Decizia civilă nr. 1008/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIE NR. 1008/2013

Ședința publică din 28 ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE	S.	L. RUS
JUDECĂTOR	A.	A. M.
JUDECĂTOR	A.	M. C.
GREFIER	M.	V. -G.

S-a luat în examinare contestația în anulare declarată de contestatorii - reclamanți G. V. și G. M. împotriva deciziei civile nr. 8542 din _

, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., în contradictoriu cu intimații- pârâții C. Local al M. Z., P. M. Z., M. I. V. și M. V. .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul contestatorilor-reclamanți G. V. și G. M., avocat Stregăroiu Călin din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, reprezentantul intimatului-pârât C. Local al M. Z., consilier juridic Mureșan L., cu delegație la dosar și reprezentantul intimaților- pârâți M. I. V. și M. V., avocat Ielciu Otilia, lipsă fiind contestatorii- reclamanții și intimații-pârâți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul contestatorilor-reclamanți G. V. și G. M., avocat Stregăroiu Călin a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei.

Intimații-pârâți M. I. V., M. V. și C. Local al M. Z. au depus la dosar întâmpinare.

Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 159¹al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece contestația care este motivată, comunicată și timbrată.

Curtea comunică reprezentantului recurenților-reclamanți câte un exemplar din întâmpinare.

Curtea pune în discuția părților excepția tardivității formulării contestației, formulată de intimații-pârâți M. I. V., M. V. prin întâmpinare.

Reprezentantul intimaților- pârâți M. I. V. și M. V., avocat Ielciu Otilia arată că potrivit art. 319 alin 2 C.pr.civ., împotriva hotărârilor irevocabile, care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștința de hotărâre.

Decizia civilă nr. 8542 a Curții de Apel C. a fost pronunțată la data de _

, iar contestația a fost înregistrată la data de_, astfel că în opinia sa contestația a fost tardiv formulată.

Reprezentantul intimatului-pârât C. Local al M. Z., consilier juridic Mureșan L. apreciază că contestatorii au obligația să facă dovada când au luat cunoștință de hotărârea instanței de recurs.

Reprezentantul contestatorilor-reclamanți G. V. și G. M., avocat Stregăroiu Călin solicită respingerea excepției și arată că contestația a fost formulată și depusă la poștă la data de 17 decembrie 2012, astfel că acesta este formulată în termen.

Curtea respinge excepția tardivității contestației în anulare, având în vedere că în speță termenul de formulare a contestației în anulare este cel de 15 zile, prevăzut de art. 319 alin. 2 fraza a II-a C. pr. civ. a curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre și că nu s-a făcut nici o dovadă a unui moment al luării la cunoștință de către contestatori care să poată fi opus acestora și să atragă tardivitatea.

Reprezentantul contestatorilor-reclamanți G. V. și G. M., avocat Stregăroiu Călin, având în vedere că recursul a fost soluționat pe baza actelor de la dosar și a dosarelor acvirate care în prezent au fost dezacvirate, precum și faptul că omsiunea se referă la dosarele acvirate, solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea acvirării dosarului nr._, cerere pe care Curtea o pune în discuție.

Reprezentantul intimaților- pârâți M. I. V. și M. V., avocat Ielciu Otilia, având în vedere că prin contestație se binvocă faptul că instanța de recurs nu a analizat toate motivele de recurs, solicită respingerea cererii de acvirare a dosarului, apreciind că nu are legătură cu contestația.

Reprezentantul intimatului-pârât C. Local al M. Z., consilier juridic Mureșan L. apreciază că dosarul de fond este suficient pentru soluționarea contestației cu atât mai mult cu cât se invocă o eroare materială, motiv pentru care solicită respingerea cererii de acvirare a dosarului.

Curtea respinge cerere de amânare a cauzei urmând a se proceda la acvirarea dosarului pe cale scurtă.

Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea contestației.

Reprezentantul contestatorilor-reclamanți G. V. și G. M., avocat Stregăroiu Călin solicită anularea deciziei civile nr. 8542/_ Curtea de Apel C., iar în urma anulării, rejudecarea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 2156/_ Tribunalul Sălaj pronunțată în dosar_, și admițând recursul, să se dispună modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii introductive.

