Sentința civilă nr. 63/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a1

Cod operator date cu caracter personal 11553

SENTINȚA CIVILĂ NR.63/2013

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2013 Instanța este constituită din:

JUDECĂTOR SINDIC - V. LAURA OROS GREFIER - A. VLAIC

Pe rol fiind examinarea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de către lichidatorul judiciar I. I., împotriva pârâtului E. A., privind-o pe debitoarea SC D. DE SS .

La apelul nominal efectuat în cauză, la ambele strigări, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-au înregistra la dosar, din partea lichidatorului judiciar, la data de 12 decembrie 2012, un set de înscrisuri în completarea probațiunii, iar la data de 9 ianuarie 2013, adresa emisă de Direcția pentru Evidența Informatizată a Persoanei cu privire la adresa de domiciliu a pârâtului.

Judecătorul sindic, apreciind cauza în stare de judecată, o reține în pronunțare.

JUDECĂTORUL SINDIC,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal la data de_, sub numărul de dosar de mai sus, lichidatorul judiciar I. I. al debitoarei S.C. D. DE SSR.L. a solicitat judecătorului sindic ca prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul E. A., să fie obligat pârâtul să suporte, in baza art. 138 alin.(l) lit.d) al Legii nr. 85/2006, pasivul debitoarei, respectiv suma de 30.982 lei, reprezentând datorii ale debitoarei fata de creditorii societății.

În motivarea cererii, lichidatorul judiciar a arătat că pârâtul are calitatea de administrator al debitoarei, conform informațiilor furnizate de ORC. Prin încheierea civila 2773/2012 din 22 iunie 2012 in dosarul nr._ s-a deschis procedura simplificata a insolventei împotriva debitoarei SC D. de SS si a fost desemnat lichidator judiciar societatea I. I. . Lichidatorul judiciar a notificat deschiderea procedurii in BPI, societatea debitoare cat si pe administratorul acesteia, privind obligațiile pe care le are in cadrul procedurii. In urma notificării, administratorul statutar nu s-a prezentat la sediul lichidatorului judiciar si nici nu a luat legătura cu acesta. Notificarea s-a făcut prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Din cele prezentate rezulta ca administratorul statutar nu a inteles sa pună la dispoziția lichidatorului judiciar documentele societății si bunurile acesteia asa cum prevede art. 28 din Legea nr. 85/2006.

Fapta pârâtului de a refuza sa depună documentele solicitate se încadrează in prevederile art. 138 alin.(l) lit. d in sensul ca in acest mod au făcut sa dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea in conformitate cu legea. Deși a fost înființata in anul 2008, societatea are depuse situații financiare la Registrul Comerțului doar in anul 2008, fapt pentru care a si fost dizolvata de drept si nici la

finanțe nu a depus si înregistrat alte situații financiare decât cele aferente primului an de la înființare. Este evident faptul ca dezinteresul arătat de administratorul statutar fata de activitatea debitoarei a dus la intrarea societății in procedura insolventei.

Lichidatorul judiciar a mai arătat că daca administratorii acestei debitoare ar fi solicitat aplicarea fata de debitoare a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 85/2006 in sensul solicitării din proprie inițiativa a deschiderii procedurii de faliment fata de debitoare aceasta nu ar fi ajuns in mod cert sa aibă datorii fata de creditori, respectiv de 30.982 lei. Prin nepredarea documentelor si a activelor societății către lichidatorul judiciar, se prezuma faptul ca administratorii statutari le-au utilizat in interes propriu astfel ca lichidatorul judiciar sa nu le-a putut identifica in vederea valorificării acestora pentru achitarea obligațiilor înscrise in Tabelul de creanța.

Faptele administratorului debitoarei arătate mai sus indeplinesc condițiile răspunderii civile delictuale a acestora, respectiv: exista fapte ilegale săvârșite de către acest administrator si pe care le-a dezvoltat anterior in cerere, respectiv administratorul debitoarei falite a făcut sa dispară unele documente contabile si nu a ținut contabilitatea conform legii, a utilizat bunurile falitei in folosul propriu, fapta care l-a determinat sa nu predea administratorului judiciar documentele debitoarei falite (prevăzute de art. 28 din L85/2006), exista paguba determinata de faptele ilicite ale administratorilor acestei debitoare falite, paguba care se ridica la suma de 30.982 lei - reprezentând datoriile societății debitoare fata de creditori, faptele ilicite enumerate mai sus au fost săvârșite de către administratorii statutari cu intenția de a intarzia încetarea de plați si de a sustrage debitoarea de la plata obligațiilor care ii reveneau fata de creditorii sai si desigur la insusirea in mod ilegal a lichidităților care prezumam ca s-ar fi putut crea prin valorificarea activelor din patrimoniul debitoarei falite, existenta unui raport de cauzalitate intre faptele ilicita ale administratorilor debitoarei falite si paguba de 30.982 lei constând in sumele datorate creditorilor acesteia, aceasta paguba a fost determinata de către administratorul debitoarei falite prin săvârșirea faptelor ilicite la care s-a referit.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006.

Pârâtul deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.

Analizând cererea de angajare a răspunderii, judecătorul sindic constată următoarele:

Conform dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.

În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm

contractual. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea. Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora. Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi. Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților. Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.

Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor. Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă. Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i.

Judecătorul sindic constată că fapta pârâtului întrunește condițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, privind ținerea unei contabilități fictive sau ținerea contabilității cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie ori dispariția unor documente contabile produsă de administratorul statutar. În sarcina pârâtului poate fi reținută fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care acesta nu i-a predat lichidatorului judiciar documentele contabile astfel cum sunt ele prevăzute în art. 28 din Legea nr.85/2006, pentru justificarea modului în care au fost folosite active ale societății debitoare. Astfel, ultimul bilanț contabil întocmit și înregistrat la organele financiare de către pârât pentru debitoare este cel aferent anului 2008, acesta fiind afișat pe site-ul M.E.F., în care sunt reflectate active imobilizate în valoare de 728 lei, stocuri de 3242 lei, creanțe de 3286 lei, disponibilități bănești în cuantum de 7395 lei, respectiv active circulante în cuantum total de 13923 lei.

Atâta timp cât legiuitorul a înțeles să sancționeze neținerea contabilității în conformitate cu legea, cu atât mai mult sancționează neținerea contabilității. Or, în cauză pârâtul se face vinovat de neținerea contabilității pe o perioadă considerabilă de timp anterior deschiderii procedurii, lista bunurilor debitoarei, lista creditorilor și contul de profit și pierdere sunt determinate de lipsa acestora, întrucât nu s-a ținut evidența contabilă la zi.

Judecătorul sindic apreciază că pârâtului îi revenea, în calitate de administrator statutar, obligația de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce i-a fost încredințat, administratorul fiind direct răspunzător de modul în care este ținută evidența contabilă, obligațiile sale reieșind cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2 ale Legii nr. 31/1990, precum și din dispozițiile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 31/1990. Totodată, conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective. În condițiile în care evidența contabilă nu a fost ținută

sau nu a fost ținută în conformitate cu legea, există o prezumție de culpă, întrucât corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de Legea nr. 31/1990, care în art. 73 lit. c stabilește că administratorii sunt solidari răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art. 11 din Legea nr. 82/1991 a contabilității republicată prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului. Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații.

În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea, se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor, pasiv care, dată fiind natura creanțelor înscrise în tabelul definitiv și anume, creanțe bugetare, în condițiile ținerii contabilității societății debitoare, putea fi substanțial mai mic întrucât debitele principale nu ar fi atras penalități și majorări de întârziere. Astfel, faptul că administratorul statutar nu a depus la dosar actele contabile solicitate de lichidatorul judiciar, creează prezumția că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile de ținere a contabilității conform legii.

Așa fiind, judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtului poate fi reținută și săvârșirea faptei reglementate de art. 138 lit. d din Legea nr.85/2006, respectiv neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, faptă care a condus la producerea stării de insolvență a debitoarei, întrucât pârâtul nu a fost în măsură să sesizeze scadența obligațiilor de plată cu consecința directă a calculării pentru debitele neachitate a penalităților și majorărilor de întârziere. Întrucât creditorii nu și-au recuperat creanțele astfel cum au fost înscrise în tabelul definitiv al creditorilor, creanțe care reprezintă prejudiciul cauzat acestora urmare a neachitării debitelor, judecătorul sindic consideră că pârâtul se impune a fi obligat la plata întregului pasivul al debitoarei în cuantum de 30.982 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar I.

I.

al debitoarei S.C.

D.

DE SSR.L., în contradictoriu cu pârâtul E.

A.

, cu domiciliul în

mun. Dej, str. 1 Mai nr. 182, bl. C, ap. 7, jud. C. .

Obligă pârâtul să plătească întregul pasiv al debitoarei S.C. D. DE SSR.L., J_, în sumă de 30.982 lei.

Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .

JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,

V. LAURA OROS A. VLAIC

Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 4ex./_

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 63/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței