Decizia civilă nr. 1654/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1654/2011
Ședința din data de 02 mai 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : A. C. JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : M. I. I. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI împotriva sentinței civile nr. 107 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., în contradictoriu cu intimații C. L. - PRIN P. și C. LOCAL L. - PRIN P., având ca obiect litigii C. de C. (L. Nr.94/1992).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat consilier juridic I. M. C. pentru recurentă și avocat B. E. C. pentru intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care reprezentantul intimaților depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică cu reprezentantul recurentului, care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii acesteia.
C., în urma deliberării, analizând cerere de amânare formulată de reprezentantul recurentei o admite, sens în care dispune lăsarea cauzei la a doua strigarea.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, s-au prezentat consilier juridic I. M. C. pentru recurentă și avocat B. E. C. pentru intimați.
Reprezentanții părților arată că nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
C., din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art. 8 și art.10 din L. nr. 5. și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul menținerii ca fiind temeinică și legală a încheierii emisă de C. de C., pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței. În susținere se arată că principala problemă care se pune este dacă în contractul colectiv de muncă se pot include și alte drepturi salariale, având în vedere că drepturile stabilite de intimați încalcă dispozițiile speciale ale legii salarizării funcționarilor publici și a personalului bugetar. Reprezentanții C. Local și-au depășit puterile atribuite de lege, au fost încălcate dispozițiile art.14 și 23 din L. 276/2006. Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind corectă și temeinică, fără cheltuieli de judecată. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 1. din 31 martie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului B.-N. s-a admite acțiunea în contencios administrativ formulată de C. L. prin P. și C. LOCAL AL C. L. PRIN P., în contradictoriu cu pârâții: CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI - C. DE C. B.-N. și în consecință, s-a anulat în parte, decizia nr. 8 din 10 iunie 2009 emisă de Curtea de Conturi a României, C. de C. a județului B.-N., și anume pct. 4 și 5 din considerentele deciziei și măsurile stabilite la pct. 4,5,8 și 9 din dispozitivul deciziei. De asemenea s-a anulat încheierea nr. VI.19 din (...) emisă de pârâta Curtea de Conturi a României. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în perioada 16 martie 2009 - 30 aprilie 2009, la sediul reclamantului P. comunei L., s-a desfășurat activitatea de audit financiar asupra contului anual de execuție pe anul 2008 de către auditorii publici externi din cadrul C. de C. a județului B.-N., care prin raportul de audit întocmit(f.135-187 dosar fond), însoțit de anexe, au constatat o serie de abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea de prejudicii, între acestea fiind reținute la pct. 4.3.2 din raportul de audit, privind cheltuielile de personal și cheltuieli cu bunuri și servicii, faptul că acordarea anumitor drepturi personalului a fost făcută în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor legale. Obiecțiunile formulate de către reclamantă înregistrate sub nr. 418/(...) au fost respinse iar în valorificarea procesului verbal de constatare a fost emisă decizia nr. 8/10 iunie 2009, prin care se constată la pct. 4 din decizie că personalul contractual al instituției controlate a beneficiat în anul 2008 de mai multe sporuri salariale de bază, îndemnizații și prime acordate în baza contractului colectiv de muncă, apreciate ca fiind nelegale cu motivarea că acest contract colectiv de muncă nu a fost înregistrat de direcția pentru muncă și protecție socială județeană, fiind încălcate prevederile art. 251 al.1 și al.3 din L. nr. 130/1996 privind contractele colective de muncă. Prin decizie se stabilește că aferent anului 2007 s-au efectuat plăți nelegale în sumă de 173.557 din care : suma netă de 127.767 lei încasată de personalul contractual; suma de 24.229 lei, impozit pe venit și contribuții sociale datorate de asigurați și suma de 21.561 lei, contribuții ale angajatorului către bugetele publice. Aferent anului 2008 se reține că au fost efectuate plăți nelegale de 164.765 lei, din care: 115.986 lei sume nete încasate de personalul contractual, suma de 26.234 lei impozit de venit și contribuții sociale, datorate de asigurați, suma de 24.063 lei, contribuții către bugetele publice datorate de angajator. Urmare acestor constatări, prin pct. 4 din dispozitivul deciziei nr.8/10 iunie 2009, se dispune recalcularea drepturilor salariale pentru anii 2007 și 2008 acordate personalului contractual al P. comunei L. prin eliminarea sporurilor, primelor, îndemnizațiilor acordate în baza contractului colectiv de muncă stabilirea diferențelor de sume nete încasate necuvenit de salariați și a plăților nelegale efectuate către bugetele publice și înregistrarea lor în evidența contabilă. La pct. 8 și 9 din dispozitivul deciziei se dispune stabilirea întinderii prejudiciilor produse bugetului instituției prin plățile nelegale efectuate și asigurarea măsurilor de recuperare de la persoanele răspunzătoare precum și efectuarea regularizărilor cu bugetele publice pentru plățile efectuate fără temei legal. La pct. 5 din decizia nr. 8/10 iunie 2009 emisă de directorul C. de C. B.-N. se reține că din verificarea cheltuielilor de personal pentru anul 2008 s-a constatat că funcționarii publici din cadrul P. comunei L. au beneficiat în baza acordului colectiv de muncă de mai multe sporuri, prime și îndemnizații fiind încălcate dispozițiile art. 72, al.1 din L. nr. 188/1999, republicată privind statutul funcționarilor publici încare sunt reglementate condițiile în care autoritățile și instituțiile publice pot încheia acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții acestora pentru: a) constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; b) sănătatea și securitatea muncii; c)programul zilnic de lucru; d) perfecționarea profesională și e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege. Prin decizie se reține că drepturile acordate funcționarilor publici nu se încadrează în măsurile precizate la art. 72 al.1 din Lg.188/1999, iar în al doilea faptul că acordul colectiv de muncă nu a fost înregistrat la direcția de muncă și protecție județeană,încălcându-se prevederile art. 25, al.1 și al.3 din Lg. Nr. 130/1996. Au fost stabilite ca fiind plăți nelegale, la acest capitol: - aferent anului 2007, suma totală de 82.966 lei din care: 56.198 lei sume nete încasate de funcționarii publici, suma de 14.149 lei impozit pe venit și contribuții sociale datorate de asigurați; suma de 12.619 lei contribuții datorate și plătite de angajator. - aferent anului 2008, au fost stabilite ca fiind plăți nelegale suma totală de 135.383 lei, din care: suma de 90.320 lei, venituri nete ale funcționarilor publici, suma de 24.184 lei impozit pe venit și contribuții datorate de asigurați și suma de 22.173 lei contribuții datorate de asigurator. Urmare acestor constatări prin pct. 5 din dispozitivul deciziei se stabilește recalcularea drepturilor salariale acordate funcționarilor publici prin eliminarea sporurilor, primelor și îndemnizațiilor acordate în baza acordului colectiv de muncă, stabilirea diferențelor de sume nete încasate necuvenit și a plăților nelegale efectuate către bugetele publice și înregistrarea lor în evidența contabilă, cu aplicarea pct. 8 și 9 din dispozitivul deciziei. Împotriva mențiunilor cuprinse la pct. 4 și 5, respectiv punctele 4), 5), 8) și 9) din dispozitivul deciziei reclamanta P. comunei L., a formulat contestație în care s- au invocat în esență argumentele reluate în motivarea prezentei acțiuni. Prin Încheierea nr. VI.19 din (...), C. de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. a R. dispune respingerea contestației formulate de P. comunei L., împotriva deciziei nr.8/10 iunie 2009, completând temeiurile de drept invocate în decizia contestată cu alte dispoziții legale și anume: art.12, al.1 din L. nr. 130/1996, prevederile O.G. nr. 6., respectiv ale OG nr. 10/2008. În analiza legalității și temeiniciei deciziei nr.8/2006, respectiv a încheierii nr.VI.19/2009 emise de intimate, instanța reține că prin H. C. Local nr. 34 din 27 octombrie 2006, a fost aprobat contractul colectiv de muncă încheiat între P. comunei L. și personalul contractual angajat al instituției, aferent anului 2007. Potrivit alin.3 art.1 din hotărâre se ia act de faptul că părțile contractante din contractul colectiv de muncă, au stabilit prelungirea valabilității acestuia, în situația în care nici o parte nu denunță contractul în termen de 30 zile de la expirarea perioadei de un an, până la încheierea unui nou contract colectiv de muncă, dar nu mai mult de 12 luni. De asemenea, prin H. C. Local L. nr. 33 din 27 octombrie 2006, a fost aprobat Acordul colectiv de muncă privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici din aparatul propriu de specialitate al C. local pentru anul 2007, cuprinzând în al.3 art.1 din hotărâre, aceleași mențiuni privind prelungirea valabilității acestuia, ca și în cazul contractului colectiv de muncă. Din conținutul acestora, instanța de fond a reținut că părțile au negociat pentru anul 2007, drepturile și obligațiile corelative ale părților sub aspectul raporturilor de muncă, respectiv a raporturilor de serviciu și au stabilit ca, însituația nedenunțării lor,, să se păstreze în aceeași formă și în același conținut și pentru perioada următoare de 12 luni, respectiv pentru întreg anul 2008. Așa fiind, nu poate fi reținută susținerea intimatei în sensul că nu au fost respectate prevederile art. 2, al.2 din L. nr. 130/1996 și că prelungirea valabilității contractului/acordului colectiv de muncă pentru anul 2008 nu a mai avut loc, cu consecința constatării acordării drepturilor bănești către personalul contractual/funcționari publici, în afara cadrului legal arătat. Cu privire la contractul colectiv de muncă negociat de personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al P. și din cadrul serviciilor publice aflate sub autoritatea C. local cu această autoritate, în temeiul dispozițiilor art. 22 și urm din L. nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, art. 236 și urm din Codul muncii, se reține că acest act a fost aprobat prin hotărârea C. local L. nr. 34 din 27 octombrie 2006. De asemenea, în ce privește acordul colectiv privind raporturile de serviciu încheiat între funcționarii publici din aparatul de specialitate al primarului și C. local, în temeiul art. 61 din Lg.nr. 188/1999, acest acord a fost aprobat prin hotărârea C. local L. nr. 33 din 27 octombrie 2006( f. 55-75). Aceste două hotărâri ale C. local au fost înaintate Instituției P. județului B.-N. cu adresa nr. 11 din 30 octombrie 2006 spre a fi supuse controlului de legalitate în conformitate cu prevederile Legii 215/2001, care nu a solicitat reavalizarea lor și nu a promovat acțiune în anularea lor. Urmare controlului de legalitate efectuat de I. P. B.-N., prin dispozițiile P. comunei L. nr. 1. și nr. 2. au fost puse în executare HCL L. nr. 33 și respectiv nr. 3.. Instanța de fond a apreciat că nu se poate reține drept temei de nelegalitate al hotărârilor emise de C. local L., faptul că acestea nu au fost înregistrate la D. pentru muncă și protecție socială județeană deoarece o asemenea măsură asigură realizarea unui regim de evidență și publicitate a acordurilor/contractelor colective de muncă, dar în nici un caz, lipsa acestei înregistrări nu aduce atingere efectelor juridice între părțile semnatare, și nu este o condiție de valabilitate a unor asemenea acte. Referitor la acordurile colective de muncă încheiate între funcționarii publici și instituțiile cu care aceștia se află în raporturi de serviciu, prevederile speciale instituite prin H. nr. 8. nu prevăd o asemenea formalitate. Referitor la natura sporurilor, primelor sau îndemnizațiilor stabilite prin acordul/contractul colectiv de muncă, aprobate prin hotărârile arătate și apreciate ca fiind nelegal acordate, instanța de fond a reținut că negocierea clauzelor acestor acte a avut loc anterior intrării în vigoare a OG nr. 6. și a OG nr. 10/30 ianuarie 2008 acte normative prin care s-au adus limitări și precizări privind nivelul salariilor de bază și a altor drepturi ale personalului bugetar. De aceea analiza legalității sporurilor și îndemnizațiilor stabilite prin acordul/contractul colectiv de muncă, nu poate avea loc prin prisma dispozițiilor instituite de aceste reglementări ulterioare, decât eventual, de la data intrării lor în vigoare, ceea ce însă organele de control și reglementare ale intimatei nu au făcut. De aceea instanța de fond a apreciat că negocierea și înscrierea în acordul/contractul colectiv de muncă încheiate de funcționarii publici/ personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv unitățile subordonate consiliului local, a drepturilor salariale de natura sporurilor, primelor îndemnizațiilor respective s-a făcut în scopul declarat prin încheierea acestor acte, acela de a asigura în condiții de legalitate prestarea unor serviciu public stabil, profesionist, eficient și imparțial, în interesul cetățenilor, acestea reprezentândmăsuri destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă, pentru asigurarea sănătății și securității muncii și a perfecționării profesionale. În concluzie, instanța de fond a apreciat că sumele achitate funcționarilor publici/personalului contractual nu reprezintă cheltuieli din bugetul local ce nu întrunesc condiții legale și prin urmare nu reprezintă un prejudiciu, în sensul dispozițiilor Legii nr. 273/2006, cu modific. ulterioare privind finanțele publice locale, motiv pentru care acțiunea reclamantului a fost apreciată ca fiind întemeiată și făcându-se aplicarea dispozițiilor cuprinse în L. nr. 94/1992, respectiv L. nr. 5. a fost admisă conform dispozitivului prezentei hotărâri. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. Împotriva acestei hotărâri, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ., pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a declarat recurs, solicitândmodificarea în tot a sentinței recurate în sensul menținerii încheierii nr. VI.19/(...) emisă de Curtea de Conturi a României cât și a deciziei nr. 8/(...) emisă de C. de C. a jud. B.-N.. În motivarea recursului, pârâta a apreciat ca nelegale considerentele pentru care instanța de fond a anulat în parte Decizia nr.8/(...) emisă de C. de C. a jud. B.- N., întrucât efectele actelor juridice emise de instituția pârâtă sunt cele prevăzute de lege, C. de C. având în mod neechivoc drept competențe și atribuții exercitarea funcției de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității. Totodată, prin verificările pe care le realizează, C. de C. controlează, printre altele: utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinației stabilite; exactitatea și realitatea situațiilor financiare, așa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare; economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice. În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, cum este cazul prezentei spețe, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. S. întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate. Or, prin clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul aparatului de specialitate al P. comunei L. s-au stabilit drepturi de natură salarială ce încălcă dispozițiile legilor speciale de salarizare a funcționarilor publici și a personalului contractual din sectorul bugetar. În calitatea sa de angajator și ordonator de credite, primarul comunei L., a pus în executare contractul, uzând de principul instituit de art.236 alin.( 4) din Codul muncii, potrivit căruia acesta constituie legea părților. Î., în cauză, nu s-a avut în vedere și condiția impusă de actul normativ, respectiv că acest contract trebuie să fie încheiat cu respectarea dispozițiilor legale. Pârâta a mai precizat că potrivit art. 12 alin. 1 din L. nr. 130/1996 republicată, contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariatii instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale. Î. așa cum a arătat, potrivit prevederilor art. 236 alin. 4 din Codul muncii, aprobat prin L. nr. 5., cu modificările și completările ulterioare, contractele colective de muncă "încheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea părților." În privința sumele acordate în anul 2007 și în anul 2008, pârâta a arătat că acestea au fost plătite în baza acordului/contractului colectiv de muncă pentru funcționarii publici și pentru personalul contractual, aprobat inițial pentru operioadă de un an prin H. C. local al comunei L. nr. 34 și nr. 3..(...). Or, conform prevederilor art. 8 alin.l din L. nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și condițiile prevăzute de lege, condiții ce nu au fost respectate deoarece prelungirea aplicării contractului de muncă, în condițiile în care acesta a fost încheiat sau în alte condiții ce au fost convenite, se face în baza unei negocieri colective ce are loc în fiecare an, conform art. 3 alin. 2 raportat la art. 23 din L. nr. 130/1996. Prelungirea duratei contractului/acordului colectiv de muncă încheiat inițial pentru o perioadă de doi ani, s-a efectuat fără negocierea prevăzută de lege, mai precis în anul 2008 această procedură nu a mai avut loc, iar, pentru exercițiul bugetar din anul respectiv, actul adițional nu are valabilitate. În condițiile date neexistând un contract/acord valabil încheiat constatările organului de control și măsurile dispuse în valorificarea actelor de control, privind obligarea la plată a contribuțiilor bugetare datorate pentru sumele primite/acordate în anii 2007 și 2008, sunt legale și întemeiate. Referitor la prejudiciul constatat prin actul de control, în sumă totală de 256.523 lei pentru anul 2007 și de 300.148 lei pentru anul 2008, pârâta apreciază că acesta a fost produs ca urmare a efectuării unor cheltuieli din bugetul local ce nu întrunesc condițiile legale, respectiv cele ale dispozițiilor art. 14 alin. 2 - 4, art. 22 alin. 1 și cele ale art. 26 alin. 3 din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și a legislației în materie privind drepturile de natură salarială a funcționarilor publici și a personalului contractual din instituții bugetare. A., plățile efectuate au dus la prejudicierea bugetului local al unității administrativ teritoriale, aspect avut în vedere de către C. de C. a J. B. N. la dispunerea măsurilor prevăzute la pct. 4, 5, 8 și 9 din Decizia nr. 8/2909 și de către C. de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. a R. la emiterea Î. VI. 1. august 2009. Totodată, pârâta arată că auditul efectuat de C. de C. s-a desfășurat în mod corect și legal. Acesta a constatat existența mai multor abateri de la legalitate și regularitate și a dispus în sarcina conducerii entității auditate stabilirea întinderii prejudiciului cauzat recuperarea acestuia de la persoanele responsabile. O altă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că la pronunțarea sentinței recurate, prima instanță nu a avut în vedere nici Decizia nr. 838/27 mai 2009 a Curții Constituționale, prin care s-a statuat că Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituția R., iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora. De asemenea, instanța de fond nu a avut în vedere nici Deciziile nr. 818, 819, 820 și 821 ale Curții Constituționale pronunțate la data de 03 iulie 2008 și publicate în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 537/16 iulie 2008, prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate. În virtutea textelor constituționale menționate, P.ul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, G.ul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin. 1 din L. fundamentală -, adică de a soluționa, aplicând legea,litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective. În concluzie, pârâta a apreciat că drepturile bănești suplimentare de care beneficiază angajații reclamantei au fost obținute cu încălcarea legii. Apoi, legalitatea Î. nr. VI. 1. august 2009 este susținută de pârâtă în considerarea următoarelor aspecte: a). referitor la sporul de fidelitate și loialitate față de instituție, sporul de mobilitate și sporul pentru lucru sistematic cu publicul de 10%, C. a constatat în mod corect faptul că aceste sporuri nu se regăsesc printre sporurile care se pot acorda funcționarilor publici și personalului contractual conform legislației de salarizare a acestora; b) în ceea ce privește sporul pentru condiții vătămătoare de 10%, s-a reținut în soluționarea contestației faptul că din documentele depuse în susținerea acesteia nu se justifică acordarea sporului pentru locurile de muncă din cadrul P. comunei L., raportat la prevederile legale art.14 din O.G. nr. 10/2008, respectiv art.16 din O.G. nr. 6. și în baza buletinelor de determinare efectuate de autorități abilitate în acest sens, pentru fiecare loc de muncă. c) referitor la acordarea primelor de P. și C., C. a constatat că premiile care pot fi acordate funcționarilor publici și personalului contractual sunt reglementate de art. 19 din O.G. nr. 6. și, respectiv, de art. 11 din O.G. nr. 1., drept pentru care în mod corect s-a reținut faptul că, dacă sumele aferente acestor plăți nu se încadrează în fondurile ce puteau fi constituite în condițiile legislației de salarizare, acestea nu au temei legal. Având în vedere aceste argumente, rezultă că actele administrative, a căror anulare s-a solicitat îndeplinesc toate condițiile de formă și de fond cerute de lege pentru validitatea acestora. Reclamanta C. L. prin P. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de fond. În argumentarea acestei poziții, reclamanta a arătat că inițial acordul și contractul colectiv de muncă au fost încheiate pentru o perioadă de 1 an, cu începere din (...), însă acestea și-au prelungit valabilitatea și pentru anul 2008 prin voința părților respectiv prin nedenunțarea acestuia de către niciuna dintre părti înaintea expirării lor cu 30 de zile, în conformitate cu art.23(2) din L. 130/1996. Apoi, se precizează că aceste convenții colective de munca încheiate in anul 2006 au fost încheiate în conformitate cu legislația in vigoare, aprobate prin H. ale C. local L., în conformitate cu prevederile Legii 215/2001 a administratiei publice locale. H.le C. local nr. 33 si 3. au fost comunicate instituției prefectului si au fost supuse controlului de legalitate în conformitate cu prevederile art.115(7) din L. 215/2001, ambele hotărâri primind aviz favorabil din partea P. județului B.-N. nefiind contestate ca nelegale de către acesta. La negocierea si încheierea acestor convenții colective de munca s-a avut în vedere prevederile art. 8 (1) și art. 24 din L. 130/1996. A mai precizat reclamanta că reprezentanții Curtii de C. contestă legalitatea unor drepturi salariale (sporuri, prime indermnizatii) acordate angajaților P. L. în anii 2007 si 2008 în baza acestor convenții colective de muncă, respectiv a hotărârilor consiliului local prin care acestea au fost aprobate. Reclamanta a menționat că aceste convenții colective de muncă nu au fost contestate în fata vreunei instanțe judecătorești de nici o parte interesata drept pentru care acestea au dobândit putere de lege pentru părtile contractante si a cărorrespectare in condițiile nedeclarării nulității acestora, este garantata de dispozitiile art.41(5) din Constitutia R. În susținerea poziției sale, reclamanta a invocat și dispozițiile Legii 94/1992 din care nu rezulta dreptul acestora de a declara unilateral ca nelegale anumite acte juridice încheiate de terțe persoane (sau clauze din cuprinsul acestora), acest atribut aparținând in exclusivitate instanțelor de judecata. În opinia reclamantei, nedepunerea la D. a acestor contracte/acorduri colective, încheiate între angajatii P. L. si institutie, nu este de natura să nu producă efecte juridice între părtile semnatare, respectiv acordarea drepturilor/sporurilor în cauză, nu este nelegala asa cum în mod gresit au considerat reprezentanții Curtii de C. Pe de alta parte, în urma controlului de legalitate exercitat de P. asupra acestor acte, a fost emis un aviz favorabil, iar Tribunalul B.-N. a apreciat în mod corect că negocierea clauzelor care au prevăzut acordarea acestor drepturi bănești s- a făcut anterior intrării in vigoare a O.G. nr. 6. si O.G. nr. 10/2008, iar analiza legalității sporurilor si indemnizațiilor stabilite prin aceste conventii colective nu poate avea loc decât "eventual de la data intrării lor in vigoare, ceea ce organele de control si reglementare ale intimatei nu au făcut". In ceea ce privește susținerile recurentei cu trimitere la faptul ca instanta de fond nu a avut în vedere mai multe decizii ale Curtii Constitutionale care fac referire la "existenta unui conflict juridic de natura constituționala între autoritatea judecătoreasca, reprezentata de I. a R. pe de-o parte si Parlamentul României si Guvernul României pe de alta parte", le apreciază neîntemeiate, instanta de fond luând în considerare toate reglementările legale în vigoare. Referitor la criticile recurentei cu privire la nemotivarea de către instanta de fond a solicitării de anulare a încheierii nr. VI.19 din (...) emisa de către Curtea de Conturi a României, reclamanta a solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate. In considerentele sentintei atacate, instanta de fond a arătat faptul ca, analiza ce urmează a fi făcuta în vederea soluționării litigiului dintre părti privește și legalitatea si temeinicia încheierii pronunțate de recurenta, act prin care a fost respinsa contestatia reclamantei formulata împotriva Deciziei nr.8/2008. Ca urmare a anularii de către instanta de fond, în parte a Deciziei nr.8/2009 în ceea ce privește motivele contestate de către reclamantă, anularea încheierii emise de recurenta ( act subsecvent) apare ca fiind firească si logică, critica recurentei nefiind un motiv de nelegalitate sau de modificare a sentintei atacate. Analizând recursul formulat, C. reține următoarele: Prin decizia nr. 8 din (...) ce formează obiectul controlului de legalitate, C. de C. a județului B. N. a dispus în sarcina conducerii P. comunei L. la punctele 4 și 5 recalcularea drepturilor salariale pentru anii 2007 și 2008 acordate personalului contractual și funcționarilor publici prin eliminarea sporurilor, primelor și indemnizațiilor acordate în baza contractului și acordului colectiv de muncă. De asemenea s-a mai dispus stabilirea diferențelor de sume nete încasate necuvenit de salariați și a plăților nelegale efectuate către bugetele publice și înregistrarea acestora în evidența contabilă. Prin această decizie s-a reținut că în cursul anilor 2007 și 2008 personalul angajat și funcționarii publici din cadrul P. comunei L. au beneficiat de mai multe sporuri, indemnizații și prime după cum urmează: spor pentru fidelitate și loialitate față de instituție, spor pentru condiții vătămătoare de 10%, prime de P. și de C., spor de mobilitate, spor pentru lucru sistematic cu publicul, indemnizație de hrană și indemnizație pentru procurarea unei ținute decente, fiind încălcate prevederile art. 25 din L. nr. 130/1996 și art. 72 din L. nr. 188/1999. Prima instanță a anulat în parte această decizie respectiv în ce privește măsurile stabilite la punctele 4, 5 8, și 9, reținând în esență că acordul și contractul colectiv de muncă au fost valabil încheiate și erau în vigoare la momentul plății drepturilor salariale, astfel că prin plata acestora nu s-a cauzat un prejudiciu în bugetul unității administrativ teritoriale. Principala critică pe care recurenta o aduce hotărârii pronunțate de prima instanță vizează împrejurarea că parte din drepturile salariale încasate, în cursul anilor 2007-2008, de personalul contractual și funcționarii publici ai P. comunei L. au fost acordate în baza unui contract, după caz acord colectiv de muncă care, pe de o parte, nu era aplicabil pentru anul 2008, fiind încheiat doar pentru anul 2007, iar pe de altă parte, clauzele convențiilor colective au stabilit drepturi de natură salarială ce încălcă dispozițiile legilor speciale de salarizare a funcționarilor publici și a personalului contractual. Această critică este întemeiată în parte, respectiv în ce privește caracterul nelegal al sporurilor, indemnizațiilor și primelor acordate, nu și cu privire la nevalabilitatea convențiilor colective pentru anul 2008. Cu privire la acest ultim aspect statuările primei instanțe sunt corecte, de vreme ce prin HCL nr. 33 și 34 din (...) la articolul 1 punctul 3 s-a prevăzut în mod expres că valabilitatea acordului/contractului colectiv de muncă se prelungește până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni în ipoteza în care niciuna din părți nu îl denunță cu 30 de zile înainte de expirarea termenului de un an pentru care a fost încheiat. În lipsa denunțării unilaterale a acestor convenții colective la finale anului 2007, în mod judicios a apreciat prima instanță că acestea și-au prelungit valabilitatea pentru încă maxim 12 luni. Împrejurarea că părțile nu au respectat obligația de negociere colectivă pentru anul 2008, impusă de art. 3 din L. nr. 130/1996, nu este de natură a afecta valabilitatea acordurilor colective încheiate pentru anul 2007, ci eventual putea atrage răspunderea contravențională a unității angajatoare în condițiile art. 5 din L. nr. 130/1996. De altfel posibilitatea prelungirii contractelor colective de muncă este prevăzută atât de art. 23 alin. 2 cât și de art. 37 alin. 2 din L. nr. 130/1996. Critica apare însă întemeiată din perspectiva nelegalității sporurilor, indemnizațiilor și primelor acordate prin aceste convenții colective personalului contractual și funcționarilor publici ai P. comunei L. C. achiesează la susținerile recurentei, reținând că prin clauzele stipulate în Contractul/Acordul colectiv de muncă s-au acordat funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul P. comunei L. sporuri, indemnizații și prime cu încălcarea prevederilor art. 12 din L. nr. 130/1996 și art. 72 alin. 1 și 3 din L. nr. 188/1999. A. potrivit art. 72 alin. 1 din L. nr. 188/1999, autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la: constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; sănătatea și securitatea în muncă; programul zilnic de lucru; perfecționarea profesională; alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale. Așadar, obiect al negocierii dintre autoritatea publică și funcționarul public nu pot fi decât măsurile referitoare la segmentele expres și limitativ enumerate și nimic dincolo de acestea. Indemnizațiile, sporurile și primele ce au fost stabilite prin acordul de muncă, se situează în mod evident în afara enumerării și de aceea, este corectă concluzia Curții de C. privind încălcarea legii de către C. local prin aprobarea acordului colectiv de muncă. Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, însă prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale așa cum s-a prevăzut că la art.12 alin.1 din L. nr. 130/1996. L. nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici prevede la art. 31 că pentru activitatea prestată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariu de bază, sporul de vechime, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii. Prin acordul colectiv de muncă funcționarilor publici din carul P. Livezilor li s- au acordat alte sporuri decât cele enumerate la articolul 31 din L. nr. 188/1999 și în OG nr. 6. respectiv spor de fidelitate și loialitate, spor de mobilitate, spor pentru lucru sistematic cu publicul. Doar sporul pentru condiții vătămătoare era prevăzut de OG nr. 6. însă angajații intimatei nu îndeplineau condițiile impuse de art. 16 din acest act normativ pentru a putea beneficia de el. A., intimata nu a depus nici un buletin de analiză din care să rezulte că funcționari publici și-au desfășurat activitatea într-un imobil in care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj. Apoi nici premiile constând în prima de P. și de C. nu erau prevăzute în acest act normativ, singurele premii de care puteau beneficia funcționarii publici fiind premiul anual ce se acorda in anul următor celui pentru care se face premierea, premii lunare in limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente funcțiilor publice prevăzute in statul de funcții, cu încadrarea in fondurile aprobate anual prin buget cu aceasta destinație și prima de concediu. De asemenea nicio prevedere legală nu stabilea dreptul funcționarilor publici la o indemnizație de hrană și la indemnizație pentru procurarea unei ținute decente, existând doar posibilitatea acordării de tichete de masă sau a asigurării uniformei pentru funcționarii care aveau obligația să poarte o anumită ținută în timpul serviciului. În ceea ce privește personalul contractual, salarizarea acestuia trebuia să se facă în acord cu o lege specială, respectiv G. nr. 1.. Acest act normativ prevede expres categoriile de indemnizații, sporuri și premii pe care le pot primi salariații din instituțiile publice și unitățile bugetare și limitele în care acestea pot fi negociate. Printre indemnizațiile de care beneficia personalul contractual în 2007 și 2008 nu se numără cele ce formează obiectul contractului colectiv de muncă aprobat de C. local. Ca atare, autoritatea publică nu putea să instituie alte indemnizații, premii și sporuri decât cele stabilite prin lege. Nu poate fi primită teza intimatei prin care se susține că hotărârile C. local al comunei L. prin care s-a aprobat acordul colectiv și contractul colectiv de muncă sunt legale în considerarea faptului că au primit avizul de legalitate din partea prefectului cât timp legalitatea acestora nu a fost stabilită de o instanță de judecată. Realizarea controlului de legalitate de către prefect împiedică revocarea acestora nu și contestarea legalității în fața instanței de contencios administrativ. Chiar dacă nelegalitatea HCL nr. 33 și 34 din (...) nu a fost constatată până la acest moment printr-o hotărâre judecătorească, verificarea acestui aspect poate avea loc pe cale incidentală și a fost realizată de Curte în cuprinsul considerentelor expuse mai sus. Nu se poate susține că prima instanță a ignorat cadrul legislativ adoptat de către P. și G. cum se pretinde prin motivele de recurs, ci doar a dat o interpretare greșită dispozițiilor OG nr. 6. și OG nr. 1. și art. 72 alin. 1 din L. nr. 188/1999 considerând că drepturile acordate funcționarilor publici și personalului contractual prin cele două convenții colective reprezintă măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de la locul de muncă, pentru asigurarea sănătății și securității muncii și a perfecționării profesionale și care ar putea fi negociate, fapt ce nu corespunde realității. Acordarea unor sume de bani cu ignorarea dispozițiilor legale creează un prejudiciu în patrimoniul autorității publice astfel că decizia nr. 8/(...) emisă de C. de C. a județului B. în vederea recuperării acestui prejudiciu este legală și temeinică. Față de aceste considerente, C. apreciază întemeiat recursul declarat de recurenta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI împotriva sentinței civile nr. 1. din 31 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B.-N., pe care o va modifica în tot în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. L. prin P. având ca obiect anularea deciziei nr. 8/(...) emisă de C. de C. a județului B.. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de recurenta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI împotriva sentinței civile nr. 1. din 31 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B.-N., pe care o modifică în tot în sensul că respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. L. prin P. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 2 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A. C. M. S. M. I. I. GREFIER, L. F. Red.M.I.I. dact.D.H./3 ex./ Jud.fond:I.P.;
| ← Decizia civilă nr. 2823/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 6070/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
