Sentința civilă nr. 364/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -N.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._ /a3

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 364/2013

Ședința publică din 26 februarie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: C.

V.

, judecător-sindic

GREFIER: T.

E.

Pe rol fiind derularea procedurii reglementată de Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, împotriva debitorului SC DS I. S., cu sediul în L., str. Principală, nr.171, județul B. -N., cod unic de înregistrare 5557020, număr de ordine în registrului comerțului J_ și examinarea contestației formulată de lichidatorul judiciar V. C. I. împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de_ .

Cauza s-a judecat în fond la data de 12 februarie 2013, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea hotărârii judecătorești, din lipsă de timp pentru deliberare, a fost amânată succesiv la data de 19 februarie 2013 și 26 februarie 2013.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată;

Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus lichidatorul judiciar V. C. I. a formulat contestație la procesul verbal al adunării creditorilor din_ .

În motivare se arată în esență că, este nemulțumit de cuantumul onorariului pentru activitatea de administrare a averii debitoarei. Se mai arată că un creditor nu are dreptul discreționar de a fixa onorariul administratorului/lichidatorului judiciar ci are dreptul de a negocia acest cuantum, după cum rezultă din prev. art. 11 lit. D din Legea nr. 85/2006.

În speța de față nu a existat o negociere, ci creditoarea B. SA, profitând de faptul că este creditor majoritar, a fixat unilateral onorariul la suma pe care a dorit-o.

Creditoarea Primăria Năsăud a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune admiterii contestației dacă în urma probelor ce se vor administra, aceasta se dovedește a fi întemeiată.

Creditoarea B. SA a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a lichidatorului judiciar și excepția tardivității formulării contestației.

În motivare față de excepția lipsei calității procesuală a lichidatorului judiciar de a formula contestație la hotărârea adunării creditorilor se justifica pe următoarele considerente:

Art. 14 alin 7 din Legea nr. 85/2006 prevede ca "Hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor

care au votat împotriva hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor".

Din acest text de lege rezultă clar și expres că hotărârea adunării creditorilor se poate contesta de către creditorii debitoarei care au votat împotriva luării hotărârii respective. In speța, contestația a fost formulată de lichidatorul judiciar care nu este un creditor înscris în tabelul creanțelor, acesta în cadrul adunării asigurând doar desfășurarea și consemnarea hotărârii. De asemenea, lichidatorul judiciar nefiind un creditor nu a votat nici cu privire la ordinea de zi. In concluzie rezultă că lichidatorul judiciar neavând calitatea de creditor care a votat cu privire la ordinea de zi, nu deține calitate procesuală activă potrivit art. 14 alin 7. Pentru aceste considerente solicită respingerea contestației ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Cu privire la excepția tardivității formulării contestației la hotărârea adunării creditorilor se arată că, contestația a fost formulata tardiv. Astfel hotărârea contestată de lichidator a fost adoptată în data de 12 octombrie 2012. Potrivit art. 14 alin 8 din legea nr. 85/2006 contestația împotriva hotărârii adunării creditorilor se depune la dosarul cauzei "in termen de 5 zile de la data adunării creditorilor". În speța contestația s-a depus de lichidator cu peste 3 luni in urma adoptării hotărârii contestate, evident cu depășirea termenului de 5 zile.

Pe fondul cauzei se arată că, contestația este inadmisibilă precum și nefondată.

In adunarea creditorilor din_ s-a aprobat cuantumul onorariului administratorului si al lichidatorului judiciar. Art. 14 alin 7 mai sus-citat prevede expres că hotărârile adunării creditorilor se pot contesta pentru motive de nelegalitate. Or, in speța hotărârea a fost contestata întrucât lichidatorul consideră că i-a fost aprobat un onorariu în cuantum insuficient. Acesta în mod evident nu reprezintă un motiv de nelegalitate, ci ține de oportunitatea hotărârii adunării creditorilor, fiind inadmisibilă contestarea acestui aspect pe calea prevăzută de art. 14 alin 7 din legea nr. 85/2006. Astfel cum s-a reținut in doctrina și în jurisprudență în mod unanim aspectele de oportunitate ale hotărârii adunării creditorilor nu pot fi supuse cenzurii instanței, aceasta putând fi investită cu contestație care vizează legalitatea hotărârii adunării creditorilor.