Consideră că soluția pronunțată de instanța de recurs în ceea ce privește cererea de anulare a HCL este pe de o parte rezultatul unei greșeli materiale raportat la faptul că a analizat numai în parte motivele de recurs susținute de reclamanți.

Ca urmare a acestei greșeli materiale instanța de recurs a reținut că "Prin HCL Z. nr. 117/_ s-a reactualizat Planul urbanistic General al mun. Z., sens în care s-a schimbat regimul unității teritoriale de referință al zonei în care se află și imobilul recurenților din UTR - LFCM2 în UTR-LFCM6, care prevede locuințe unifamiliale/ semicolective ... ",

In mod greșit, ca urmare a unei greșeli materiale instanța de recurs a reținut că inițial, înainte de actualizarea PUG, adică în vechiul PUG al municipiului Zonal, imobilele intimaților M. și al reclamanților ar fi făcut parte din UTR LFCM2. In acest sens instanța a omis să observe prevederile PUZ anulat, existent la dosarele acvirate, considerentele dec. civ. 1236/_ Curtea de Apel

C. și prevederile CU care relevă că PUG anterior înainte de actualizare) încadra

imobilele în zona V1 subzona P- P+2E cu densitate redusă și P3 spații plantate de agrement.

Raportat la probațiunea administrată, este evident că este vorba de o greșeală materială în ceea ce privește funcțiunea stabilită de PUG înainte de actualizare, instanța de recurs în mod eronat reținând o funcțiune similară înainte și după actualizare PUG prin HCL atacată.

Totodată, instanța de recurs nu a analizat toate motivele de recurs invocate, neanalizând o serie dintre motivele sub care reclamanții au invocat nelegalitatea hotărârii instanței de fond, criticile aduse acestei hotărâri, respectiv nu a analizat și faptul că recurenții au criticat hotărârea instanței de fond pe motiv că au invocat în cererea lor (precum și în dezvoltarea motivelor formulată după depunerea de acte) nulitatea expresă prevăzută de dispozițiile legale în vigoare pentru cazul lipsei avizelor obligatorii.

Instanța de recurs nu a analizat acest motiv de recurs, neanalizând nici care sunt aceste avize obligatorii prevăzute de către Legea 350/2001 pentru actualizarea PUG și nici dacă avizele existente pot fi apreciate ca fiind cele legal prevăzute.

Acesta în primul rând ca urmare a împrejurării că prima instanță ca urmare a greșelii materiale nu a avut în vedere că s-a modificat zonificarea și funcțiunile pentru zona din care fac parte imobilele prin tocmai HCL atacat. Astfel, nu poate fi vorba de modificarea regimului de înălțime într-o anumită zonă ci tocmai de stabilirea unei alte funcțiuni pentru anumite imobile.

Zonificarea localității este unul dintre atributele principale ale planului general de Urbanism și se realizează prin PUG iar zonificarea trebuie să fie avizată de către ministerul de resort.

Documentația înaintată spre avizarea M. ui de resort nu prevedea schimbarea funcțiunii zonei ce cuprinde imobilele în cauză în UTR LFCM 6.

Toate avizele stabilite ca obligatorii prin CU emis, avizau planșele existente la acea dată și nu forma PUG aprobată în final de către emitent (după schimbarea din aprilie 2010). Astfel este situația în ceea ce privește Avizul de mediu 10-NV eliberat la data de_ și avizul M. ui Dezvoltării Regionale și Turismului eliberat la_ .

De asemenea, instanța de recurs nu a analizat motivul de recurs ce se referea la modificarea documentației în luna aprilie 2010 și deci prin raportare la această împrejurare atât lipsa avizelor dar și lipsa consultării populației care nu a fost informată cu privire la varianta finală a documentației.

