Sentința civilă nr. 4434/2013. Alte cereri. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R. TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4434
Ședința publică din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. P. - Judecător
G. ier: V. B.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulată de reclamanta SC P.
S. prin administrator judiciar C. & C. -C. A. DE P. DE I.
, cu sediul în B. M., B-dul R., nr. 10/35, județul M., în contradictoriu cu pârâta SC L. COMANY S., cu sediul în B. M., str. F. nr.27, județul
M., contestatoarea B. C. S. R. SA, cu sediul în B. M., B-dul
U. nr. 15 A; chemat în garanție N. P. B. C., cu sediul în L., str. Satu M., nr. 2, județul Satu M. și cu domiciliul ales în B. M., str. Moldovei nr. 19/30 și intervenientul M. B. M., cu sediul în B. M., str. Crișan nr. 2, județul M., având ca obiect acțiune în constatarea nulității absolute.
Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru termenul din_, apoi pentru termenul de astăzi, când instanța în urma deliberării a pronunțat următoarea sentință.
T.
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub număr de mai sus, reclamanta SC P. S. prin administrator judiciar C. & C. -C. A. DE P. DE I. a solicitat în contradictoriu cu contestatoarea B. C. S. R. SA, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între SC P. S. reprezentată de administratorul Bravetti Egidio, în calitate de vânzătoare și SC L. C. S., în calitate de cumpărătoare, contractul fiind autentificat sub nr. 481/_ de Biroul N. ului P. B. C., prin care au fost înstrăinate imobile, imobilele formate din teren și construcții, restabilirea situației anterioare cu revenirea imobilelor menționate anterior în proprietatea SC P. S., cu rectificarea corespunzătoare a cărților funciare menționate mai sus, în sensul radierii dreptului de proprietate a SC L. C. S. înscris în CF
nr. 1. B. M. sub B1, CF nr. 1. sub B16, CF nr. 1. sub B16, CF nr. 1. sub B16, CF nr. 1. sub B16 și a înscrierii dreptului de proprietate în favoarea vechiului proprietar SC P. S. .
În motivarea acțiunii se arată că prin Sentința Civilă nr. 3636 din_ a T. ui M. s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei SC P. S., administrator judiciar fiind numit C. & C.
- C. asociate de practicieni în insolvență. În urma demersurilor efectuate de către administratorul judiciar pentru identificarea bunurilor debitoarei, acesta a aflat de la Primăria Baia Mare - Direcția de Venituri (adresa nr. 11440/_
) că debitoarea SC P. S. a avut în proprietate imobilele enumerate mai sus, pe care le-a înstrăinat, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 481/_, fără ca debitoarea să fi solicitat și să fi obținut de la această instituție certificat de atestare fiscală, așa cum prevede legea (adresa nr. 12119/_ ).
Se susține că potrivit prevederile legale în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 481/_ vânzătoarea SC P. S. trebuia să prezinte certificat de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale datorate autorității administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat bunul ce se înstrăinează, în cazul de față un certificat de atestare fiscală emis de Primăria Baia Mare - Direcția de Venituri. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, dovada fiind adresa nr. 12119/_ emisă de Primăria Baia Mare - Direcția de Venituri.
Dispozițiile legale în vigoare la data încheierii contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 481/_ care prevăd obligativitatea prezentării de către vânzător a unui certificat de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale datorate autorității administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat bunul ce se înstrăinează sunt următoarele: art. 254 alin. 7 din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal: "Înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii respective nu are stinse orice creanțe fiscale locale, cu excepția obligațiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde este amplasată clădirea sau al celei unde își are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept";, pct. 70. (2), (3) din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare "Actele de transfer a dreptului de proprietate asupra imobilelor trebuie să fie însoțite de un certificat
de atestare fiscală emis de organele fiscale locale în a căror rază teritorială se află înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de atestare fiscală se atestă achitarea la zi a tuturor obligațiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii următoare înstrăinării. În certificatul de atestare fiscală nu se cuprind creanțele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menționa despre faptul că sunt în litigiu creanțe în cuantum de ... lei.
(3) Înstrăinarea imobilelor fără respectarea prevederilor alin. (2) conduce la nulitatea actelor de înstrăinare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizează de orice persoană interesată la instanța de judecată competentă. Declararea nulității actului de înstrăinare se comunică organului fiscal, contribuabililor implicați și unităților teritoriale ale Agenției de cadastru și P. itate Imobiliară în vederea rectificării situației fiscale și cadastrale";, art. 259 alin. 61 din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
"Înstrăinarea unui teren, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu are stinse orice creanțe fiscale locale, cu excepția obligațiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unității administrativ- teritoriale unde este amplasat terenul sau al celei unde își are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează terenuri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept";, pct. 85. (2), (3) din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare "Actele de transfer a dreptului de proprietate asupra imobilelor trebuie să fie însoțite de un certificat de atestare fiscală emis de organele fiscale locale în a căror rază teritorială se află înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de atestare fiscală se atestă achitarea la zi a tuturor obligațiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii următoare înstrăinării.....(3) Înstrăinarea imobilelor fără respectarea prevederilor alin. (2) conduce la nulitatea actelor de înstrăinare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizează de orice persoană interesată la instanța de judecată competentă.....";, art. 113 alin. 5 din Codul de procedură fiscală "Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale datorate autorității administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează. Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor prezentului alineat, sunt nule de drept.";
În drept s-au invocat dispozițiile art. 254 alin. 7, art. 259 alin. 61din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, pct. 70. (2), (3), pct.
85. (2), (3) din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, art. 113 alin. 5 din Codul de procedură fiscală.
Prin cererea de repunerea pe rol, înregistrată la data de_, depusă la filele 90-91 din dosar (vol. I), reclamanta prin administrator judiciar a solicitat introducerea și citarea în cauză a Băncii Comerciale I. S. R. SA Arad - S. Bai M., motivat de faptul că imobilele ce fac obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 481/_, sunt ipotecate în favoarea Băncii Comerciale I. S. R. SA.
La data de_ reclamanta prin administrator judiciar a depus o precizare de acțiune (filele 56-57, vol. II), a solicitat ca în cazul admiterii acțiunii, imobilele să revină în proprietatea SC P. S. libere de orice sarcini, constituite de SC L. C. S., s-a solicitat obligarea cumpărătoarei SC L. C.
S. la restituirea în natură către averea debitoarei SC P. S. a imobilelor care au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 481/_ .
Pârâta SC L. C. S. prin întâmpinarea depusă la dosar (filele 64 - 67, vol. I) a invocat excepția prematurității acțiunii și excepția lipsei de interes.
În susținerea excepției prematurității acțiunii se arată că împotriva sentinței civile nr. 3636/_, pronunțată în Dosarul nr._ al T. ui
M., prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență împotriva SC
P. S., debitoarea a formulat recurs, admis de către Curtea de Apel C. prin Decizia civilă din_, instanța de control judiciar a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecarea instanței competente.
Față de această împrejurare, stabilită de instanța de control judiciar, respectiv rejudecarea pe fond a cererii de insolvență, se apreciază că acțiunea formulată este prematur introdusă, existând posibilitatea ca acțiunea introductivă de instanța să fie respinsă, situația societății debitoare fiind incertă sub aspectul stării de insolvență, iar față de această împrejurare mandatul administratorului judiciar fiind suspendat.
În susținerea excepției lipsei de interes a administratorului judiciar în promovarea prezentei acțiuni se arată că este lipsită de interes promovarea unei acțiuni în vederea readucerii unui bun în patrimoniul debitorului, a cărei stare de insolvabilitate încă nu este stabilită printr-o sentință irevocabilă, societatea putând fi solvabilă.
M. B. M. prin P. a depus o cerere de intervenție în interes propriu (filele 99-102, vol. I) sens în care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat între SC P. S., reprezentantă de administratorul Bravetti Egidio, în calitate de vânzător și SC
L. C. S., reprezentată de către asociații M. I. și Ujvarosi Mariu, în calitate de cumpărătoare, contract autentificat sub nr. 481/_ de Biroul N. ului P. e B. C., restabilirea situație anterioare, cu revenirea imobilelor care au făcut obiectul contractului anterior menționat în proprietatea SC P.
S., și rectificarea corespunzătoare a cărților funciare, în sensul radierii
dreptului de proprietate a SC L. C. S. și a înscrierii dreptului de proprietate în favoarea fostului proprietar SC Proslor S. .
În motivarea cererii de intervenție se arată că potrivit art. 254, alin. 7 și art. 259, alin. 61din Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, înstrăinarea unei clădiri sau a unui teren, prin oricare din modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată, până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii sau terenului respectiv, nu are stinse orice creanțe fiscale locale, cu excepția obligațiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unității administrativ teritoriale unde este amplasată clădirea sau terenul sau al celei unde își are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termen de plată
scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitatea al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri sau terenuri cu încălcarea acestor prevederi sunt nule de drept.
În același sens sunt și dispozițiile legale cuprinse în art. 254, alin. 7 și art. 259 alin. 61din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, înstrăinarea unei clădiri sau a unui teren, prin oricare din modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată, până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii sau terenului respectiv, nu are stinse orice creanțe fiscale locale, cu excepția obligațiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unității administrativ teritoriale unde este amplasată clădirea sau terenul sau al celei unde își are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată
scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri sau terenuri cu încălcarea acestor prevederi sunt nule de drept.
În același sens sunt și dispozițiile legale cuprinse în art. 113, alin. 5 din
O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, care prevăd următoarele:
"Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale datorate autorității administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat fiscal bunule ce se înstrăinează. Actele prin se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor prezentului alineat, sunt nule de drept";.
Se susține că debitoarea SC P. S. a procedat la vânzarea bunurilor imobile pe care le-a indicat anterior fără a prezenta un certificat de atestare fiscală eliberat de către Primăria M. ui B. M. . Mai mult, această vânzare s-a efectuat în condițiile în care vânzătoarea a înregistrat și înregistrează obligații fiscale restante cu titlu de impozit clădiri, impozit teren, impozit asupra mijloacelor de transport și taxă de înfrumusețare.
Pârâta B. C. I. S. R. SA a formulat în temeiul art. 60 și următoarele Cod procedură civilă o cerere de chemare în garanție a notarului public B. C. (filele 170 - 179, vol. I), prin care a solicitat a se constata că sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a notarului public B. C., care a autentificat contractul de vânzare cumpărare nr. 481/_, sens în care s-a solicitat obligarea N. ului P. B. C., în solidar cu împrumutatul SC L. C. S., la repararea integrală a prejudiciului adus băncii, respectiv plata către aceasta a tuturor sumelor datorate conform contractelor de credit încheiate de bancă cu SC L. C. S. și garantate cu ipotecă asupra imobilului în cauză (și anume contract de credit ipotecar pentru investiții imobiliare nr. 1085/_, contract de credit camelon neipotecar 1012/_ și contract de credit nr. 18/_ ), reprezentând credite și celelalte obligații de plată aferente acestora, în cuantumul existent la data exigibilității anticipate a acestor credite, în condițiile anulării contractelor de ipotecă menționate.
S-a susținut că la data formulării cererii de chemare în garanție, creanța băncii față de SC L. C. S., garantată cu imobilul în cauză, este în cuantum de 385.340,81 eur și 120.961,2 lei, reprezentând 294.974,01 eur și 96.333,37 lei credit curent, 55.563,61 eur și 13.466,63 lei, credit restant, 33,683,06 eur și 9.892,52 lei dobânzi restante, 1.120,13 eur, și 1.268,68 lei, comisioane restante, la care se vor adăuga dobânzile, comisioanele și celelalte speze aferente datorate contractelor de credit.
În susținerea cererii de chemare în garanție se arată că prin autentificarea contractului de vânzare-cumpărare în absența certificatului fiscal, notarul public nu și-a îndeplinit o obligație legală de natură a genera prejudicii unor terțe persoane.
Prin întâmpinarea la cererea de intervenție în interes propriu formulată de M. B. M., depusă la filele 112-120 din dosar - vol. I și prin întâmpinarea depusă la acțiunea formulată de reclamanta SC P. S. (filele 229 - 238) pârâta B. C. I. S. R. SA a invocat necompetența judecătorului sindic privind soluționarea prezentei acțiuni.
În susținerea acestei excepții se arată că, potrivit art. 79 din Legea nr. 85/2006 pot fi introduse la judecătorul sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 80 din Legea nr. 85/2006.
Motivele invocate de către debitoarea în cadrul prezentului dosar nu se încadrează în aceste cazuri prevăzute de Legea insolvenței, ci reprezintă motive de nulitate care pot fi invocate de orice persoană interesată, oricând, pe calea dreptului comun. Este vorba de dispozițiile din Legea nr._ privind Codul fiscal și cele din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 care prevăd obligativitatea prezentării
certificatului fiscal privind obligațiile aferente unui imobil, obiect al unui act translativ de proprietate.
