Sentința civilă nr. 3403/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
DOSAR NR._ /a9
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3403/2013
Ședința publică din data de 09 decembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de contestatoarea S.C. R. S.A. împotriva tabelului definitiv al creanțelor și a raportului de evaluare privind valoarea de piață (patrimonială), întocmite de către administratorul judiciar C. DE I. T. S. în cadrul procedurii insolvenței deschise împotriva debitoarei S.C. E. D. I. S.R.L. în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., contestația fiind formulată în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta contestatoarei, d-na avocat Florea Corina, cu împuternicire avocațială depusă la dosar la acest termen de judecată și administratorului judiciar desemnat să administreze prezenta procedură, C. DE I. T. S., d-nul practician în insolvență Aurel Podariu.
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform prevederilor Codului de procedură civilă, cât și prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că a fost înregistrată la dosar, în data de 02 decembrie 2013, din partea administratorului judiciar, poziție scrisă, prin care se solicită respingerea contestației.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă reprezentanților părților cuvântul asupra contestației.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul administratorului judiciar solicită respingerea contestației, ca inadmisibilă, în ceea ce privește raportul de evaluare, având în vedere faptul că Legea nr. 85/2006 nu prevede posibilitatea contestării raportului de evaluare. Referitor la tabelul definitiv, solicită instanței respingerea contestației, ca neîntemeiate, raportat la faptul că, contestatoarea a fost înscrisă cu toată suma, astfel cum a dispus judecătorul sindic, urmare a soluționării contestației, doar că s-au avut în vedere dispozițiile art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, respectiv creanța deținută de contestatoarea a fost înscrisă la valoarea garanțiilor din raportul de evaluare.
Instanța reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând, reține că prin contestația formulată la data de 21 octombrie 2013 contestatoarea S.C. R. S.A. a solicitat admiterea contestației, arătând că prin cererea de creanță depusă în termenul stabilit, a solicitat înscrierea sa în tabelul preliminar de creanțe, cu o creanță garantată în suma de 5.036.804,99 lei, reprezentând 5.006.605,40 lei debit restant și 30.199,59 lei penalități de întârziere calculate până la data deschiderii procedurii de insolvență.
După soluționarea contestațiilor la tabelul preliminar, prin sentința nr. 2272/2013 pronunțată la data de_, judecătorul sindic a admis contestația formulată de contestatoare și, în consecință, a dispus înscrierea creanței în tabelul definitiv al creanțelor deținute împotriva averii debitoarei cu suma de 5.036.804,99 lei cu titlu de creanță garantată.
În același sens prin sentința nr. 2269/2013 pronunțată la aceeași dată,_, a fost respinsă contestația formulată de către debitoare împotriva înscrierii creanței R. ca și creanță garantată la valoarea precizată.
După soluționarea contestațiilor, administratorul judiciar a procedat la publicarea tabelului definitiv de creanțe, unde a fost înscrisă cu creanța după verificare în cuantum de
1.114.222 lei, creanță garantată, iar restul creanței a fost trecută ca și creanță chirografară. Contestatoarea mai arată că a luat legătura cu administratorul judiciar apreciind că s-
a produs o eroare esențială în înscrierea creanței R. S.A. în tabelul definitiv de creanțe, deoarece sentințele judecătorului sindic dispuneau înscrierea sumei de 5.036.804,99 lei cu titlu de creanță garantată. A primit răspunsul administratorului judiciar în sensul că înscrierea s-a realizat la valoarea de 1.114.222 lei creanță garantată, restul reprezentând creanță chirografară deoarece în cauză s-a realizat un raport de evaluare în cadrul procedurii, raport care a fost efectuat de societatea desemnată de creditori și care arată exact valoarea garanției R. SA la momentul întocmirii. În aceste condiții partea garantată este corespunzătoare sumei arătate în cadrul raportului, pentru diferență conf. art. 41 fiind înscrisă o creanță chirografară. Poziția administratorului judiciar a fost că instanța nu a avut cunoștință despre acest raport de evaluare și că s-a dispus înscrierea creanței raportat la starea de fapt existentă la momentul pronunțării sentinței.
În aceeași zi i-a fost comunicat prin email raportul de evaluare întocmit de Property Partners la data de_ .
Față de această înscriere în tabelul definitiv de creanțe, contestatoarea apreciază că potrivit art. 75 din Legea 85/2006 este admisibilă prezenta contestație, împotriva trecerii creanței SC R. SA ca și creanță chirografară, în condițiile în care creanța R. SA este creanță garantată.
Contestatoarea mai arată că motivele care stau la baza prezentei contestații sunt existența hotărârilor judecătorești de soluționare a contestațiilor prin care se dispune înscrierea sa cu suma de 5.036.804,99 lei cu titlu de creanță garantată, nerespectarea procedurii evaluării bunurilor, prin faptul că acesta nu a fost supus prezentării și aprobării comitetului creditorilor și a adunării creditorilor, nedepunerea acestui raport de evaluare la dosarul cauzei.
De asemenea, contestatoarea mai susține că referitor la evaluare nu s-a respectat garanția R. rezultată prin rezerva dreptului de proprietate, evaluatorul nu a avut-o în vedere. Bunurile aferente garanției nu sunt proprietatea E. D., nefăcându-se transferul dreptului de proprietate. Evaluarea nu identifică existența acestor bunuri în cadrul bunurilor evaluate. Nu s-a determinat dacă aceste bunuri există fizic în posesia E.
D., ele fiind în proprietatea R. SA la momentul realizării evaluării.
Contestatoarea mai arată că, în fapt, creanța sa provine în temeiul relațiilor comerciale stabilite între părți prin Contractul de vânzare cumpărare cu executare succesivă, înregistrat sub nr. 204/_ . Ulterior între părți s-a convenit modificarea acestui contract prin perfectarea Actului adițional nr. 1/_, prin intermediul căruia contractul a fost prelungit până la data de_ iar părțile au decis cu privire la clauza de proprietate în favoarea vânzătorului până la plata integrală a prețului aferent.
Așa cum se poate observa în cuprinsul actului adițional la care s-a referit, articolul 2 instituie obligația de a realiza publicitatea aferentă clauzei de rezervă a proprietății în sarcina debitoarei: "Cumpărătorul se obligă să asigure corecta informare a clienților/terților față de păstrarea dreptului de proprietate în favoarea Vânzătorului, asupra produselor/mărfurilor, până la achitarea prețului aferent, realizând publicitatea necesară.
Vânzarea cu clauză de rezervă a proprietății reprezintă amânarea transmiterii proprietății printr-o stipulație expresă, care are efecte depline între părți o data cu încheierea contractului, reprezentând un mijloc de a-l garanta pe vânzător, în speță contestatoarea împotriva neexecutării obligației cumpărătorului de plată a prețului. Concluzia acestui fapt juridic al păstrării dreptului de proprietate rezidă în faptul că bunurile afectate de garanție nu s-au transferat niciodată în proprietatea E. D., aspect neluat în considerare de către evaluator.
În acest sens, nu s-a făcut nici o referire la existența sau nu a mărfurilor aferente acestei garanții în posesia E. D. și nici nu au fost identificate.
Potrivit clauzelor contractului de vânzare-cumpărare proprietatea asupra mărfii trece de la vânzător la cumpărător în momentul achitării acesteia integral. Ca atare, aceste bunuri nu fac parte din averea debitoarei, astfel că ele nu pot face obiectul valorificării în
conformitate cu prevederile Legii insolventei, aspect pe care evaluatorul trebuia să îl dezvolte în cadrul raportului, prin realizarea unei corecte determinări a mărfurilor obiect al garanției.
Contestatoarea a mai arătat că și dacă nu este titulara unui drept de creanță garantat cu ipotecă, gaj sau altă garanție reală imobiliară, situația se prevalează de ipoteza acoperită de sintagma "drept de retenție, de orice fel", întrucât, printr-o clauză expresă trecută în contract, și-a rezervat dreptul de proprietate asupra mărfurilor vândute debitoarei până la momentul achitării lor integrale.
Potrivit art. 117 alin.1 din Legea 85/2006, administratorul judiciar avea obligația de a prezenta comitetului creditorilor raportul de evaluare și metoda de valorificare a bunurilor debitorului, cu obligația de a convoca adunarea creditorilor în 20 de zile de la data ședinței comitetului creditorilor.
În cauză nu au fost respectate aceste prevederi legale și această procedură, raportul nefiind supus prezentării și aprobării nici în comitetul creditorilor, nici în adunarea creditorilor.
S-a supus aprobării doar numirea evaluatorului iar în raportul nr. 5093/_ din Buletinul procedurilor de insolvență 8415/_ a fost menționat că s-a transmis acest raport către administratorul judiciar, fără respectarea prevederilor legale în ceea ce privește opozabilitatea acestui raport de evaluare. Prin această omisiune au fost încălcate și prevederile art. 17 al.6 ind.1, privind posibilitatea creditorilor nemulțumiți de a formula în Adunarea creditorilor contestație la hotărârea comitetului creditorilor.
Contestatoarea a mai arătat că aspectele invocate de ea creditor privind modalitatea de evaluare a bunurilor debitorului țin de legalitatea acestuia și nu de oportunitate. Apreciază că rațiunea prezentării acestor rapoarte de evaluare se deduce din art. 17 lit. c, care conferă posibilitatea comitetului creditorilor de a contesta rapoartele lichidatorului judiciar.
Administratorul judiciar C. de I. T. S. prin poziția procesuală a solicitat respingerea ca inadmisibilă a contestației în ceea ce privește contestarea raportului de evaluare întocmit în cadrul procedurii și respingerea contestației la tabelul definitiv ca neîntemeiată.
În motivare, administratorul judiciar a arătat că prin încheierea nr. 3565/CC/2012, pronunțată în data de 1 octombrie 2012, în dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului Specializat C. a fost deschisă procedura generală a insolvenței împotriva debitoarei SC E.
D. I. S. și numită în calitate de administrator judiciar, C. de I. T. T.
S. .
Cu ocazia analizării declarației de creanță depusă în termen și legal timbrată, de creditoarea SC R. SA, s-a constatat că acest creditor a solicitat înscrierea în tabelul preliminar de creanțe al SC E. DS cu suma de 5.036.804,99 lei, reprezentând facturi fiscale neachitate. Administratorul judiciar a procedat la înscrierea în tabelul preliminar a creanței SC R. SA doar în limita sumei de 3.103.936,02 lei.
Creditoarea SC R. SA a formulat contestație la această înscriere a administratorului judiciar, contestație ce a fost admisă prin sentința din data de_ în dosarul_ /a5 și s-a dispus înscrierea creanței în cuantum de 5.036.804,99 lei cu titlu de creanță garantată;
Ulterior soluționării contestațiilor la tabelul preliminar administratorul judiciar a procedat la afișarea tabelului definitiv în cadrul căruia s-a înscris creditoarea SC R. SA cu suma de 1.114.222 lei cu titlu de creanță garantată consolidată conform evaluării potrivit art. 41 alin 2 din Legea nr. 85/2006.
La acest tabel a fost depusă o contestație din partea creditoarei prin intermediul căreia se contestă tabelul definitiv de creanțe și raportul de evaluare.
Administratorul judiciar a solicitat respingerea ca inadmisibilă a contestației în ceea ce privește contestarea raportului de evaluare întocmit în cadrul procedurii, creditoarea contestă raportul de evaluare întocmit în cadrul procedurii de insolvență. Din prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței nu reiese posibilitatea contestării raportului de evaluare. Se încearcă astfel eludarea unor dispoziții legale care nu prevăd posibilitatea contestării unui raport de evaluare întocmit în cadrul unei proceduri de insolvență și încearcă în cadrul acestei contestații găsirea unui mijloc procedural care să schimbe raportul de evaluare întocmit în cadrul procedurii de insolvență. Astfel la pagina nr. 2 din cadrul contestației se arată foarte clar că referitor la evaluare nu s-a respectat garanția
rezultată prin rezerva dreptului de proprietate pe care evaluatorul nu a avut-o în vedere și că evaluarea nu identifică existența acestor bunuri în cadrul bunurilor evaluate. În continuare sunt cuprinse mai multe motive pentru care se contestă raportul de evaluare și faptul că în cadrul acestuia nu s-a ținut cont de faptul că SC R. SA are constituită rezerva dreptului de proprietate, că bunurile afectate de garanție nu s-au transferat niciodată în proprietatea E. D. I. S., aspect neluat în considerare de către evaluator. Ori aceste motive nu pot nicidecum constitui temei al contestației formulate atâta timp cât legea nu permite să se conteste raportul de evaluare întocmit, mai ales cu privire la valoarea de piață stabilită în cadrul acestuia, care este o opinie de specialitate și pe care administratorul judiciar nu o poate contesta.
Cu privire la motivul invocat, respectiv raportul de evaluare a imobilelor aflate în proprietatea debitoarei nu a fost prezentat și supus aprobării Comitetului Creditorilor și Adunării Creditorilor, conform prevederilor art. 117 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar consideră că aceste prevederi legale indicate nu sunt aplicabile.
Astfel, art. 117 din Legea nr. 85/2006 prevede că lichidatorul judiciar va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor și metoda de valorificare a acestora și în care se va preciza dacă vânzarea se va face în bloc sau individual ori o combinație a acestora, prin licitație publică sau negociere directă sau ambele metode.
Valorificarea de bunuri astfel cum aceasta este prevăzută de art. 116 și următoarele din Lege, este caracteristică exclusiv procedurii de lichidare, fapt ce rezultă și din plasarea acestor dispoziții legale în secțiunea referitoare la Faliment din Lege.
Administratorul judiciar a mai arătat că în speță, nu este vorba de o valorificare de bunuri în condițiile art. 116 din Lege care implică operațiuni precum inventariere, evaluare, aprobare din partea creditorilor privind metoda de vânzare de o procedură specială, total distinctă, cu reguli proprii, care implică întocmirea tabelului definitiv pentru determinarea cu exactitate a valorii garanției fiecărui creditor. Prin urmare, nu trebuie urmată procedura lichidării bunurilor prevăzută de art.116 și următoarele din Lege, și nici nu este necesară aprobarea Adunării creditorilor cu privire la evaluarea bunurilor. Lipsa unei astfel de aprobări nu determină nelegalitatea măsurii lichidatorului judiciar.
Mai mult decât atât acest raport de evaluare a fost prezentat în cadrul comitetului creditorilor (deși legea nu prevede această obligație). Astfel prezentarea raportului s-a făcut în ședința comitetului creditorilor din data de_, ora 14:00, la sediul administratorului judiciar din C. -N., Calea D., nr. 48, et. 6, jud. C., cu următoarea ordine de zi: prezentarea raportului de evaluare a patrimoniului S.C. E. D. I. S.R.L.
In cadrul acestei adunări a fost prezentat raportul de evaluare a bunurilor din patrimoniul S.C. E. D. I. S.R.L., întocmit de către Property Partners Valuation Consulting, evaluator selectat de către Comitetul Creditorilor.
Raportat la aceste aspecte administratorul judiciar consideră că nu este posibilă contestarea raportului de evaluare conform prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, întocmit în cadrul procedurii și că prezenta contestație formulată de către contestatoarea SC R. SA este inadmisibilă.
Cât privește respingerea contestației la tabelul definitiv ca neîntemeiată, administratorul judiciar arată că raportat la motivul prevăzut de art. 75 din Legea nr. 85/2006, respectiv eroarea esențială în înscrierea creanței R. SA în tabelul definitiv, consideră că acesta este neîntemeiat.
Aceasta deoarece potrivit art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței "creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanția se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula."
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței impune ca, în vederea definitivării tabelului creanțelor și pentru a putea fi depus un plan de reorganizare, necesitatea existenței evaluării patrimoniului și garanțiilor pentru a putea stabili dacă după evaluare garanțiile acoperă cuantumul solicitat sau o parte din creanțele garantate trebuie trecute ca și chirografare în tabel. De asemenea, lichidatorul judiciar arată că evaluarea activelor
debitoarei are un rol deosebit de important în realizarea unui plan care să stea la baza reorganizării debitoarei, deoarece potrivit prevederilor art. 95 alin. 5 lit. d din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, în cadrul planului trebuie să se arate ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanțe, în comparație cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment (valoare de lichidare).
Administratorul judiciar a mai arătat că nu a contestat nici un moment faptul că în cadrul sentinței din data de_ nu s-ar fi admis întreaga contestație a debitoarei și s-ar fi dispus înscrierea cu suma de 5.036.804,99 lei cu titlu de creanță garantată. Doar că la momentul întocmirii tabelului definitiv s-a luat în considerare valoarea stabilită de evaluator în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, restul creanței fiind înscrisă ca și creanță chirografară.
Mai mult decât atât, în cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanția se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv diferența favorabilă va fi distribuită tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanță a fost înscrisă ca și creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale în cuantum de 5.036.804,99 lei.
Raportat la aceste aspecte administratorul judiciar arată faptul că nu poate fi nicidecum vorba despre o eroare, înscrierea făcută de administratorul judiciar fiind făcută în conformitate cu prevederile legale ale Legii nr. 85/2006 și solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele
:
Prin contestația formulată la data de 21 octombrie 2013 creditoarea SC R. SA, creditor al debitoarei SC E. D. I. S. contestat, pe de o parte, raportul de evaluare privind valoarea de piață a debitoarei SC E. D. I. S. întocmit de Property Partners la data de 25 martie 2013.
În motivare, contestatoarea a invocat nerespectarea procedurii de evaluare a bunurilor, prin faptul că acesta nu a fost supus prezentării și aprobării comitetului creditorilor și a adunării creditorilor.
Raportat la obiectul contestației, judecătorul sindic urmează a admite excepția inadmisibilității invocată de administratorul judiciar C. de I. T. S. al debitoarei SC E. D. I. S. pentru următoarele argumente:
Contrar susținerilor contestatoarei, raportul de evaluare a fost prezentat Comitetului Creditorilor în data de 17 octombrie 2013. În plus, legiuitorul nu a deschis calea contestării conținutului raportului de evaluare în mod direct de către creditor, nefiind expres reglementată nici modalitatea de evaluare a averii debitoarei în vederea verificării îndeplinirii condițiilor legale de planul de reorganizare ce urma a fi depus în procedură, dispozițiile art. 117 din Legea nr. 85/2006 făcând vorbire despre etapa lichidării patrimoniului debitoarei. Ca urmare, va fi admisă excepția inadmisibilității invocată de administratorul judiciar C. de
I. T. S. al debitoarei SC E. D. I. S. și, în consecință, va fi respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de contestatoarea SC R. SA împotriva raportului de evaluare privind valoarea de piață( patrimonială) a SC E. D. I. S. .
În al doilea rând, contestatoarea a formulat contestație la tabelul definitiv de creanțe, apreciind că s-a produs o eroare esențială în înscrierea creanței R. SA în tabelul definitiv de creanțe, deoarece, în urma soluționării contestației formulate la tabelul preliminar, judecătorul sindic a dispus înscrierea creanței deținute de aceasta în tabelul definitiv de creanțe cu suma de 5.036.804,99 de lei cu titlu de creanță garantată, iar administratorul judiciar a procedat la publicarea tabelului definitiv de creanțe în cadrul căruia contestatoarea a fost înscrisă cu suma de 1.114.222 de lei creanță garantată, iar restul creanței a fost trecută ca și creanță chirografară, evaluarea nu identifică existența acestor bunuri în cadrul bunurilor evaluate, nedeterminându-se dacă aceste bunuri există fizic în posesia debitoarei.
Judecătorul sindic reține că prin sentința civilă nr. 2272 din_ pronunțată în prezenta procedură de insolvență în dosarul nr._ /a5 a fost admisă contestația formulată împotriva creanței R. SA înscrise în tabelul preliminar de administratorul judiciar, dispunându-se înscrierea creanței deținute de creditoarea SC R. SA în tabelul definitiv al creanțelor deținute împotriva averii debitoarei SC E. D. I. S. în cuantum de 5.036.804,99 lei cu titlu de creanță garantată.
Caracterul garantat al creanței este raportat la 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, conform căruia creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar.
Astfel, ulterior evaluării averii debitoarei SC E. D. I. S. prin întocmirea raportului de evaluare de Property Partners în 25 martie 2013, administratorul judiciar a procedat la afișarea tabelului definitiv la ușa instanței în raport de evaluările bunurilor garantate aflate în patrimoniul debitoarei, constatând faptul că în ceea ce privește garanția creditoarei SC R. SA aceasta se raportează la valoarea de 1.114.222 de lei, fiind identificate și în anexa 1 a raportului de evaluare.
Astfel, judecătorul sindic reține că din cuprinsul raportului de evaluare rezultă că totalitatea stocurilor debitoarei au o valoare de piață de 2.058.798 de lei și o valoare de lichidare de 1.243.322 de lei, iar bunurile asupra cărora poartă garanția R. SA au fost apreciate ca fiind în valoare de 1.114.222 de lei.
Pe de altă parte, deși contestatoarei îi revenea sarcina probei, aceasta nu a probat în concret eroarea esențială produsă, iar față de demersurile realizate de administratorul judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic nu sesizează producerea unei erori esențiale.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 75 din Legea nr. 85/2006 urmează a dispune respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate de contestatoarea SC R. SA împotriva tabelului definitiv de creanțe întocmit împotriva averii debitoarei SC E. D. I.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității invocată de administratorul judiciar C. de I.
S. al debitoarei SC E. D. I. S. și, în consecință:
Respinge ca inadmisibilă contestația formulată de contestatoarea SC R. SA împotriva raportului de evaluare privind valoarea de piață( patrimonială) a SC E. D. I.
S. .
Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea SC R. SA împotriva tabelului definitiv de creanțe întocmit împotriva averii debitoarei SC E. D. I.
S. .
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 09 decembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, | GREFIER, | |
D. H. | N. | N. |
Red. DH/tehnored. LU 3 ex/_
| ← Sentința civilă nr. 3309/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 2208/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
