masei credale, având vot decisiv în cadrul adunărilor generale a creditorilor care aprobă, printre altele, strategia de valorificare a bunurilor din patrimoniul debitoarei, precum și confirmarea lichidatorului judiciar. Până la soluționarea contestației împotriva tabelului preliminar și înscrierea creanței la masa credală, C. B. SA nu deține calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura de insolvență împotriva debitoarei, sens în care lichidatorul judiciar poate efectua orice demers în procedură fără acordul creditorului garantat care a fost înlăturat de la masa credală strict în acest scop, în mod abuziv și cu rea-credință.

Prin notele de ședință depuse la dosar, în data de 9 octombrie 2013 (filele 86-88), lichidatorul judiciar A. C. S. a solicitat respingerea contestației, în ceea ce privește cererea de înscriere în tabelul creanțelor debitoarei SC A. E. S. întemeiată pe art. 64 și urm. din Legea nr. 85/2006, iar în ce privește cererea de amendare a lichidatorului întemeiat pe art. 22, al. 3 din Legea nr. 85/2006.

În susținerea poziției procesuale lichidatorul judiciar a arătat că prin raportare la obligațiile stabilite prin lege în sarcina lichidatorului, a efectuat în termen, toate demersurile de care eram ținut, respectiv notificarea

deschiderii procedurii insolvenței debitoarei în Buletinul procedurilor d einsolvență nr. 15082/_, notificarea creditorilor cu privire deschiderea procedurii, aducându-le la cunoștință și termenele de procedură stabilite, verificarea fiecărei creanțe, analizând în amănunțime atât cererile cât și probele depuse de petenți și redactarea tabelului preliminar al creanțelor. Astfel, până la acest moment lichidatorul judiciar și-a îndeplinit toate obligațiile, cu respectarea prevederilor legale, astfel încât acuzația formulată de C. B. SA - Sucursala C. în sensul că și-ar fi îndeplinit atribuțiile cu rea-credință este gratuită și fără nici un suport legal. Lichidatorul, cu deplina imparțialitate și responsabilitate și cu onesta dorință de a nu greși, nici în detrimentul debitoarei și nici în detrimentul vreunui petent, dar în limitele diligențelor pe care le-a putut întreprinde a verificat toate probele depuse de petenta C. B. SA - Sucursala C. și le-a interpretat prin raportare la situația datoriilor debitoarei prezentată de aceasta, la starea de fapt, respectiv la modul de derulare a creditării, la definirile juridice ale calităților părților din contractele anexate de C. B. SA - Sucursala C., la instituțiile și temeiurile de drept care sunt incidente în cauză, concluzionând că C. B. SA - Sucursala C. a acordat societății A. C. S., împrumuturi (credite) necesare desfășurării activității acesteia din urmă. Beneficiar al împrumutului a fost SC A. C. S., această societate având și obligația de rambursare a împrumutului către C. B. SA - Sucursala C., conform contractelor. În doctrină și jurisprudență, "dreptul de creanță"; este definit unanim ca fiind dreptul subiectiv al uneia din persoanele participante la un raport juridic bilateral, obligațional și sinalagmatic (creditor), de a cere celeilalte părți (debitor), să îndeplinească o obligație (de a da, de a face) ceva, pe care acesta din urma și-a asumat-o, corelativ cu un beneficiu pe care 1-a avut din partea creditorului. Spre deosebire de dreptul real, dreptul de creanță este un drept relativ, fiind opozabil numai unei anumite persoane, ca subiect al unui raport juridic cu un conținut determinat, presupunând determinarea de la început atât a subiectului activ, cât și a subiectului pasiv, singurul obligat și căruia îi este opozabil (în speță SC A. C. S. ). Pe de altă parte, doctrina definește "creditorul"; ca fiind titularul oricărui drept de creanță, în temeiul căruia poate pretinde îndeplinirea de către debitor a obligației

corelative. Față de probe și față de cele arătate rezultă că în raportul dintre cele două, C. B. SA - Sucursala C. are calitatea de creditor, iar A. C. are calitatea de debitor, împrumuturile au fost garantate atât de debitoarea

  1. C. S., iar ulterior și de SC A. E. S., rezultând că A. E. S. are calitatea de garant al debitorului. Ab initio și până la data deschiderii procedurii insolvenței SC A. E. S., în conformitate cu obligațiile

    asumate în contractele de credit, debitoarea SC A. C. S. trebuia să achite contestatoarei toate ratele împrumutului pe care 1-a primit de la aceasta, C.

  2. SA - Sucursala C. fiind titulara unui drept de creanță față de debitoarea

  1. C. S. . Din analiza ansamblului elementelor de fapt și de drept care au relevanță în speță, lichidatorul judiciar a apreciat că SC A. C. S. este ținută în continuare să restituie contestatoarei sumele pe care le-a primit de la aceasta, în calitatea subiectivă de debitor, decurgând din contractele de credit. SC A. E. S. nu avea obligația de a achita contestatoarei sume de bani pe care aceasta nu le-ar fi primit de la SC A. C., decât în cazuri determinate, respectiv conform art. 1777 C.civ. ipoteca se constituie până la data îndeplinirii integrale a obligațiilor din contractul de credit; în caz de neachitare a creditului garantat, banca se va putea îndestula din sume obținute prin executarea silită a bunului imobil adus în garanție; la data deschiderii procedurii insolvenței SC A. E. S., C. B. SA - Sucursala C. nu are calitatea de creditor al acesteia, fiind terț fără calitate procesuală în cauză. Pe de altă parte, art. 36 din Legea nr. 85/2006 statornicește că de la data deschiderii procedurii insolvenței SC A. E. S. se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită asupra debitorului sau bunurilor acestuia. Or, în opinia lichidatorului, declarația de creanță formulată de către contestatoarea SC C. B. SA - Sucursala C. în această cauză îmbracă forma unei încercări mascate de a executa silit (după înscrierea în tabelul creanțelor ca și creditor garantat) un bun al garantului-în insolvență, în condițiile în care debitorul creditului este în funcțiune și are bunuri proprii constituite garanție în favoarea contestatoarei, nu se cunoaște situația rambursării creditului acordat altuia, având în vedere că falita nu este parte în contractul de credit, declarația de creanță este anterioară împlinirii termenului de rambursare a unui credit acordat altuia și contestatoarea nu a încercat să se îndestuleze din garanțiile debitorului.

    Analizând contestația formulată de contestatoarea SC C. B. SA, judecătorul sindic o va respinge, ca neîntemeiată.

    Justificarea lichidatorului judiciar referitoare la faptul că nu poate înscrie în tabelul creditorilor debitoarei creanța pe care contestatoarea o deține față de altă societate, creanță garantată prin instituirea unei ipoteci asupra imobilului debitoarei, este corectă și legală. Înscrierea în tabelul creditorilor debitoarei a unui creditor al altei persoane juridice decât debitoare, nu se poate face. Garantarea restituirii creditului cu un bun propriu al debitoarei, nu o transformă pe aceasta în debitoarea împrumutătorului. Ipoteca este o garanție reală și nu personală, ceea ce înseamnă că imobilul poate fi urmărit în mâinile oricui, cel care a garantat

    neputând fi obligat să plătească cu alte bunuri ale sale. Nici faptul că nu poate vota în cadrul adunărilor generale ale creditorilor prezentei debitoare nu ar trebui să fie un motiv de îngijorare pentru contestatoare. Garanției sale reale imobiliare nu îi pot fi aduse atingeri, limitări sau excluderi de către proprii creditori ai debitoarei. Printr-o simplă cerere adresată lichidatorului judiciar, ce are printre atribuții și lichidarea activelor debitoarei, banca poate obține satisfacerea pretențiilor sale, doar în situația în care ea solicită expres executarea garanției, urmând să capete și calitatea de creditor în procedură, (provizoriu sau sub condiție, după caz) față de prezenta debitoare. Simpla formulare a unei declarații de creanță nu este suficientă, întrucât, așa cum s-a arătat, calitatea de creditor față de debitoare, contestatoarea nu o are, ea neputându-se îndestula din oricare dintre bunurile debitoarei dacă pretențiile sale nu vor fi fost în întregime satisfăcute după vânzarea imobilului ce face obiectul garanției.

    PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

    H O T Ă R Ă Ș T E:

    Respinge, ca neîntemeiată, contestația formulată de către contestatoarea SC C. B. SA împotriva tabelului preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC A. E. S. .

    Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2013.

    JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,

    1. P. DP

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2629/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței