Sentința civilă nr. 3058/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
DOSAR NR._ /a3
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3058/2013
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii de antrenare a răspunderii formulate de reclamanta
C.I.I. D. A., în calitate de lichidator judiciar al S.C. V. & A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul C. V. S., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta lichidatorului judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei S.C. V. & A. S.R.L., C.I.I. D. A.
, d-na practician în insolvență D. A., lipsind pârâtul C. V. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform prevederilor Codului de procedură civilă, cât și prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență.
La interpelarea instanței de a preciza dacă are cereri de formulat reprezentanta lichidatorului judiciar arată că nu are cereri.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă reprezentantei lichidatorului judiciar cuvântul asupra cererii de antrenare a răspunderii.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, întemeiată pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006 și obligarea pârâtului C. V. S. la plata întregului pasiv în cuantum de 295.969,86 lei.
Instanța reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând, reține că prin cererea înregistrată la data de 25 septembrie 2013, C. D.
A., în calitate de lichidator judiciar al SC V. & A. IMPEX S., a formulat cerere de angajare a răspunderii patrimoniale împotriva pârâtului COLĂNESCU V. S., în calitate de administrator statutar al debitoarei, a solicitat admiterea cererii și, în consecință, în baza art. 138, alin.1, lit a din Legea nr. 85/2006, obligarea pârâtului la plata din averea proprie a pasivului debitoarei către creditorii cuprinși în tabelul definitiv al creanțelor în sumă totală de 295.969,86 lei.
În motivarea cererii, lichidatorul judiciar a arătat că C. V. S. a avut calitatea de administrator statutar al debitoarei, conform informațiilor furnizate de ORC C.
.
De asemenea, s-a învederat că, s-a notificat, prin scrisoare recomandată, atât administratorul statutar al debitoarei, cât și societatea debitoare, prin adresele nr. 315 și 316/_, lichidatorul judiciar solicitând depunerea actelor contabile la dosar, în vederea verificării în mod concret a gestiunii patrimoniului, pentru a constatat relațiile comerciale în care a fost angajată societatea, precum și bunurile aflate în patrimoniul debitoarei.
Astfel, s-a arătat că ultimele informații economice sunt cele luate din bilanțul contabil și contul de profit și pierdere afișat pe site-ul MEF, încheiat la_, în care au fost reflectate active imobilizate în sumă de 7.514 lei, active circulante în sumă de 730.542 lei constând din stocuri - 726.815 lei, creanțe - 3.430 lei și casă și cont în bancă - 297 lei.
S-a menționat faptul că, administratorul statutar, C. V. S. nu a predat, lichidatorului judiciar, actele contabile și nici o listă a bunurilor debitoarei, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, ultima balanță de verificare și lista cu creditorii.
Neavând acces la informațiile și actele contabile, lichidatorul judiciar nu și-a putut exercita atribuțiile în vederea valorificării bunurilor din patrimoniu și a recuperării creanțelor, astfel, prin valorificarea stocurilor evidențiate pe site-ul MEF încheiat la _
în valoare de 726.815 lei, s-ar fi putut plăti pentru societatea debitoare toți creditorii debitoarei.
La postul bilanțier "clienți";, au fost înregistrate creanțele proprii ale societății în sumă de 3.430 lei.
S-a arătat că, datorită faptului că administratorul statutar nu a prezentat actele contabile, respectiv balanța de verificare analitică a clienților, nu s-a putut concluziona dacă aceste creanțe au fost recuperate, ceea ce a determinat prezumarea că, pe de o parte, în situația recuperării sumelor, acestea au fost însușite, iar pe de altă parte că, din neglijența lui, acestea nu au fost recuperate, în ambele cazuri, aceste acțiuni sau inacțiuni, constituind fapte ilicite, cauzatoare de prejudiciu în dauna creditorilor.
Lichidatorul judiciar a menționat că aceste constatări denotă conduita culpabilă a administratorului statutar, fapta ilicită constând în nevalorificarea bunurilor menționate pentru a aduce venituri societății, iar între această faptă săvârșită cu vinovăție și prejudicierea creditorilor există legătură cauzală.
Astfel, s-a apreciat că acestea au fost folosite în interes propriu al administratorului statutar sau a unei alte persoane, fiind incidente prevederile art. 1348, alin.1, lit. a din Legea nr. 85/2006.
În acest sens, s-a arătat că, în baza Legii nr. 31/1990, privind societățile comerciale, conform art. 71, administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar conform art. 11 din Legea contabilității nr. 82/1991 se prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Astfel, s-a apreciat că sunt incidente prev.art.138 alin.1 lit. d) din Legea nr.
85/2006.
Prin urmare, lichidatorul judiciar a considerat că faptele administratorului statutar al debitoarei SC V. & A. IMPEX S. îndeplinesc condițiile răspunderii civile delictuale.
Astfel, s-a arătat că există fapte ilegale săvârșite de către administratorul statutar, acesta făcând să dispară unele documente contabile, a ținut o contabilitate fictivă sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea sau a ascuns unele active, faptă care l-a determinat să nu predea administratorului judiciar documentele contabile ale debitoarei falite, documente prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006.
Totodată, s-a învederat că faptele ilicite, enumerate au fost săvârșite de către administratorul statutar cu intenția de a sustrage debitoarea de la plata obligațiilor care îi reveneau față de creditorii săi și, desigur, la însușirea în mod ilegal a lichidităților care s-ar fi putut crea prin încasarea debitului evidențiat în patrimoniul debitoarei și a disponibilităților bănești din casieria debitoarei.
De asemenea s-a arătat că există un raport de cauzalitate între faptele ilicite ale administratorului statutar, fapte săvârșite cu vinovăție și prejudicierea creditorilor cu suma totală de 295.969,86 lei, această pagubă fiind determinată de către administratorul debitoarei falite, prin săvârșirea faptelor ilicite.
Analizând cererea și actele dosarului, judecătorul sindic reține următoarele
:
Prin sentința civilă nr. 1382/_ s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei S.C. V. & A. IMPEX S.R.L. la solicitarea creditoarei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE a județului C. .
Astfel, anterior deschiderii procedurii insolvenței, calitatea de asociat unic și de administrator statutar al societății debitoare a deținut-o pârâtul C. V. S. .
Potrivit art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței în cazul în care …sunt identificate persoane cărora le -ar f i impu tab ilă ap ar iț ia
s tăr ii de insolvență a debitoare i…
, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului
debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă
persoană care a c auzat s tare a de inso lvență a debitorulu i, prin fapta de (a) a folosi bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, respectiv
(d) prin fapta de a ține o contabilitate fictivă sau de a face să dispară unele documente contabile ori prin aceea de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea
.
Angajarea răspunderii civile delictuale implică întrunirea cumulativă a patru condiții: săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de art. 138 alin. 1, fapta ilicită să fi cauzat insolvența societății debitoare în tot sau în parte, existența vinovăției autorului faptei ilicite pentru cauzarea insolvenței debitoarei, existența unui prejudiciu, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și existența prejudiciului.
Revenind la procedura specială a antrenării răspunderii civile delictuale în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic reține că pârâtului îi revenea, în calitate de administrator statutar, obligația de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce i-a fost încredințat, fiind direct răspunzătoare de modul în care este ținută evidența contabilă, potrivit art.73 alin.1 lit. c și alin.2 ale Legii nr.31/1990, precum și din disp. art.11 alin.4 din Legea nr.31/1990 republicată. Totodată, conform prev. art. 10 alin.1 din Legea nr.82/1991 republicată, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective.
În speță, s-a făcut dovada existenței faptei ilicite constând în neținerea contabilității în conformitate cu legea de către pârât, în calitate de administrator al societății V. & A. IMPEX S.R.L., faptă care rezultă din nedepunerea situațiilor contabile declarative anuale.
Însă, între fapta de a nu ține contabilitatea și ajungerea societății debitoare în stare de insolvență nu se poate reține o legătură de cauzalitate de către instanță pentru că, pe de o parte legea nu asimilează unei asemenea fapte prezumția ajungerii în stare de insolvență, iar pe de altă parte textul legal este explicit - în măsura identificării persoanei care prin săvârșirea uneia din/unor fapte(le) ilicite enumerate să fi cauzat starea de insolvență. Prejudiciul constă în imposibilitatea creditorului de a-și recupera creanța datorită faptei ilicite a administratorului statutar care a determinat ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
Prezumția este definită de vechiul cod civil ca fiind ˝consecințele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un fapt necunoscut˝.
Nefiind instituită o prezumție legală, judecătorul sindic reține că prezumțiile simple sunt acele concluzii logice pe care judecătorul le poate trage de la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut, fiind necesar ca între faptul vecin pe care se sprijină prezumția și faptul principal să existe o conexitate, o legătură strânsă. În plus, concluzia logică pe care magistratul o trage de la un fapt cunoscut, în speță, existența unei fapte ilicite și atât, la faptul necunoscut, al ajungerii debitoarei în stare de insolvență ar trebui să fie aplicabilă tuturor spețelor identice ulterioare și anterioare.
Or, din modul în care este redactat art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 rezultă fără dubiu că simpla existență a faptelor ilicite enumerate la lit. a-g nu atrag de plano răspunderea civilă delictuală, ci trebuie dovedită cauzarea stării de insolvență de către acea persoană.
Pe de altă parte din faptul vecin și conex al neținerii contabilității societății debitoare nu se poate trage automat concluzia că acea societate nu poate decât să ajungă în stare de insolvență, întrucât în practică există suficiente contraexemple, fiind de notorietate situația acelor societăți care, datorită nedepunerii actelor contabile, respectiv neținerii contabilității în conformitate cu legea sunt dizolvate de drept, ajungând în stare de lichidare, iar ulterior sunt radiate, fără a se deschide procedura insolvenței față de acestea.
Ca urmare, este indubitabil că o asemenea prezumție simplă nu este aplicabilă situațiilor de acest gen, în care se invocă exclusiv neținerea contabilității de către societatea debitoare și se solicită a se aplica prezumția ajungerii societății în stare de insolvență.
Concluzionând, în lipsa unor circumstanțe concrete ale desfășurării activității societății debitoare, judecătorul sindic nu va aplica prezumția simplă a ajungerii societății debitoare în stare de insolvență ca urmare a neținerii contabilității de către pârâtul administrator statutar.
În ceea ce privește cea de-a doua faptă ilicită imputată pârâtului - folosirea bunurilor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane - judecătorul sindic reține că deși nu a predat actele contabile și bunurile societății, din bilanțul contabil aferent anului 2010 rezultând că debitoarea a avut la finele anului 2010 în propriul patrimoniu active imobilizate în cuantum de 7514 lei, stocuri de mărfuri în valoare de
730.542 de lei și 297 de lei bani în casă.
Astfel, prin fapta de a desfășura activitate comercială fără a justifica modul în care asociatul unic și, totodată, administratorul statutar al debitoarei și-a îndeplinit obligațiile față de debitorii societății, este rezonabil a prezuma că pârâtul a folosit bunurile societății în folos propriu sau al altor persoane, iar nu în interesul societății, care datorită neachitării la scadență a datoriilor a ajuns în stare de insolvență. Astfel, pârâtul nu a justificat cum a folosit stocul de mărfuri în valoare de 726.815 lei, a cărei valorificare ar fi dus la plata datoriilor debitoarei, în cuantum de 295.969,86 de lei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 138 alin.1 lit. a din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, Tribunalul va admite acțiunea formulată de reclamanta C.
D. A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC V. & A. IMPEX S. în contradictoriu cu pârâtul C. V. S. și, în consecință, va dispune obligarea pârâtului la suportarea întregului pasiv al debitoarei SC V. & A. IMPEX S., în cuantum de 295.969,86 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
:
Admite cererea formulată de reclamanta C. D. A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC V. & A. IMPEX S. în contradictoriu cu pârâtul C. V.
S. și, în consecință:
Obligă pârâtul la suportarea întregului pasiv al debitoarei SC V. & A. IMPEX S., în cuantum de 295.969,86 de lei.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 11 noiembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
D. H. N. N.
Red.DH/tehnored.AA 4 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 4768/2013. Răspundere organe de... | Decizia civilă nr. 408/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