Legea nr. 85/2006 este o lege specială, care reglementează o procedură specială în cadrul căreia pot fi anulate doar actele frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor și doar în condițiile limitativ prevăzute de legea insolvenței.
De asemenea s-a invocat excepția netimbrării acțiunii pentru constatarea nulității absolute susținându-se că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 77 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, deoarece acțiunea nu este introdusă de administratorul judiciar, ci de societatea debitoare SC P. S., or administratorul judiciar, având calitate procesuală activă conferită de Legea nr. 85/2006, beneficiază de această scutire doar în cazul acțiunilor introduse personal de acesta.
Se arată că în situația de față, acțiunea pentru constatarea nulității absolute nu este introdusă în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006, nefiind întemeiată pe nici unul din cazurile prevăzute de art. 80 din Legea privind procedura insolvenței, ci pe dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și ale HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aprobare a Legii nr. 571/2003 care prevăd nulitatea actului translativ de proprietate în lipsa certificatului fiscal privind imobilul supus înstrăinării precum și posibilitatea oricărei persoane interesate de a solicita constatarea acesteia.
Pârâta B. C. I. S. R. SA a invocat și excepția lipsei de interes a reclamantei SC P. S. în formularea unei acțiuni de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare.
Prin întâmpinarea la cererea de chemare în garanție formulată de B. C.
I. S. R. SA, N. ul P. B. C. a invocat inadmisibilitatea, în principiu a cererii de chemare în garanție motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 60 Cod procedură civilă "Partea poate să cheme în garanței o altă persoană împotriva căreia s-ar putea îndrepta, în cazul în care ar cădea în pretenții, cu o cerere de chemare în garanție sau despăgubiri";, iar potrivit dispozițiilor art. 61 alin. 2 Cod procedură civilă, cererea de chemare în garanție trebuie formulată de reclamant "până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanțe, iar de către pârât odată cu întâmpinarea sau cel mai târziu până la prima zi de înfățișare";.
Se arată că în situația de față, s-a cerut anularea unui contract de vânzare cumpărare în procedura specială a Legii nr. 85/2006, situație în care au calitatea de parte vânzătorul, cumpărătorul, administratorul judiciar și intervenientul în interes propriu. Cum banca nu a participat la încheierea contractului de vânzare cumpărare, iar în acțiunea introductivă nu se cere anularea actelor subsecvente, banca nu este parte în proces, aceasta fiind introdusă în cauză numai pentru opozabilitate.
La termenul din_ administratorul judiciar al SC L. C. S. a invocat excepția netimbrării acțiunii introductive.
Prin întâmpinarea depusă la data de_ (filele 67-68, vol. II) la precizarea de acțiune depusă de reclamanta SC P. S. prin administrator judiciar C. & C. -C. A. de P. de I. la termenul din _
, pârâta B. C. I. S. R. SA a invocat pe cale de excepție, decăderea reclamantei de a-și completa cererea introductivă. Potrivit dispozițiilor art. 132 alin. 1 din Vechiul Cod de procedură civilă, "La prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului un nou termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi";. Din interpretarea dispozițiilor legale, rezultă că reclamantul poate completa sau modifica cererea de chemare de judecată până la primă zi de înfățișare, ulterior acestui termen fiind deăzut din drept.
Prin notele de ședință depuse la dosar la data de_, N. ul P. B.
C. referitor la precizarea de acțiune formulată la data de_ a susținut că potrivit dispozițiilor art. 132 din codul de procedură civilă 1865, aplicabil în prezenta cauză, instanța poate, la prima zi de înfățișare, în care părțile legal citate pot pune concluzii, să dea reclamantului un termen pentru a modifica sau întregi obiectul. Cum prima zi de înfățișare s-a consumat cu mult timp în urmă, o cerere de "precizare la acțiune"; prin care de fapt se modifică sau întregește obiectul cauzei este tardivă.
Prin încheierea pronunțată în data de_ a fost admisă excepția lipsei de competență a judecătorului sindic în soluționarea cauzei, sens în care s-a dispus transpunerea cauzei la un alt complet specializat în soluționarea litigiilor dintre profesioniști.
Examinând cu prioritate excepția lipsei de competență a judecătorului sindic în soluționarea prezentei cauze, judecătorul sindic reține că din cuprinsul acțiunii introductive și din precizările ulterioare reiese că acțiunea pentru constatarea nulității absolute nu este introdusă în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006, nefiind întemeiată pe nici unul din cazurile prevăzute de art. 80 din Legea privind procedura insolvenței, ci pe dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și ale HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aprobare a Legii nr. 571/2003 care prevăd nulitatea actului translativ de proprietate în lipsa certificatului fiscal privind imobilul supus înstrăinării precum și posibilitatea oricărei persoane interesate de a solicita constatarea acesteia.
Conform art. 79 din Legea nr. 85/2006 pot fi introduse la judecătorul sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 80 din Legea nr. 85/2006.
Prezenta acțiune este întemeiată pe dispozițiile de drept comun, reclamanta prin administrator judiciar în acțiunea introductivă și în precizările de acțiune depuse ulterior la dosar nefăcând nici o trimitere la dispozițiile legale cuprinse în art. 79-80 din Legea nr. 85/2006, și care reglementează o procedură specială în cadrul căruia pot fi anulate doar actele frauduloase
încheiate de debitor în dauna creditorilor și doar în condițiile limitativ prevăzute de această lege.
În condițiile în care acțiunea introductivă de instanță și precizările ulterioare nu au ca temei de drept dispozițiile legii speciale privind insolvența, respectiv art. 79-80 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic apreciază că suntem în prezența unei acțiuni de drept comun, situație în care, competența de soluționare aparține unui complet specializat în soluționarea litigiilor dintre profesioniști, din cadrul T. ui M. .
La stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei s-a avut în vedere valoarea obiectului litigiului, respectiv valoarea contractului a cărui nulitate absolută se solicită a se constata, în condițiile în care în cererile privind constatarea nulității unei act juridic patrimonial competența se determină după valoarea obiectului cererii.
În situația de față, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 481/_ de Biroul N. ului P. B. C. prețul de vânzare al imobilului stabilit de comun acord între părți este de 350.000 eur, echivalentul în lei fiind de 1.246.525 lei, la data autentificării, situație în care competența aparține în primă instanță T. ui M. raportat la dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. a din Codul de procedură civilă, în vigoare la data promovării acțiunii (_
).
Prin încheierea pronunțată la data de_ instanța a respins excepția prematurității acțiunii invocată de pârâta SC L. COMANY S. și excepția lipsei de interes invocată de pârâta SC L. COMANY S. și pârâta B. C.
S. R. SA, a respins excepția netimbrării acțiunii invocată de pârâta B.
C. S. R. SA și C. I. de I. B. L., în calitate de administrator judiciar al pârâtei SC L. COMANY S., a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu promovată de M. B. M. prin P.
, a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, excepție invocată de N. P. B. C. și a respins excepția tardivității precizării de acțiune înregistrate la data de_, invocată de N. P. B. C. și excepția decăderii invocată de B. C. I. S. R. SA.
În considerentele încheierii pronunțate la data de_ s-a reținut că excepția prematurității acțiunii nu nu este întemeiată în condițiile în care prin Sentința civilă nr. 6508/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost respinsă contestația promovată de debitoare, a fost admisă cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC P. S.
, hotărârea pronunțată de judecătorul sindic fiind executorie.
În condițiile în care prin Sentința civilă sus menționată s-a stabilit faptul că debitoarea SC P. S. este în stare de insolvență, sens în care s-a dispus deschiderea procedurii, administratorul judiciar în calitate de reprezentant legal al debitoarei a justificat un interes în promovarea prezentei acțiuni, sens în care potrivit susținerilor acestuia se urmărește maximizarea averii
debitoarei, inclusiv prin readucerea în patrimoniul acesteia a unor imobile înstrăinate anterior deschiderii procedurii.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes invocată de pârâta B. C.
S. R. SA s-a reținut că în situația de față, contrar susținerilor acesteia acțiunea în constatarea nulității absolute nu a fost introdusă de debitoarea prin reprezentant legal în baza dispozițiilor art. 79-80 din Legea nr. 85/2006, dispoziții legale care conferă calitatea procesuală activă doar administratorului judiciare, respectiv lichidatorului judiciar, prezenta acțiune având caracterul unei acțiuni de drept comun.
În ceea ce privește excepția netimbrării acțiunii s-a reținut că aceasta este neîntemeiată prin raportare la dispozițiile art. 77 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru, situație în care se apreciază că și acțiunea înregistrată în prezentul dosar este exceptată de la plata taxei judiciare de timbru.
Referitor la cererea de intervenție formulată de M. B. M., prin primar, instanța a apreciat prin încheierea pronunțată la data de_, în baza art. 52 din Codul de procedură civilă că aceasta este admisibilă în principiu, susținându-se de către intervenientul în nume propriu că acesta ar fi fost prejudiciat prin neplata obligațiilor fiscale locale datorate, situație în care acesta justifică un interes în prezenta cauză.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată prin încheierea pronunțată la data de_, aceasta a fost respinsă, sens în care s-a reținut că spre deosebire de intervenția voluntară Codul de procedură civilă nu mai prevede necesitatea discutării admisibilității în principiu a cererii de chemare în garanței, iar pe de altă parte, nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de chemare în garanței este sancționată, potrivit art. 135 Cod procedură civilă cu judecata separată a cererii iar nu cu respingerea cererii ca tardivă sau inadmisibilă.
Excepțiile tardivității precizării de acțiune înregistrată la data de_ invocate de N. P. B. C. și excepția decăderii invocată de B. C.
I. S. R. SA au fost respinse sens în care s-a reținut că la data de_ reclamanta prin administrator judiciar și-a întregit, respectiv și-a completat acțiunea cu noi capete de cerere, în situația de față, în condițiile în care, raportat la obiectul litigiului, completul nu era legal constituit, așa cum s-a reținut prin încheierea pronunțată la data de_, sens în care s-a apreciat că prima zi de înfățișare nu s-a consumat până la momentul înregistrării completării la acțiune.
Examinând cererile pe fond în baza probatoriului administrat, instanța reține în fapt următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 481/_, încheiat între SC P. S. în calitate de vânzătoare și SC L. COMANY S. în
calitate de cumpărătoare a fost înstrăinat imobilul situat în B. M., str. F., nr. 7, bloc 5, județul M., înscris în CF nr. 15.994 B. M., cu nr. cadastral 2747/17/12/20/5, de sub A1, în natură teren în suprafață de 4.704 mp și construcția Hala nr. 2 în suprafață de 1714 mp, dobândit cu titlu de drept de cumpărare de sub B1 împreună cu cotele de coproprietate de 27/287 mp din teren+centrală electrică cu nr. cad.2747/17/12/20/11 și cota de 21/225 mp din teren și stație de distribuție gaz cu nr. cad. 2747/17/12/20/12 și cota de 77/808 mp din teren+rezervor apă cu nr. cad. 2747/12/20/13 și cota de 176/1858 mp din teren+drumuri de incintă cu nr. cadastral 2747/17/12/20/14, înscrise în CF
15.333 B. M., prețul de vânzare fiind de 350.000 euro, echivalentul în lei a
1.246.525 lei la cursul mediu BNR de 3,5615 lei pentru un euro, din ziua autentificării actului.
Ulterior vânzării, pârâta SC L. C. S. a constituit în favoarea Bănci Comerciale I. S. R. SA un drept de garanție reală privind imobilul anterior menționat, conform contractului de garanție reală imobiliară nr. 229/_ autentificat sub nr. 6742/_ de BNP Stoica I. Alin, în vederea garantării unui credit ipotecar pentru investiții imobiliare nr. 1085/_ . Dreptul de ipotecă constituit în favoarea băncii( și interdicțiile aferente) a fost înscris în cărțile funciare menționate, în data de_ . Ulterior, în data de_ și respectiv în data de_ au mai fost înscrise în favoarea băncii drepturi de ipotecă pentru credite acordate SC L. C. S. conform contract de credit camelon neipotecar 1012/_ și contract de credit nr. 18/_ .
Reclamanta a invocat incidența în acest caz a dispozițiilor art. 254 alin.7, art. 259 alin.6¹ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pct. 70(2), (3), pct.85 (2), (3) din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și ale art. 113 alin.5 din Codul de procedură fiscală-dispoziții legale care prevăd în mod expres nulitatea actelor de înstrăinare a imobilelor încheiate fără prezentarea certificatului fiscal privind obligațiile fiscale aferente imobilului.
În cadru acțiunii pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, s-a solicitat restabilirea situației anterioare, cu rectificarea corespunzătoare a cărților funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate a SC L. C. S. și înscrierii dreptului de proprietate în favoarea SC P. S., s-a solicitat obligarea pârâtei SC L. C. S. la restituirea în natură către averea debitoarei SC P. S. a imobilelor care au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 481/_, fără să se solicite și anularea contractelor de ipotecă.
În situația de față reclamanta fiind parte în contractul încheiat și a cărei nulitate absolută se solicită a se constatat cu consecința repunerii în situația anterioară,nu poate în cadrul prezentei acțiuni, potrivit principiului " nemo auditur propriam turpitudinem allegans"; să își invoce propria culpă determinată de neprezentarea certificatului de atestare fiscală, respectiv nu poate invoca faptul că nu ar fi cunoscut condițiile de valabilitate privind
vânzarea unui imobil și aceasta în condițiile în care ar însemna ca reclamanta să își invoce propria sa turpitudine în susținerea acțiunii.
Pe de altă parte prețul de vânzare al imobilului a fost achitat vânzătoarei, iar anularea actului translativ de proprietate ar genera obligația debitoarei de a restitui suma primită cu titlu de preț, promovarea acestei acțiuni având ca efect mărirea masei credale, chiar dacă bunul va reintra în patrimoniul său, raportat și la valoarea de piață a imobilului scăzut față de anul 2007când piața imobiliară era pe o pantă ascendentă.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de
M. B. M., prin primar, reținem că din cuprinsul contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 481/_ reiese că vânzătoarea prin asociat unic și administrator a declarat că imobilul este grevat de sarcini, respectiv de patru contracte de garanție imobiliară în favoarea Băncii Comerciale S. Bank B. M., sens în care a consimțit preluarea acestora de către cumpărătoarea SC L. COMANY S. .
Pe de altă parte, cumpărătoarea SC L. COMANY S. prin asociații sai au consimțit să preia obligațiile vânzătoarei față de banca creditoare constând în credite bancare și obligații accesorii acestora așa cum sunt înscrise în CF nr. 15.999 B. M. și CF nr. 15.333 B. M. .
Raportat la situația de fapt expusă anterior, apreciem că intervenientul în interes propriu nu își va putea recupera creanța prin anularea vânzării deoarece bunul s-ar reîntoarce în patrimoniul vânzătoarei grevat de ipotecile constituite în favoarea băncii, aceasta din urmă având un drept prioritar și exclusiv de a-și îndestula creanțele, situație în care nulitatea absolută invocată de intervenient nu poate fi invocată de orice persoana, numai de persoana care justifică un interes propriu, în acest sens înțelegându-se folosul practic, material, urmărit de intervenient, în situația de față, în ceea cel privește pe acesta neprefigurându-se nici un folos material, motiv pentru care cererea de intervenție în interes propriu va fi respinsă, potrivit dispozitivului.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție promovată de B. C.
I. S. R. SA ca o consecință a respingerii cererii introductive de instanță, se va respinge și cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect, această soluție fiind justificată de faptul că prin hotărârea judecătorească nu s-a fixat vreo obligație în sarcina Bănci Comerciale I. S.
R. SA, nesubzistând astfel nici în sarcina chemaților în garanție, obligația de a garanta sau a despăgubi în sensul dispozițiilor art. 60 din Codul de procedură civilă.
Pentru considerentele sus menționate, cererile vor fi respinse potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea
precizată promovată de reclamanta SC P. S., cu sediul în B. M., str. F. nr. 7, Ferma 7, bloc 5, hala 2, prin administrator judiciar C. & C. - C. A. de P. de I., în contradictoriu cu pârâții SC L. COMANY S., prin administrator judiciar C. I. de I.
B. L., cu sediul în B. M., B-dul R. nr. 5/1; B. C. S. R. SA ARAD, cu sediul în Arad, Bulevardul Revoluției nr. 88, prin B. C. S.
R. SA - S. B. M., cu sediul în B. M., B-dul U. nr. 15 A.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu
promovată de M.
B. MARE, prin P., în contradictoriu cu pârâta SC L. COMANY S. .
Respinge cererea de chemare în garanție
promovată de B. C. S.
R. SA prin B. C. S. R. SA - S. B. M., în contradictoriu cu
N. P. B. C., cu sediul în L., str. Satu M., nr. 2, județul Satu M. și cu domiciliul ales în B. M., str. Moldovei nr. 19/30, județul M. .
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi,_ .
PREȘEDINTE | GREFIER | |
M. P. | V. | B. |
în concediu de odihnă semnează Prim grefier
Red. M.P./_
Tehnored. O.M.O./_ /4 ex.
| ← Sentința civilă nr. 2966/2013. Alte cereri. Faliment,... | Sentința civilă nr. 217/2013. Alte cereri. Faliment, procedura... → |
|---|
