Sentința civilă nr. 3186/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR nr._ /a2
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3186/2013
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: F. IANCU M. GREFIER: F. B.
Pe rol fiind examinarea cererii de antrenare a răspunderii personale patrimoniale formulată de J. S., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC P. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul T. D. L., în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta lichidatorului judiciar al debitoarei, J. S.
, d-na Todea V. a, practician în insolvență, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform Codului de procedură civilă cât și prin publicarea citației în B.P.I.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta lichidatorului judiciar arată că înțelege să susțină cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și nu are cereri de formulat în probațiune și nici excepții de invocat.
Judecătorul sindic, nemaifiind cereri de formulat și nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă părții prezente, cuvântul pentru dezbaterea cererii pe fond.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită admiterea cererii și pe cale de consecință în temeiul art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006, să se dispună angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului până la concurența sumei de 806.255,64 lei reprezentând o parte din pasivul debitoarei, respectiv valoarea bunurilor înregistrate în contabilitatea debitoarei și care nu au fost predate lichidatorului judiciar. Arată că nu se opune conexării prezentului dosar la dosarul de insolvență și nu solicită cheltuieli de judecată.
Judecătorul sindic rămâne în pronunțare asupra cauzei și asupra excepției conexității prezentului dosar față de dosarul nr._ .
JUDECĂTORUL SINDIC:
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la 26 septembrie 2013 sub nr._ /a2, lichidatorul judiciar al debitoarei SC P. S., J. S., a solicitat obligarea pârâtului T. D. L., administratorul statutar al debitoarei SC P. S., la suportarea unei părți a pasivului debitoarei SC P. S., CUI 18542721, în cuantum de 806.255,64 lei.
În motivarea cererii, a arătat că la data de 2 februarie 2011 față de debitoarea SC P. S. s-a deschis procedura simplificată a insolvenței. În îndeplinirea obligațiilor sale legale, a somat administratorul statutar să îi predea actele prevăzute de art. 28 din Legea insolvenței, însă pârâtul i-a prezentat doar o mică parte a acestor acte, respectiv bilanțul și balanța la 30 iunie 2010, balanța la 31 august 2010 și bilanțul la 31 decembrie 2010 și jurnale de vânzăti- cumpărări aferente anului 2007. În consecință, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor care au condus la insolvența debitoarei, lichidatorul judiciar s-a bazat pe bilanțul aferent exercițiului financiar 2008 depus de debitoare la AFP a mun. C. -N. și publicat pe site-ul MFP, iar pentru anii următori a avut în vedere actele depuse de pârât.
Din aceste înscrisuri (mai exact balanța sintetică la 30 august 2010 și bilanțul la 31 decembrie 2010) a constatat evidențierea unor echipamente tehnice (cont 2131) a căror valoare se ridica la suma de 190.008 lei, mijloace de transport (cont 2133) în valoare de 414.868 lei (conform balanței la 31 august 2010), respectiv în valoare de 591.936 lei (conform situației activelor imobilizate din bilanțul la 31 decembrie 2010, F40), sume în curs de decontare (cont 5125) în cuantum de 23.019,55 lei, sume de bani evidențiate în contul 5121 - conturi în lei, adică 276,91 lei și sume evidențiate în contul 5124 - conturi în valută, adică 667,91 lei și sume evidențiate în contul 5311 - casa în lei, adică 347,21 lei.
A mai arătat că, în scopul identificării bunurilor din patrimoniul debitoarei a emis adrese către Consiliul Local al com. V., care, prin adresa nr. 4197/11 octombrie 2011 i-a adus la cunoștință că debitoarea figura în evidențele sale cu o serie de mijloace de transport, între care o autoutilitară Volkswagen Caravelle, o remorcă Brenderup, un autoturism Volkswagen Polo și un autoturism Mercedes Benz. Ulterior, pentru clarificarea componentelor conturilor mai sus arătate și pentru predarea bunurilor evidențiate în registrele Consiliului Local V. i-a solicitat în scris pârâtului să se prezinte pentru lămuriri, iar acesta din urmă i-a pus la dispoziție, la data de 6 februarie 2012 un bilanț prescurtat și balanța de verificare la 31 decembrie 2010, balanța
de verificare la 31 noiembrie 2010 și balanța de verificare la 31 octombrie 2010, precum și două facturi fiscale și două chitanțe care demonstrează înstrăinarea a două dintre cele patru mijloace de transport: autoutilitara Volkswagen Caravelle și autoturismul Volkswagen Polo, la data de 1 iunie 2009.
A mai arătat că pârâtul nu a depus fișele conturilor_, 5121, 5124 și 5311, astfel încât lichidatorul judiciar nu a dispus de informațiile necesare în vederea determinării valorii amortizate și a valorii rămase de amortizat aferente fiecărui mijloc de transport în parte, respectiv dacă autovehiculele au fost înstrăinate la prețuri inferioare valorii de piață sau nu, fiind în imposibilitatea de a analiza incidența dispozițiilor art. 79 și art. 80 din Legea insolvenței.
A mai arătat că bilanțul la 31 decembrie 2010 predat inițial și semnat de pârât evidențiază în contul 2131 - echipamente tehnologice în valoare de 190.008 lei și în contul 2133
- mijloace de transport în valoare de 591.936 lei. A învederat că bilanțul la 31 decembrie 2010 predat la 6 februarie 2012 (nesemnat) prezintă modificări în ceea ce privește conturile mai sus arătate: valoarea contului 2131 devine nulă iar valoarea contului 2133 se diminuează de la 591.936 lei la 414.868,20 lei, pârâtul nefiind în măsură să argumenteze aceste modificări sau să prezinte documente justificative care să le ateste.
A apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr.
85/2006.
Astfel, a arătat că în contabilitatea debitoarei sunt evidențiate bunuri care, dacă ar fi fost predate și valorificate în cadrul procedurii insolvenței, ar fi condus la diminuarea semnificativăa pasivului debitoarei, în caz contrar prezumția că acestea au fost folosite în scop personal sau al altei persoane fiind pe deplin justificată.
În acest context, a arătat că una dintre principalele cauze care au determinat starea de insolvență a debitoarei a fost acumularea datoriilor în timp, atât față de furnizori cât și față de bugetul de stat. A apreciat că gestionarea și valorificarea eficientăa bunurilor anterior menționate înainte de deschiderea procedurii de faliment a debitoarei ar fi diminuat considerabil datoriile acumulate și s-ar fi putut evita starea de insolvență. A subliniat că la data deschiderii procedurii de faliment bunurile în discuție nu se aflau fizic în patrimoniul debitoarei, iar pârâtul nu a fost în măsură să prezinte dovezi ale înstrăinării lor și ale modului de înregistrare și gestionare a eventualelor venituri obținute de pe urma acestora.
A apreciat justificată și reținerea incidenței prezumției neținerii contabilității în conformitate cu legea în condițiile în care pârâtul nu a fost în măsură să predea întreaga documentație contabilă a debitoarei și să ofere explicațiile necesare pentru a lămuri componența conturilor de mai sus. Mai mult, pârâtul a prezentat bilanțul la 31 decembrie 2010 în două forme, cu valori modificate ale conturilor 2131 și 2133.
A concluzionat în sensul că între cele prezentate anterior și starea de insolvență a debitoarei există raport de cauzalitate, reiterând faptul că solicită antrenarea răspunderii doar pentru o parte a pasivului, corespunzătoare valorilor bunurilor și sumelor de bani evidențiate în contabilitatea debitoarei pentru a căror nepredare pârâtul nu a putut oferi vreo justificare.
În drept, a invocat art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006. Titularul cererii este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Pentru dovedirea cererii, a depus la dosar: tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei, raportul privind cauzele și împrejurările care au condus la insolvența debitoarei, balanța sintetică la 31 august 2010, bilanțul la 31 decembrie 2010 predat inițial, bilanțul la 31 decembrie predat la 6 februarie 2012 (modificat), notificările adresate administratorului statutar.
Pârâtul, deși legal citat, nu a depus întâmpinare.
Analizând incidența dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 în prezenta cauză, judecătorul sindic reține că, potrivit acestor norme, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, dacă … a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În ceea ce privește calitatea pârâtului, judecătorul sindic reține că acesta este administratorul statutar al debitoarei, astfel cum rezultă din evidențele registrului comerțului - lista de control a debitoarei.
Din coroborarea înscrisurilor de la f. 31 și f. 45-46 (notificarea de predare a actelor prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și a activelor debitoarei din 19 octombrie 2011 și procesul verbal de predare primire a unor acte contabile din 6 februarie 2012), judecătorul sindic reține că pârâtul și-a îndeplinit, cu întârziere și doar în parte, obligația prevăzută de art. 28 alin. 1 din Legea insolvenței de a preda lichidatorului judiciar o parte din documentele contabile ale societății comerciale debitoare, astfel încât în speță nu se poate reține incidența art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 în forma neținerii contabilității.
În speță, însă, sunt incidente prevederile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 sub forma ținerii unei contabilități fictive și a cauzării dispariției unor documente.
Astfel cum rezultă din coroborarea, pe de o parte, a balanței de verificare la 31 august 2010, semnată de pârât (f.18-19) cu bilanțul la 31 decembrie 2010, în forma inițială, nemodificată, semnat de pârât (f.20-30), cu bilanțul la 31 decembrie 2010, în forma modificată, nesemnat de pârât, depus de acesta la 6 februarie 2012 (f.32-42) și balanța de verificare la 31 decembrie 2010, nesemnată, depusă de pârât la 6 februarie 2012, pe de altă parte, pârâtul a ținut evidențe contabile paralele, diferențele fiind evidente în ceea ce privește conturile 2131 și 2133. Astfel, în bilanțul la 31 decembrie 2010 și balanța la 31 august 2010, depuse inițial, semnate, sunt evidențiate echipamente tehnologice în valoare de 190.008,16 lei, respectiv mijloace de transport în valoare de 414.868,00 lei, respectiv în bilanțul la 31 decembrie 2010 și balanța la 31 decembrie 2010, depuse la 6 februarie 2012, nesemnate, nu mai sunt evidențiate echipamente tehnologice, rămânând evidențiate mijloace de transport în valoare de 414.868,00 lei, cu toate că pârâtul ar fi prezentat lichidatorului judiciar facturi de vânzare a două dintre cele patru autovehicule deținute de debitoare datate 2009, deci anterioare balanțelor și bilațurilor în discuție. Diferențele semnificative între înregistrările din cele două seturi bilanț - balanță, precum și nedepunerea de către pârât a vreunor acte justificative ale acestor diferențe dovedesc fără echivoc faptul că pârâtul a ținut cel un rând de evidențe contabile fictive și/sau a cauzat dispariția documentelor justificative ale diferențelor dintre cele două seturi de evidențe contabile, acțiuni care întrunesc elementul constitutiv material al faptei prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, judecătorul sindic mai reține că pârâtul nu a predat lichidatorului următoarele active: echipamentele tehnice evidențiate în contul 2131, a căror valoare se ridică la suma de 190.008 lei, mijloacele de transport evidențiate în contul 2133, în valoare de 414.868 lei (conform balanței la 31 august 2010), respectiv în valoare de 591.936 lei (conform situației activelor imobilizate din bilanțul la 31 decembrie 2010, F40), sumele în curs de decontare evidențiate în contul 5125, în cuantum de 23.019,55 lei, sumele de bani evidențiate în contul 5121 - conturi în lei - 276,91 lei și sumele evidențiate în contul 5124 - conturi în valută - 667,91 lei, precum și sumele evidențiate în contul 5311 - casa în lei - 347,21 lei, cu o valoare totală de 806.255,64 lei. În calitatea sa de unic administrator statutar, pârâtul era singura persoană care putea dispune în mod legal de aceste active, dar nu a prezentat lichidatorului judiciar nici activele propriu zise, nici eventualele sume de bani rezultate din valorificarea acestor active și nici eventuale documente justificative ale modului în care aceste active sau sumele de bani care le-au înlocuit ar fi fost folosite în interesul debitoarei. Dimpotrivă, lipsa acestor active, coroborată cu ajungerea debitoarei în stare de insolvență ca urmare a acumulării de debite, conduce la incidența prezumției relative (în condițiile art. 1203 C.civ. din 1864) a folosirii acestor active de către pârât în interes personal sau în interesul altor persoane decât debitoarea.
În ceea ce privește prejudiciul cauzat prin această faptă, judecătorul sindic reține că existența și întinderea prejudiciului sunt dovedite prin tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei SC P. S., creanțele înregistrate împotriva averii debitoarei având valoarea globală de 1.927.255,34 lei. Cât privește culpa pârâtului și raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciu, judecătorul sindic are în vedere dispozițiile art. 73 lit. c și e din Legea nr. 31/1990 actualizată, potrivit cărora administratorii societății sunt răspunzători în mod solidar pentru ținerea registrelor prevăzute de lege (dispoziție care se aplică și actelor contabile) și pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul legii (inclusiv obligațiile care le revin în temeiul Legii nr. 82/1991 a contabilității). Fiind vorba despre obligații legale și despre fapta comisivă a pârâtului de a întocmi acte contabile fictive și/sau de a ascunde acte justificative, pârâtul este prezumat de lege a fi în culpă pentru neîndeplinirea acestor obligații legale, conform principiului nemo censetur ignorare legem. În același sens, folosirea în interes propriu sau a unei alte persoane a bunurilor debitoarei reprezintă o faptă ilicită, contrară obligației de a administra activitatea comercială a debitoarei cu diligența unui mandatar comercial, stabilită prin art. 72 din Legea nr. 31/1990.
În fine, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu rezultă din modul cumulativ de constituire a debitului, aspect care dovedește faptul că pârâtul a ignorat în mod voit întinderea reală a debitului și a încercat să îl ascundă prin întocmirea actelor contabile fictive mai sus arătate, cu consecința incidenței dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.
În consecință, judecătorul sindic apreciază pe deplin dovedită faptele ilicite ale pârâtului, vinovăția sa sub forma dolului și raportul de cauzalitate dintre faptele ilicite și prejudiciu, conform art. 998 C.civ.
În ceea ce privește întinderea răspunderii pârâtului, judecătorul sindic are în vedere faptul că debitul înregistrat în tabelul definitiv al creanțelor putea fi diminuat cel puțin cu valoarea activelor nepredate de pârât lichidatorului judiciar și își are originea în faptele ilicite ale pârâtului, mai sus descrise, motiv pentru care răspunderea personală a pârâtului va fi antrenată pentru porțiunea de pasiv corespunzătoare valorii activelor nepredate.
Pentru considerentele mai sus expuse, judecătorul sindic va admite cererea lichidatorului judiciar al debitoarei SC P. S., J. S., formulată în contradictoriu cu pârâtul T. D. L. și în consecință, îl va obliga pe pârâtul T. D. L., administratorul statutar al debitoarei SC
P. S., să plătească o parte din pasivul debitoarei SC P. S., CUI 18542721, în cuantum de 806.255,64 lei..
În temeiul art. 164 C.proc.civ. va dispune dispune conexarea prezentului dosar nr. _
/a1 la dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea lichidatorului judiciar al debitoarei SC P. S., J. S., formulată în contradictoriu cu pârâtul T. D. L., domiciliat în com. V., sat V., nr. 856, jud. C. și în consecință:
Obligă pârâtul T. D. L., administratorul statutar al debitoarei SC P. S., să plătească o parte din pasivul debitoarei SC P. S., CUI 18542721, în cuantum de 806.255,64 lei.
Dispune conexarea prezentului dosar nr._ /a1 la dosarul nr._ .
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 20 noiembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
F. -Iancu M. F. B.
Thred./FIM/4 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 7397/2013. Răspundere organe de conducere.... | Sentința civilă nr. 840/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