Instanța de recurs nu a analizat nici motivul de recurs de la sub pct. C în care s-a arătat că prima instanță a reținut că "această modificare a fost imperios necesar a se realiza întrucât prin acesta nu s-a făcut altceva decât să se transpună în cadrul PUG situația existentă în teren, care s-a modificat în cursul anilor precedenți prin adoptarea mai multor planuri urbanistice zonale individuale prin care s-au aprobat derogări de la prevederile PUG-ului 2000" deși această afirmație nu se bazează pe nicio probă scrisă a dosarului ci doar pe afirmațiile autorității publice (retine prima instanță "rezultă și din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către primăria municipiului Z. .. ."). In continuare reține prima instanță că în cursul anilor 2000-2010 au fost realizate în mod legal mai multe construcții și că planurile urbanistice zonale "întocmite în această zonă", pentru realizarea acestor clădiri "trebuiau cuprinse în planul Urbanistic General actualizat", reluând aceeași afirmație potrivit căreia "actualizarea Planului Urbanistic General a fost necesară ca urmare a schimbărilor faptice din teren, intimatul C. Local al M. Z. făcând dovada faptului că ... "

Solicită să se aibă în vedere că niciunul dintre aceste planuri urbanistice zonale la care prima instanță ori instanța de recurs nu reglementează situația

imobilelor la care reclamanții au făcut referire în acțiunea introductivă (parcela proprietate personală și parcela învecinată a familiei M. ).

Reprezentantul intimaților- pârâți M. I. V. și M. V., avocat Ielciu Otilia solicită solicită respingerea contestației ca nefondata, apreciind că în cauza nu există nici una din situațiile reglementate de disp. art. 318 alin.1 C.pr.civ. pentru admiterea unei contestații în anulare, cum greșit susțin contestatorii.

Potrivit art. 318 alin 1 teza 1 Cod pr.civ. hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale, ori din motivele invocate prin nu este invocată nici o greșeala materială care sa fie determinantă în cauză și care să fi dus la o soluție total greșita a instanței de recurs.

Contestatorii au susținut că prin HCL nr. 117/_ s-a reactualizat PUG- ul municipiului Z. și că în acest sens s-a schimbat regimul unității teritoriale de referința al zonei în care se afla imobilul acestor din UTR-LFCM2 in UTR-LFCM6 și au facut referire la considerentele dec. 1236/_ a Curții de Apel C. în care se releva ca PUG anterior, nu se știe care PUG anterior, se bănuiește că cel din anul 2000, imobilele intimaților si a contestatorilor erau situate în zona V1 și subzona p_p+2E cu densitate redus si P3.

Aceste aspecte nu se pot fi considerate o greșeala materială care să fi dus la dezlegare cauzei și nu arată în ce mod aceasta reținere ar fi influențat într-un sens sau altul soluționarea cauzei.

De asemenea, apreciază că în cauză nu sunt aplicabile nici disp. art. 318 alin.1 teza 2 Cod pr.civ., având în vedere că prin recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 2156/_ a Tribunalului Sălaj reclamanții au solicitat modificarea hotărârii recurate si admiterea acțiunii precizate, respectiv s-a solicitat anularea în parte a HCL Z. nr. 117/_ ca fiind netemeinică și nelegală în ceea ce privește stabilirea Unității Teritoriale de Referința ce cuprinde terenul proprietatea acestora din Z. str. C. C. nr. 125 D si cel învecinat din Z. str. C. C. nr. 129 ca fiind LFCm6 subzona de locuințe cu regim mic si mediu de înălțime, cu consecința încadrării acestei UTR ca fiind LFCm2, subzone cu regim mic de înălțime si funcțiuni complexe asa cum prevedea proiectul planului de urbanism realizat până la modificare sa din aprilie 2010; anularea Certificatului urbanism nr. 513/2010 si a Autorizației de construcție nr. 280 /2010 emise de Primăria municipiului Z. beneficiarilor M. I. V. și M.

.
Instanța de recurs a analizat toate motivele de recurs și a admis recursul reclamanților, modificând în parte sentința recurată în sensul că a admis în parte acțiunea reclamanților și în consecința a anulat Certificatului urbanism nr. 513/2010 si a Autorizației de construcție nr. 280/2010 emise de Primăria municipiului Z. și a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Apreciază că, instanța de recurs a făcut o amplă analiză a motivului de recurs privind capătul de cerere al motivelor de recurs pentru anularea HCL Z. nr. 117/_ si a concluzionat că "susținerile recurenților vizând nelegalitatea HCL Z. nr. 117/_ sunt nefondate și sub acest aspect hotărârea instanței de fond este legală si temeinică";.
Instanța de recurs s-a pronunțat cu privire la capătul de recurs privind nulitatea expresa a HCL 117/_ a Primăriei M. Z. .
Solicită să se aibă în vedere că la fila 11 din decizia contestată, se arata ca, in privința avizelor obligatorii cerute de lege, acestea nu vizează regimul de înălțime al unei zone, ci doar aspectele din documentația de urbanism care țin de obiectul de activitate al instituțiilor publice care emit avizele respective. Se retine astfel ca, modificarea regimului de înălțime intr-o anumita zona nu are influență
cu privire la legalitatea avizelor obținute anterior si nici cu privire la procesul de consultare al populației.
Instanța de recurs concluzionat că actualizarea PUG a fost necesară ca urmare a schimbării faptice din teren, intimatul C. Local al municipiului Z. făcând dovada faptului ca în zona în care locuiesc recurenții regimul faptic de înălțime este cel reglementat de noul Plan Urbanistic General aprobat, iar susținerile recurenților vizând nelegalitatea HCL Z. nr. 117/_ sunt nefondate și sub acest aspect.
Pentru aceste motive, solicită respingerea contestației în anulare și obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul intimatului-pârât C. Local al M. Z., consilier juridic Mureșan L. neîntemeiată raportat la prevederile art. 318 Cod procedură civilă.
Apreciază că susținerea contestaților în sensul că decizia contestată are la bază o greșeală materială, nu este reală, având în vedere că instanța de recurs a reținut și analizat corect că prin actualizarea planului urbanistic general era absolut necesar să se coreleze reglementările urbanistice cu realitatea faptică din teren ( dovedită de altfel prin probele prezentate la dosar), astfel că este justificată modificarea UTR-ului LFCM2 în LFCM6.
De asemenea, instanța de recurs a analizat și avut în vedere și Decizia civilă nr.1236/2009, concluzionând că cele două situații nu sunt identice și că anularea acelui PUZ nu produce efecte asupra actualizării planului urbanistic general care presupune un scop și o procedură distinctă.
De asemenea, susținerile contestatorilor că instanța de recurs nu a analizat toate motivele invocate de către recurenți sunt total nereale, acestea fiind analizate și demontate punctual atât în ce privește legalitatea avizelor cât și a procedurii de informare și consultare a populației.
În mod eronat contestatorii au invocat faptul ca prin actualizarea PUG s-a încălcat o hotărâre judecătoreasca, prin care s-a anulat un plan urbanistic zonal individual pentru motivul lipsei unei temeinice justificări a acelei intervenții in reglementările urbanistice ale zonei respective, având în vedere că anularea unui act administrativ nu este de natura a impieta adoptarea unui alt act administrativ în condițiile reglementării viciului care a atras anularea acestuia.
Actualizarea documentații de urbanism, PUG în termenul maxim prevăzut de lege 10 ani, se impunea pe de o parte pentru faptul ca valabilitatea acestei documentații de urbanism înceta la data de_, iar pe de altă parte întrucât din anul 2000 unele zone din municipiul Z. printre care și zona în discuție (UTR-ul LFCM6) au înregistrat o evoluție vizibila economica si sociala, o explozie în ceea ce privește extinderea zonelor construite prin realizarea de construcții cu diverse funcțiuni.
Autorizarea și realizarea acestora a fost posibilă prin adoptarea unor PUZ- uri individuale, care practic au schimbat indicii urbanistici pentru o mare parte din tot acest UTR.
Prin urmare, prin actualizarea acestei zone, nu s-a făcut altceva decât să se permită realizarea unor construcții de natura celor existente în toata aceasta zona, adică s-a păstrat direcția de dezvoltare urbanistica existenta din aceasta zona, iar dacă nu s-ar fi procedat așa aceste construcții ar fi în contradicție cu prevederile noului PUG, cu alte cuvinte actualizarea acestuia nu ar fi realizată integral.
Cu privire la procedura de avizare a documentației de urbanism PUG arată că acordurile și avizele asupra PUG, părțile scrise și desenate ce formează obiectul cererii de aviz se elaborează într-un singur exemplar și doar cele cu privire la domeniul pentru care se solicită acordul, avizul se emite în 30 de zile de
la primirea cererii, în caz contrar PUG-ul se consideră avizat pentru domeniul ce a făcut obiectul cererii de aviz.
Cu toate acestea, pentru a deține un instrument de lucru cât mai eficient, aprobarea actualizării planului urbanistic general prin HCL nr.1I7/2010 s-a realizat doar după obținerea tuturor avizelor reglementate în acest sens în anexa nr. l pct.-ul B subpct.-ul 5 din Legea nr.350/2001 și anume de la "M. Dezvoltării Regionale și Locuinței și Organisme centrale și teritoriale interesate".
Nici unul dintre emitenții avizelor emise pentru actualizarea planului urbanistic general nu a intervenit și nu a stabilit condiții cu privire la zonificarea funcțională a teritoriului cu atât mai puțin cu privire la criteriile urbanistice ale UTR-urilor competente ce cad potrivit prevederilor legale în sarcina autorităților locale care este în măsură a aprecia posibilitatea și oportunitatea modificărilor de acest fel potrivit prevederilor legale.
In adoptarea actualizării planului urbanistic general au fost respectate toate condițiile impuse prin avizele emise cu privire la aceasta documentație, astfel încât este neîntemeiata afirmația reclamanților ca aceasta documentație ar fi nulă sub acest aspect.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea contestației.
Reprezentantul contestatorilor-reclamanți G. V. și G. M., avocat Stregăroiu Călin, în replică, arată că pe saitul instituției a fost publicat planul urbanistic general și că M. a aprobat ce i s-a trimis.
Totodată, învederează instanței faptul că nu mai insistă în acvirarea dosarului_ .
Față de acest aspect, Curtea revine asupra dispoziției de acvirare a dosarului și reține cauza în pronunțare fără amânarea acesteia.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 8542/_, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, s-a admis recursul declarat de reclamanți, împotriva sentinței civile nr. 2156/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, care a fost modificată în parte, în sensul a fost admisă în parte cererea reclamanților și în consecință a fost anulat certificatul de urbanism 513/2010 și autorizația de construire nr. 280/_ emise de P. M. Z. .
A fost menținut restul dispozițiilor sentinței.
Au fost obligați intimații P. M. Z., M. I. V. și M. V. la plata către reclamanți a sumei de 8.414 lei, cheltuieli de judecată parțiale la fond și recurs.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
"Prin sentința civilă nr. 2156 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ s-a respins ca nefondată acțiunea reclamanților G. V. și
G. M. ELA împotriva pârâților C. LOCAL AL M. Z., P. M.
Z. și M. I. V. și M. V. pentru anularea parțială a H.C.L. Z. nr. 117 din_, anularea Certificatului de Urbanism nr.513/2010 și anularea Autorizației de Construire nr.280 din_ .
Au fost obligați reclamanții la 2.480 lei cheltuieli de judecată către pârâții
M. V. și M. V. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Autorizația de construire a cărei anulare se solicită nr.280/_, este un act administrativ cu caracter individual, emis în favoarea pârâților M. loan V. și V., pentru realizarea unor lucrări de construire reprezentând finisaje interioare și exterioare aferente celor trei imobile (D+P+E+M) edificate în baza
Autorizației de construire nr.657/_ în proporție de 80-90% și împrejmuirea acestora.
Potrivit Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 1 alin.2. se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într- un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Potrivit prevederilor art.46 alin. 1 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul "Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să își întocmească și să își aprobe Planul Urbanistic General, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani. "
Planul Urbanistic General al municipiului Z., Planul de Amenajare Teritoriala si Regulamentul Local de Urbanism au fost aprobate de către consiliul local prin Hotărârea nr.55 la data de_ .
Prin urmare, se impunea actualizarea acestei documentații de urbanism în termenul prevăzut de lege, întrucât sancțiunea pentru neactualizarea documentațiilor de urbanism este suspendarea posibilității autorităților locale de a mai emite autorizații de construire, așa cum prevede de altfel legea nr.350/2001 "Art.62. alin.(IAl) In situația neactualizării documentațiilor de urbanism pană la expirarea termenelor de valabilitate prevăzute prin hotărârile de aprobare a acestora, se suspendă eliberarea autorizațiilor de construire/desființare, conform legii. "
Astfel, prin HCL nr. 117/_ s-a aprobat actualizarea Planului Urbanistic General al M. Z., cu respectarea prevederilor Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, atât în ceea ce privește avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism cât și în ceea ce prevede participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Cu ocazia actualizării Planului Urbanistic General al municipiului Z., s-a schimbat regimul unității teritoriale de referință al zonei în care se află și imobilul reclamanților din UTR-LFCM2 în UTR-LFCM6 care prevede locuințe unifamiliale semicolective (max 10 ap.) existente sau propuse cu regim mic mediu de înălțime D+P+M - D+P+2E+M, MAX 12 M la cornișe sau streașină.
Această modificare a fost imperios necesar a se realiza întrucât prin aceasta nu s-a făcut altceva decât să se transpună în cadrul PUG situația existentă în teren, care s-a modificat în cursul anilor precedenți prin adoptarea mai multor planuri urbanistice zonale individuale prin care s-au aprobat derogări de la prevederile PUG-ului 2000.
Această modificare nu s-a făcut la solicitarea expresă a cuiva, ci în urma unei analize detaliate a situației existente în zona străzii C. C., zonă care a înregistrat în ultimii ani o evoluție deosebită din punct de vedere economic și social, aspect bine cunoscut în municipiul Z. .
Autorizația de construire a cărei anulare se solicită nr.280/_, este un act administrativ cu caracter individual, emis în favoarea pârâților M. I. V. și V., pentru realizarea unor lucrări de construire reprezentând finisaje interioare și exterioare aferente celor trei imobile (D+P+E+M) edificate în baza Autorizației de construire nr.657/_, în proporție de 80-90% și împrejmuirea acestora.
Autorizația de construire nr.657/_ emisă inițial numitului M. V. a fost anulată de către instanța de judecată, ca urmare a anulării documentației de urbanism - PUZ- locuințe colective D+P+E+M strada C.C. nr. 129 beneficiar
M. I. V., care a stat la baza emiterii autorizației.
În aceste împrejurări, numiții M. V. și V. au solicitat emiterea unui certificat de urbanism în vederea informării în ce condiții se poate realiza
terminarea lucrărilor de construcție la cele trei imobile, edificate cu respectarea AC nr.657/2007 și rămase în stadiu de realizare de 80-90%.
Astfel s-a emis Certificatul de Urbanism nr.513/_ care este doar un act cu caracter informativ (art.6 alin.l din legea nr.50/1991 republicată) prin care autoritatea competentă să emită autorizația de construire a făcut cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor la data solicitării, a stabilit cerințele urbanistice care urmează a fi îndeplinite prin documentația tehnică în funcție de specificul amplasamentului precum și obligația contactării autorității competente pentru protecția mediului.
Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții (art.6 alin.5) ci reprezintă doar o etapă în cadrul procesului de emitere a autorizației de construire. Prin urmare, prin certificatul de urbanism nu se poate aduce atingere vreunui drept sau interes legitim mai cu seamă unui terț.
Actul administrativ prin care se poate autoriza realizarea unor construcții este doar autorizația de construire.
Din aceste considerente legiuitorul a legiferat expres în conținutul Legii speciale și anume legea nr.50/1991 republicată posibilitatea ca " Orice persoană
interesată, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, potrivit legii, pentru a ataca autorizația de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, după caz, emise de autoritatea administrației publice locale competentă pentru investițiile prevăzute la art. 43AI alin. (1). "- art. art.43~2alin.l, și nicidecum certificatul de urbanism.
Faptul că prin certificatul de urbanism nr.513/2010 nu s-au solicitat anumite avize, aceasta se datorează faptului că pentru lucrările rămase de executat (finisaje interioare și exterioare) care urmau a fi autorizate nu era necesară solicitarea și obținerea unor astfel de avize.
Pentru emiterea autorizației inițiale - AC nr.657/2007, aceste avize au fost solicitate și obținute, fiind avute în vedere pe toată perioada de valabilitate a autorizației, respectiv de execuție a lucrărilor.
A.C. nr.280/_ s-a emis ca urmare a cererii nr.28878/_ depusă de soții M., în vederea terminării lucrărilor la cele trei obiective "Locuințe colective D+P+E+M", executate în baza AC nr.657/_, situate pe strada C.
C. nr. 129/C, construcții ce erau edificate în procent de 80-90% la data anulării AC nr.657/_ .
Autorizația de construire nr.280/2010, a cărei anulare se solicită a fost emisă cu respectarea tuturor prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în baza documentației tehnice elaborată în condițiile prezentei legi, în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism - în speță PUG actualizat prin HCL nr.l 17/2010.
Urmare emiterii A.C. nr.280/_, pârâții au realizat lucrările ce au fost autorizate prin acest act, sens în care, în conformitate cu prevederile art.37 alin.2 din Legea nr.50/1991, s-a efectuat recepția lucrărilor: "Lucrările de construcții autorizate se consideră finalizate clacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizație și dacă s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepției la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcții autorizate, inclusiv în situația realizării acestor lucrări în regie proprie. Recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administrației publice, desemnat de emitentul autorizației de construire. "
Prin procesul verbal de recepție nr.1/_, se atestă de către comisia de recepție faptul că s-au executat în întregime lucrările autorizate prin A.C. nr.280/_ conform proiectului tehnic ce a stat la baza emiterii autorizației. Recepția s-a făcut în prezența reprezentantului instituției noastre, situație în care
putem să confirmăm că lucrările autorizate prin A.C. nr.280/_ sunt finalizate.
Din declarația martorei Popșe Corina, fila 353, reiese că PUG al municipiului Z. a fost modificat în perioada ianuarie - aprilie 2010 datorate diverselor cereri, cât și avizelor care au fost primite de la autorități, pentru ca primăria să aibă un instrument de lucru actual.
Rezultă și din întimpinarea depusă la dosarul cauzei de către Primăria municipiului Z. pe str. C. C. in perioada anilor 2000-2010 au fost realizate mai multe clădiri de locuit cu locuințe colective si individuale precum si pensiuni cu un regim de înălțime de ce se încadrează in indicii urbanistici LFCm6 pentru diferiți proprietari astfel: SC Giorgiani clădire cu regim de înălțime D+P+2E+M pensiune in baza AC 502-_ -Luca Cornel, locuințe colective cu regim de înălțime D+P+3E in baza AC 802-_, T. V. locuință cu regim de înălțime P+2E in baza AC 230/_, M. V. locuință cu regim de înălțime D+P+E+M in baza AC423/2001, Pensiunea Zagor cu regim de înălțime D+P+E+M, General Proinvest locuințe colective cu regim de înălțime P+2E+M in baza AC 203/2007, M. Teodor Aurelian locuințe colective cu regim de înălțime D+P+2E+M, și enumerarea poate continua.
Planurile urbanistice zonale întocmite în aceasta zonă, pentru realizarea clădirilor mai sus arătate trebuiau cuprinse in Planul Urbanistic General actualizat al municipiului Z., deoarece acele construcții au fost realizate cu respectarea dispozițiilor legale și în baza unor autorizații de construcție legal emise.
Potrivit dispozițiilor HG 525/1996, in autorizarea efectuării construcțiilor trebuia sa se aibă in vedere asigurarea compatibilităților dintre destinația construcțiilor cu funcțiunea zonei, funcțiune determinata de construcțiile existente in zona.
Legiuitorul a stabilit in sarcina autorităților locale obligativitatea actualizării documentațiilor urbanistice, respectiv a PUG-ului si corelarea situației reale din teren care este intr-o continua modificare, cu prevederile noului PUG al municipiului.
Aceasta actualizare a PUG-ului nu s-a realizat la cererea expresă a unei persoane ci este o obligație legală stabilită în sarcina autorităților locale, legea stabilind un termen maxim de 10 ani pentru actualizarea acestor planuri urbanistice. Prin planurile urbanistice trebuie să se asigure stimularea evoluției complexe a localităților si să se determine direcțiile de dezvoltare a localităților in concordantă cu posibilitățile reale din diferite zone ale localității.