Se observă de asemenea că stabilirea onorariului lichidatorului în cazul în care există bunuri în patrimoniul debitoarei revine potrivit art. 19 din Legea nr. 85/2006 in mod exclusiv creditorilor. Judecătorul-sindic va stabili cuantumul onorariului numai în situația în care acesta se va achita din fondul constituit conform art. 4 din aceeași lege. Contestația formulată este si neîntemeiată, deoarece lichidatorul in esență susține ca onorariul votat este insuficient întrucât în cazul în care procedura se va derula pe o perioadă de 3 ani și se deduc din onorariu cheltuielile aferente derulării procedurii, acestuia îi va rămâne un onorariu de 69 lei/luna.

In primul rând, se arată că onorariul votat pentru administrator/lichidator nu cuprinde cheltuielile aferente derulării procedurii de insolvență. Acest onorariu reprezintă contraprestația serviciilor practicianului de insolvență și revin în mod exclusiv acestuia, fără a se deduce din acesta cheltuieli cu corespondența, notificări în BPI etc. De altfel se observă că lichidatorul nu a invocat nici un text de lege din care ar rezulta că cheltuielile aferente procedurii de insolvență se deduc din onorariul acestuia. Din contra art. 4 din legea insolvenței dispune expres că toate cheltuielile

aferente derulării procedurii se suportă din patrimoniul debitoarei. Așadar aceste considerente în sensul că lichidatorul ar trebui să suporte din propriul onorariu cheltuieli cu comunicarea actelor, cu corespondența etc. sunt vădit nefondate și lipsite de orice temei legal.

In concluzie nu este vorba de un abuz de drept astfel cum susține neîntemeiat lichidatorul judiciar, onorariul fiind stabilit cu luarea în considerare a volumului de muncă și a complexității dosarului de insolvență, iar raportat la prevederile legale mai sus menționate, onorariul nu este unul neserios.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Instanța în baza prev. art. 137 Vechiul Cod de procedură civilă trebuie să se pronunțe în prealabil asupra excepțiilor ce fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Examinând excepția inadmisibilității contestației invocată de creditoarea B. SA instanța constată că aceasta este întemeiată în condițiile în care prin prezența cerere nu se invocă o nulitate de ordine publică ce poate fi invocată de orice parte interesată ci se contestă cuantumul onorariului lichidatorului judiciar.

Astfel potrivit prev. art. 14 al. 7-8 din Legea nr. 85/2006 hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul sindic doar la cererea creditorilor nu și a lichidatorului judiciar.

De asemenea potrivit prev. art. 19 al. 2 teza a II-a din Legea nr. 85/2006 remunerația se stabilește de judecătorul sindic numai când acesta urmează să se achite din fondul constituit conform prevederilor art. 4 din același act normativ ceea ce nu este cazul în speță, deoarece hotărârea atacată vizează achitarea onorariului lichidatorului judiciar din averea debitoarei.

De asemenea este întemeiată și excepția tardivității formulării contestației:

Astfel potrivit prev. art. 14 al. 8 din Legea nr. 85/2006 cererea ce are ca obiect desființarea hotărârii adunării creditorilor va fi depusă la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor.

În speță adunarea creditorilor a avut loc în data de 12 octombrie 2012 (f. 2,3) situație în care cererea trebuia formulată cel mai târziu până la data de 18 octombrie 2012, iar prezenta contestația a fost înregistrată la instanță în data de 23 octombrie 2013 (f.1), deci cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut imperativ de textul de lege.

Pentru considerentele menționate instanța urmează să admită excepțiile invocate și să respingă contestația formulată în cauză potrivit dispozitivului prezentei sentințe.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepțiile lipsei calității procesuale active și a tardivității invocate de creditoarea B. SA.

Respinge ca inadmisibilă și ca tardivă contestația formulată de lichidatorul judiciar V. C. I. , cu sediul în B., str. V. G., nr. 44, jud. B. -N., al debitoarei SC DS I. S., cu sediul în N., str. Principală, nr. 171, jud. B. -

N. .

Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. V. T. E.

Red/dact: CV/HVA

_ /4 ex

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 364/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței