Sentința civilă nr. 3055/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. UNIC_ /A5
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3055/C/2013
Ședința Camerei de Consiliu din data de_ Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC - M. C. B. GREFIER - T. G.
Pe rol fiind examinarea contestației formulate de contestatoarea S.C. G.
I. S. prin administratorul special IEPURE I. împotriva măsurilor luate de către lichidatorul judiciar AMTT C. S. în raportul de activitate nr. 4675/_ întocmit în cadrul procedurii insolvenței deschisă față de debitoarea S.C. G. I.
în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006.
La ambele apeluri efectuate în cauză, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că s-au depus la dosar următoarele:
la data de_, de către creditoarea SC I. C. L. I. SA, întâmpinare cu acte în anexă, prin care se solicită admiterea excepției netimbării contestației formulate de creditoare și anularea contestației ca netimbrată; admiterea excepției tardivității formulării contestației de către debitoare și respingerea ca fiind tardiv formulată; respingerea excepției prescripției creanței SC I. C. L. I. SA invocată de către debitoare ca nefondată. Pe fondul cauzei, solicită respingerea contestației SC G. I. S. împotriva măsurii luate de administratorul judiciar ca neîntemeiată.
la data de_, de către lichidatorul judiciar poziție procesuală față de întâmpinarea formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA.
la data de_, de către creditoarea SC I. C. L. I. SA un script intitulat "note de ședință"; prin care își exprimă poziția cu privire la punctul de vedere formulat de către administratorul judiciar AMTT C. S., cu acte în anexă.
Judecătorul sindic deliberând asupra excepției nelegalei timbrării a contestației formulate de către creditoare, excepție invocată de către creditoarea SC
I. C. L. I. SA, o va respinge ca neîntemeiată, reținând că s-a depus chitanța ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 120 lei atașată la fila 10 în dosar și de asemenea, contestatoare a depus și timbru judiciar de 0,3 lei atașat la fila 9 din dosar.
Deliberând asupra excepției tardivității contestației, excepție invocată prin întâmpinare de către SC I. C. L. I. SA, judecătorul sindic va respinge această excepție ca neîntemeiată, reținând că raportul de activitate ce conține măsura contestată a fost depus la dosarul cauzei la data de_, iar contestația a fost formulată la data de_, când a primit dată certă fiind înregistrată la registratura Tribunalului Specializat C., cu respectarea termenului de 3 zile prevăzut de art. 21 din Legea nr. 85/2006, termen în care putea fi formulată contestație împotriva măsurii lichidatorului judiciar.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată prin contestația depusă la dosar, judecătorul sindic constată că această excepție reprezintă un argument în susținerea contestației, iar nu o excepție de procedură propriu-zisă, urmând a fi analizată în cadrul deliberării asupra fondului cauzei.
Judecătorul sindic reține cauza în pronunțare asupra contestației
formulate.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea formulată la data de 21 iunie 2013, SC G. I. S., prin administrator special Iepure I., în contradictoriu cu creditoarea SC I. C. L.
I. SA (fosta SC AFIN L. I. SA), a formulat contestație împotriva măsurilor luate de către lichidatorul judiciar, măsuri menționate în raportul de activitate nr. 4675/_ .
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că înțelege să conteste atât măsura de a asimila cererea de chemare în judecată formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA ca fiind o cerere de creanță, cât și măsura de a considera că această cerere îndeplinește condițiile legale pentru înscrierea acesteia în tabloul creditorilor, precum și cuantumului creanței.
Astfel, contestatoarea a menționat SC I. C. L. I. SA pe lista creditorilor, listă ce a fost depusă împreună cu cererea de deschidere a procedurii insolvenței. Ca atare, administratorul judiciar a notificat aceasta societate în vederea înscrierii la masa credală, notificare ce i-a fost trimisă la data de_ și pe care a primit-o la data de_ . Or, societatea creditoare SC I. C. L. I. SA nu a înțeles să-si depună declarația de creanță însoțită de documentele justificative pentru a putea administratorul judiciar să le verifice și eventual să o înscrie în tabloul creditorilor.
Chiar dacă această societate a formulat anterior o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, înregistrată sub nr._ la Tribunalul Specializat C., prin această cerere societatea a solicitat doar deschiderea procedurii generale a insolvenței, nu și înscrierea la masa credală pentru vreo suma de bani. Mai mult, nu poate fi luată în considerare nici încheierea nr.4158/_, prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în dosarul nr._, întrucât această hotărâre a fost casată în întregime în recurs, cererea de deschidere a procedurii fiind trimisă spre conexare. Or, la acest moment această cerere de deschidere a procedurii formulată de către creditoare a rămas fără obiect, întrucât deja s-a deschis procedura de insolvență la cererea contestatoarei.
Apoi, măsura luată ce către administratorul judiciar de a aprecia că această cerere introductivă în care creditoarea a arătat faptul că deține o creanță în cuantum de 389.117,34 lei împotriva contestatoarei, este o declarație de creanță care îndeplinește condițiile legale pentru înscrierea acesteia în tabloul creditorilor, în calitate de creditor chirografar, este neîntemeiată.
Astfel, raportat la data la care s-au reziliat cele două contracte de leasing financiar, respectiv din anul 2009, în speță a intervenit prescripția, sens în care contestatoarea a invocat excepția prescripției. Contestatoarea a arătat că însăși creditoarea a depus la dosarul cauzei un înscris emanând de la executorii instituției financiare nebancare SC AFIN L. I. SA, de unde a reieșit că cele două contracte au fost puse în executare silita în anul 2009 - dosar execuțional nr.465/2009, ca atare, anterior punerii acestora în executare silită, nu numai pentru rate scadente, acestea fiind reziliate. Chiar dacă în dosar societatea creditoare a depus și înscrisuri din care ar reieși că s-au reziliat aceste contracte ulterior demarării executării silite, acest lucru nu face dovada că acestea au fost comunicate către contestatoare, precum și data comunicării, or, oricum acestea ar fi în totală contradicție cu cererea de executare silită pentru cele două contracte, care a format obiectul dosarului execuțional nr. 465/2009. În acest sens, contestatoarea a apreciat că la data rezilierii contractelor, dată care a fost anterioară depunerii cererii la executor pentru executarea silita, și până la data solicitării cererii de deschidere a procedurii de insolvență, a trecut termenul de 3 ani de zile în care se putea solicita creanța.
În al doilea rând, chiar dacă este vorba despre două contracte de leasing care reprezintă titluri executorii, totuși acestea trebuie să poată fi analizate și eventual cenzurate, iar administratorul judiciar avea obligația de a le analiza și a cere lămuriri, explicații. Cu titlu exemplificativ, contestatoarea a învederat faptul că creditoarea a solicitat diferite sume de bani, cu titlu de asigurare (auto-RCA și CASCO) deși contestatoarea nu mai deținea bunul, mai mult a emis pentru acestea doar facturi proformă, fără a depune dovada comunicării acestora. De asemenea a solicitat, pe lângă sumele reprezentând clauza penală și rate și penalități care au fost percepute pentru rate și pentru întârziere, după ce contractele de leasing au fost
reziliate. Contestatoarea a mai arătat că, chiar din cererea de deschidere a procedurii a reieșit faptul că ratele de leasing, capital și dobândă, asigurările au fost calculate până la data reposesiei și nicidecum până la data rezilierii contractelor de leasing, motiv pentru care administratorul judiciar trebuia să cenzureze aceste sume solicitate peste perioada de după rezilierea contractului de leasing.
La data de 7 octombrie 2013, S.C. I. C. L. I. S.A. (fost SC AFIN
L. I. SA ca urmare a schimbării denumirii) a formulat întâmpinare, solicitând admiterea excepției netimbrării contestației formulată de creditoare si anularea contestației ca netimbrată, admiterea excepției tardivității formulării contestației de către debitoare si respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată, precum și respingerea excepției prescripției creanței contestatoarei invocată de către debitoare, ca nefondată. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației debitoarei SC G.
I. S. împotriva măsurii luate de administratorul judiciar, ca neîntemeiată.
În motivare, creditoarea a arătat că a formulat o cerere de deschidere a procedurii insolventei împotriva debitoarei SC G. I. S. având o creanța în cuantum de 889.117,34 lei. Ulterior, debitoarea SC G. I. SRI, cu rea-credință, a formulat ea însăși o cerere de deschidere a procedurii, cerere înregistrata pe rolul Tribunalului C. Comercial sub nr._, cu prim termen de judecata fixat la data de_, când instanța a admis cererea si a deschis procedura insolventei la solicitarea debitoarei. În data de_, instanța de judecata a dispus deschiderea procedurii insolventei la cererea creditoarei, în dosarul nr._ .
În circumstanțele date, raportat la dispozițiile art. 31 alin. 4 si 5 din Legea nr. 85/2006, instanța de judecata a dispus conexarea dosarului nr._ (cererea creditoarei) la dosarul nr._ (cererea debitoarei). Ulterior, în cadrul dosarului nr._, creditoarea a solicitat valorificarea cererii de deschidere a procedurii înregistrata sub nr._ pe rolul Tribunalului Comercial C. drept declarație de creanța în prezenta cauza si înscrierea în tabelul creditorilor cu suma de 889.117,34 Lei. Administratorul judiciar a analizat declarația de creanța a creditoarei și, conform raportului de activitate a debitoarei SC G. I. S. nr. 4765/_, a admis creanța creditoarei la masa credală a debitoarei.
Totodată, creditoarea a arătat că invocarea de către debitoare a prescripției facturilor fiscale este neîntemeiata, în condițiile în care termenul prescripției a fost întrerupt, iar de la data întreruperii curge un nou termen de prescripție. Prin raportare la dispozițiile Codului de Procedura Civila și art. 17 din Decretul nr. 167/1958, în condițiile în care creditoarea a introdus cerere la executorul judecătoresc pentru recuperarea debitului prin dosarul execuțional nr.465/2009, creditoarea a apreciat că termenul a fost întrerupt și, astfel, de la momentul începerii formalităților de executare pe care le-au întreprins executorii instituției financiare nebancare AFIN L. I. SA a început sa curgă un nou termen de prescripție. Având în vedere și procesul verbal de insolvabilitate ce a fost emis în data de_ (data ultimului act îndeplinit în cadrul procedurii de executare), creditoarea a solicitat respingerea excepția prescripției invocate de către debitoare.
Pe fondul cauzei, creditoarea a arătat că jurisprudența este constanta în a aprecia că, dacă s-a deschis procedura într-un dosar pe baza cererii unuia dintre creditori, cererile celorlalți creditori, cu aceeași finalitate, vor fi conexate ca fiind cereri de înregistrare a creanțelor în cadrul aceluiași dosar. O asemenea soluție are la baza principiul qui potest plus, potest minus (cine poate mai mult poate si mai puțin), astfel că în cazul creditorului care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului, nu este necesară o noua manifestare de voință, în sensul înscrierii la masa credală a debitorului, aceasta existând din chiar momentul formulării cererii introductive. Interpretarea contrara este ilogica, întrucât creditorul este nevoit sa realizeze de doua ori același demers judiciar (formularea unei declarații de creanța, fotocopierea înscrisurilor, etc), deși este de la sine înțeles că, prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței a înțeles să se înscrie în tabelul de creanțe.
Cu privire la creanța pe care creditoarea o deține împotriva debitoarei, creditoarea a arătat că rezilierea contractelor de leasing nr. 070725AC05 si nr.
081013AC51 a intervenit la data de_, conform dispozițiilor 9.3 din contractele de leasing.
De asemenea, având în vedere art. 15 din OG 95/1997 și art. 9.8 din contract, creditoarea a solicitat toate sumele datorate de către debitoare până la momentul reposesiei bunurilor ce au făcut obiectul contractelor de leasing. In conformitate cu dispozițiile art. 15 din OG nr. 51/1997 republicată, având în vedere că bunurile ce au constituit obiectul contractelor de leasing au fost restituite finanțatorului (proprietarul de drept al vehiculului) ulterior momentului rezilierii, debitorul utilizând în mod nelegal bunul pe aceasta perioadă, s-a solicitat înscrierea la masa credală inclusiv a valorii ratelor de leasing ramase de achitat de la momentul rezilierii și până la momentul reposesiei, cu titlu de contravaloare lipsă de folosință.
De asemenea, având în vedere că penalitățile se calculează până la data efectiva a plații, iar în speță debitoarea nu a achitat o serie de facturi emise în baza contractelor de leasing, creditoarea a calculat penalitățile de la data scadentei obligațiilor contractuale până la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, conform dispozițiilor art. 6.2 din contracte.
La data de 31 octombrie 2013, AMTT C. S.P.R.L. a depus poziție procesuală față de întâmpinarea formulată de debitoarea SC I. C. L. I. SA, prin care a arătat că își menține concluziile inserate în raportul de activitate din _
. Astfel, cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către SC I. C.
L. I. SA în dosar_, prin care a solicitat suma de 889.117,34 lei, reprezentând creanțe neachitate și daune, a fost soluționată prin sentința cu nr.4158/_, prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a SC G.
I. S. ; prin hotărârea 2007/_ pronunțată de C. ea de Apel C., s- a casat sentința de mai sus si s-a dispus conexarea cererii formulate în dosar, la dosarul de faliment care a fost deschis, respectiv dosarul cu nr._ .
Lichidatorul judiciar a arătat că SC I. C. L. I. SA a fost notificată cu privire la deschiderea procedurii, în vederea formulării unei declarații de creanță, confirmarea de primire a acesteia fiind semnată de către reprezentanții societății la data de_ . Cu toate acestea, în termenul prevăzut prin sentința de deschidere a procedurii, creditoarea nu a făcut o declarație de creanța, așa cum prevăd în mod expres dispozițiile Legii 85/2006. Totodată s-a învederat că, prin cererea de admitere a creanței, formulată și înregistrată la dosar la data de_, creditoarea a depus sentința de deschidere a procedurii, însa, lichidatorul judiciar a apreciat că, creditoarea, în mod voit nu a comunicat si decizia Curții de Apel C., de care avea cunoștință, fiind pronunțată la_, decizie care a casat în întregime sentința pronunțata de Tribunalul Specializat C. și care daca ar fi fost comunicată lichidatorului, nu ar fi generat concluziile de la termenul anterior.
Lichidatorul judiciar a mai arătat că tabloul definitiv al creditorilor societății a fost afișat la ușa instanței la data de_ și faptul că acesta nu a fost contestat.
Pentru aceste considerente, lichidatorul judiciar a apreciat ca îndreptățită excepția tardivității declarației de creanță formulată de către creditoarea SC I. C. L. I. SA, excepție invocată de către administratorul special și, pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea contestației formulată de către administratorul special, apreciind ca urmare a casării sentinței de fond coroborat cu notificarea deschiderii procedurii de către lichidatorul judiciar, ar fi îndreptățită creditoarea să formuleze în termen declarația de creanță.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul sindic reține următoarele:
Prin încheierea civilă nr.3945/CC/26 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă simplificată împotriva debitoarei SC G. I. S., fiind desemnat lichidator judiciar provizoriu practicianul în insolventa AMTT C. S. . Prin aceeași încheiere, a fost stabilit termenul limita pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei la data de 30 noiembrie 2012, iar termenul limită
pentru soluționarea eventualelor contestații și afișarea tabelului definitiv al creanțelor la data de 21 decembrie 2012.
Ulterior, la data de 12 noiembrie 2012, prin sentința civilă nr.4158/2012 pronunțată de Tribunalului Specializat C. în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA la data de 17 august 2012 și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC G. I. S. . Prin decizia civilă nr.2707/1 martie 2013 pronunțată de C. ea de Apel C., a fost admis recursul declarat împotriva sentinței civile menționate și s-a dispus casarea sentinței nr.4158/2012 și trimiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA spre conexare la dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. .
În ședința publică din data de 5 aprilie 2013, Tribunalul Specializat C. a dispus în dosarul nr._ conexarea dosarului nr._ având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenței insolvenței debitoarei SC G. I. S. formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA, la dosarul nr._, în baza dispozițiilor art.31 al.5 din Legea nr.85/2006.
Prin raportul de activitate nr.4675/11 iunie 2013, depus la dosar la data de 19 iunie 2013, lichidatorul judiciar AMTT C. S. a analizat cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA și a apreciat că aceasta poate fi asimilată unei declarații de creanță. De asemenea, a apreciat că aceasta îndeplinește condițiile legale pentru înscrierea în tabloul creditorilor în calitate de creditor chirografar, întrucât bunurile ce făceau obiectul contractelor de leasing au fost predate. Împotriva acestei măsuri a fost formulată prezenta contestație de către debitoarea SC G. I. S. prin administrator special.
Analizând în acest context contestația formulată de către debitoarea SC
G. I. S., se impune în primul rând observația că cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA are valoarea unei declarații de creanță, prin această cerere creditoarea exprimându-și intenția de participare la procedura insolvenței împotriva debitoarei SC G. I. S., după cum în mod corect s-a apreciat și de către lichidatorul judiciar prin raportul de activitate contestat.
Astfel, potrivit art.2 din Legea nr.85/2006, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri colective în care creditorii recunoscuți participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor. Creditorii recunoscuți sunt atât cei care au formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței în temeiul prevederilor art.31 din Legea nr.85/2006 cât și cei care au formulat cerere de declarare a creanței în temeiul prevederilor art.64 din același act normativ. Odată ce creditorul și-a afirmat creanța sa față de averea debitoarei prin cererea de deschidere a procedurii depusă la dosar, acesta a solicitat să participe la procedura insolvenței deschisă împotriva acelei debitoare, astfel că nu este necesar în mod imperativ să mai formuleze o declarație de creanță prin care să își exprime încă o dată aceeași intenție. În același timp, prin formularea unei cereri în condițiile art.64 din lege, un creditor nu solicită altceva decât să se constate că este îndreptățit să participe la procedura insolvenței deschisă împotriva debitoarei sale, legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe urmând să fie cercetată de administratorul sau lichidatorul judiciar și supusă apoi cenzurii judecătorului sindic în situația în care se formulează contestații.
În raport de aceste considerente, se constată că s-a solicitat de către creditoarea SC I. C. L. I. SA deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC G. I. S., cerere care a fost admisă la data de 12 noiembrie 2012. Sentința civilă nr.4158/2012 pronunțată de Tribunalului Specializat C. a fost ulterior casată prin decizia civilă nr.2707/1 martie 2013 pronunțată de C. ea de Apel C., însă prin însăși cererea de deschidere a procedurii insolvenței creditoarea menționată a solicitat să participe la procedura care va fi deschisă față de debitoarea SC G. I. S., iar această manifestare de voință nu poate fi înlăturată prin efectul casării sentinței civile nr.4158/2012.
Apoi, este real că lichidatorul judiciar a procedat la notificarea creditoarei SC I. C. L. I. SA cu privire la deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare în dosarul nr._ și cu privire la termenul de depunere al declarației de creanță la data de 12 noiembrie 2012, conform confirmării de primire depuse la dosar la fila 149 (dosarul nr._ ) iar creditoarea menționată nu a depus o declarație de creanță formală până la termenul stabilit de judecătorul sindic în dosarul nr._, respectiv până la data de 30 noiembrie 2012. Cu toate acestea, nu poate fi ignorat faptul că această creditoarea a beneficiat la aceeași dată de admiterea cererii formulate în dosarul nr._, astfel că a apreciat în mod legitim la acel moment că va participa la procedura insolvenței deschisă împotriva debitoarei sale și că va fi recunoscută ca și creditor iar dreptul său de creanță va fi înscris la masa credală.
Nu în ultimul rând, nu poate fi primit argumentul contestatoarei în sensul că nu ar trebui să se procedeze la înscrierea creditoarei SC I. C. L. I. SA în tabelul de creanțe asupra averii debitoarei întrucât prin cererea de deschidere a procedurii înregistrată sub nr._ aceasta a solicitat doar deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea sa, nu și înscrierea pe tabelul de creanțe cu vreo sumă de bani. În realitate, prin cererea înregistrată sub nr._, creditoarea a solicitat atât deschiderea procedurii de insolvență împotriva SC G. I.
S., cât și înscrierea sa la masa credală cu suma de 889.117,34 lei, prezentând componența și temeiul dreptului său de creanță.
În sfârșit, cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA ce a format obiectul dosarului nr._ a fost conexată la nr._, prin această conexare, apreciată ca soluție legală de către C. ea de Apel C. în considerentele deciziei nr.2707/1 martie 2013, creditoarea menționată devenind îndreptățită a-i fi analizat dreptul de creanță și a participa la procedura insolvenței împotriva debitorului său.
Raportat la aceste aspecte, se va reține că în mod corect s-a apreciat de către lichidatorul judiciar faptul că cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC I. C. L. I. SA are valoarea unei declarații de creanță care urma să fie analizată de lichidatorul judiciar.
Cu privire la cel de al doilea aspect contestat de către debitoare, se reține faptul că în mod neîntemeiat s-a invocat de către aceasta excepția prescripției dreptului la acțiune. Argumentul debitoarei potrivit căruia cele doua contracte de leasing încheiate cu creditoarea ar fi fost reziliate anterior anului 2009, când a fost demarată executarea silită împotriva sa în dosarul executional nr.465/2009, nu este susținut de nicio probă. Dimpotrivă, din notificările emise de creditoarea SC I. C.
L. I. SA la data de 9 august 2011, comunicate la data de 11 august 2011 (filele 134-135, 138), reiese că cele doua contracte au fost reziliate de creditoare la data de
9 august 2011, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de către debitoare în calitate de utilizator. Cât privește cererea de executare silită din data de 11 septembrie 2009, înregistrată la executorii I. ai SC AFIN L. I. SA, s-a solicitat punerea în executare a contractelor de leasing nr.081013AC51/_ și nr.070725AC05/_ pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 20.696,95 euro, menționându-se în mod expres faptul că această sumă nu reprezintă în mod necesar integralitatea creanțelor sale izvorâte din contractele de credit menționate mai sus, acestea din urmă urmând să poată sta la baza altor cereri de executare silită. Având în vedere că valoarea celor două contracte de leasing a fost de 115.465,88 euro, respectiv 53.980,63 euro, este evident că suma de 20.696,95 euro menționată în cererea de executare silită a reprezentat doar o parte a creanțelor născute în sarcina debitoarei în baza celor două contracte de leasing, vizând probabil ratele de leasing restante la acel moment.
În ce privește suma de 20.696,95 euro pentru care a fost demarată executarea silită în dosarul execuțional nr.465/2009, se constată că termenul de prescripție al dreptului la acțiune a început să curgă de la data scadenței ratelor de leasing și a altor sume datorate și a fost întrerupt prin depunerea cererii de executare silită la data de 11 septembrie 2009, iar ulterior prin înființarea popririi asupra conturilor bancare ale debitoarei la data de_ ,_, respectiv_ ,
aspecte consemnate în procesul verbal de declarare a stării de insolvabilitate întocmit la data de_, devenind astfel incidente prevederile art.16 lit.c din Decretul nr.167/1958. Ultimul termen de prescripție al dreptului la acțiune a început să curgă, ulterior întreruperii, de la data de 17 noiembrie 2011, nefiind împlinit la data de 17 august 2012 când a fost depusă cererea de deschidere a procedurii insolvenței față de debitoarea SC G. I. S. .
Cât privește ratele de leasing și de asigurare, penalitățile de întârziere și taxa de reziliere ale căror scadențe s-au împlinit ulterior datei de 11 septembrie 2009 și care nu au fost vizate de cererea de executare silită, termenul de prescripție al dreptului la acțiune a început să curgă de la data scadenței fiecărei sume și nu era împlinit la data de 17 august 2012 când a fost înregistrată cererea de deschidere a procedurii insolvenței față de debitoarea SC G. I. S., excepția prescripției dreptului la acțiune nefiind întemeiată nici cu privire la aceste sume.
Nu este sustenabil nici argumentul debitoarei referitor la calcularea greșită a creanței de către creditoarea pârâtă, prin includerea în cuantumul creanței și a sumelor (rate de leasing și rate de asigurare) ulterioare momentului la care au fost reziliate contractele de leasing. Astfel, potrivit prevederilor art. 15 din OG 95/1997, "Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligația de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatorul/utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing";. În contractele de leasing încheiate între părți nu a fost prevăzută o clauză contractuală în sens contrar, ci dimpotrivă s-a stipulat la art.9.8 că "Utilizatorul va fi eliberat de orice obligație doar odată cu restituirea amiabila a vehiculelor si documentelor aferente, în condițiile de la art. 9.2 si cu achitarea către finanțator a tuturor sumelor restante, a cheltuielilor de reposesie, a taxelor judiciare, arbitrale și către autorități ( realizate cu procedurile judiciare), cheltuielilor si onorariilor avansate către executorul judecătoresc, avocați, experți, experți tehnici, contabili, evaluatori si cu plata către finanțator a 15% din valoarea de baza a contractului, reprezentând taxa de reziliere";. În temeiul normei legal anterior enunțate și a clauzei contractuale menționate, creditoarea era așadar îndreptățită să pretindă ratele de leasing și celelalte sume datorate de utilizator, în urma rezilierii contractelor de leasing, până la data redobandirii posesiei, iar nu numai până la data rezilierii contractelor astfel cum se pretinde de către debitoare.
Cât privește împrejurarea că nu au fost depuse dovezile de comunicare a facturilor fiscale emise în temeiul contractelor de leasing, se observă faptul că potrivit art.4.1 din contract ratele de leasing sunt scadente și vor fi plătite conform programului plăților prezentat în anexa 1 la Contract, scadența acestor sume nefiind condiționată de comunicarea către utilizator a facturilor fiscale, ci de momentul înscris în graficul de plăți, însușit de debitoare prin semnătură și aplicarea ștampilei, cunoscut așadar de aceasta de la momentul încheierii contractului.
În sfârșit, deși debitoarea a susținut că valoarea creanței nu ar fi fost corect precizată de creditoare, nu a indicat în concret care sunt sumele pe care întelege să le conteste și pe care ar aprecia că nu le datorează și nici nu a solicitat administrarea de probe cu care să dovedească faptul că întinderea creanței ar fi alta de cea pretinsă de către creditoare, iar potrivit prevederilor art.66 al.3 din Legea nr.85/2006, toate creanțele prezentate spre a fi admise și înregistrate vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori. Or, nefiind contestat în mod real cuantumul creanței afirmat de către creditoare și nefiind formulate cereri în probațiune în susținerea afirmațiilor debitoarei, judecătorul sindic va reține că nu este întemeiat argumentul debitoarei privind cuantumul eronat al creanței prezentate de creditoarea pârâtă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art.21 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic apreciază că este neîntemeiată contestația formulată de debitoarea SC G. I. S. prin administrator special, împotriva măsurii
lichidatorului judiciar AMTT C. S. consemnată în raportul lichidatorului judiciar nr.4675/_, contestație care va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge contestația formulată de debitoarea SC G. I. S. prin administrator special, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat Oltean A. Beatrice, cu sediul în C. N., Piata S. cel M. nr.4 cam.104 jud.C. împotriva măsurii lichidatorului judiciar AMTT C. S., cu sediul în C. N. str.Al.Vaida V. nr.2 ap.47 jud.C., consemnată în raportul lichidatorului judiciar nr.4675/_, în contradictoriu și cu pârâta SC I. C. L. I. SA cu sediul procesual ales în B. str.L. Blaga nr.4 et.8 sector 3.
Executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, | GREFIER, | |
M. C. B. | T. | G. |
Red./dact./MCB/AA/4ex./_
| ← Decizia civilă nr. 10746/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1794/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