PUG-ul și documentația de urbanism a fost întocmită in conformitate cu prevederile Legii 350/2011 privind amenajarea teritoriului si urbanismul si au fost obținute toate acordurile si avizele legale. Proiectul de hotărâre privind actualizarea PUZ-ului si documentațiile urbanistice au fost supuse dezbaterii publice atât in procedura de avizare cât si spre consultare publicului Conform Legii 52/2003 aceste documente au fost supuse procedurii de consultare a publicului fiind postate pe internet, plasele desenate fiind afișate la sediul Primăriei municipiului Z., așa cum a relatat si martora Popse Corina.
În aceste circumstanțe, acțiunea reclamanților G. V. și G. M. apare în mod evident ca nefondată și a fost respinsă în consecință de către instanță.
Față de cele ce preced, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamanților.
În baza art.274 Cod procedură civilă instanța a obligat reclamanții la 2.480 lei cheltuieli de judecată către pârâții M. V. și M. V., ca pe unii care au căzut în pretenții.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții G. V. și G.
M. solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate ca netemeinică și nelegală, în sensul admiterii acțiunii precizate de către reclamanți și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în fond și în recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs, au arătat recurenții, în esență, că, au invocat în cererea lor (precum și în dezvoltarea motivelor formulată după depunerea de acte) nulitatea expresă prevăzută de dispozițiile legale în vigoare și nerespectarea dispozițiilor privitoare la participarea publicului în procedura de actualizare a documentațiilor de urbanism, precum și lipsa avizelor obligatorii.
Prima instanță se mărginește să afirme că HCL Z. nr. 117/_ a aprobat actualizarea PUG cu respectarea prevederilor legii, fără ca însă să cerceteze efectiv și să arate care sunt motivele pentru care susținerile reclamanților sunt înlăturate.
Este de subliniat că potrivit PUG inițial (ce a fost actualizat prin actul atacat) imobilele la care s-a făcut referire în acțiunea introductivă erau situate în UTR LV1 și P3, unități care prevăd posibilitatea de realizare a unor locuințe
individuale mici, cu regim de înălțime mic (P+M) și cu indici urbanistici ce caracterizau zona ca una rezidențială.
Prin HCL 233/_ C. Local Z. - Hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal - locuințe colective D+P+E+M str. C. C. nr. 129 C - beneficiar M. I. V., a fost "transferată" parcela pârâtului intimat în UTR LB2.
Prin decizia civilă nr. 1236/_ pronunțată în dosar_, irevocabilă, a fost dispusă anularea PUZ amintit care a fost găsit nelegal prin raportare la conținutul său, la prevederile și efectele acestui PUZ.
UTR LFCM2 reprezintă o unitate teritorială introdusă doar prin noul PUG (actualizare PUG), așa cum este și UTR LFCM6.
Inițial, în documentația întocmită În procesul de actualizare PUG, imobilele vizate de prezenta acțiune au fost prevăzute a face parte din UTR LFCM2, împrejurare conformă cu situația de fapt, cu situația de drept și cu principiile urbanistice. Această variantă a documentației de actualizare este cea ce a și fost publicată de către autoritatea publică.
Ulterior, în cursul lunii aprilie 2010, această variantă a documentației "actualizare PUG Z. " a fost modificată fiind prevăzută încadrarea imobilelor în UTR LFCM6 și astfel fiind fundamental, radical, schimbați indicii urbanistici aplicabili. Această modificare nu a fost adusă la cunoștința publicului și nici nu a fost avizată.
In realitate autoritatea publică, de conveniență cu M. I. V., în mod nelegal a modificat proiectul de actualizare PUG așa cum acesta era afișat spre consultarea populației, modificând UTR-urile stabilite ale zonei pentru aplicarea unui regim urbanistic care să acopere nelegalitatea construcțiilor edificate.
In acest mod s-a urmărit înlăturarea efectelor decizia civilă nr. 1236/_ pronunțată În dosar_, irevocabilă, a fost dispusă anularea HCL 2331_
C. Local Z. - Hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal - locuințe colective D+P+E+M str. C. C. nr. 129 C - beneficiar M. I. V., fiind încălcate dispozițiile acestei hotărâri prin care s-a constatat nelegalitatea și lipsa de oportunitate a unor asemenea intervenții urbanistice în zonă.
In cauză s-a stabilit prin hotărâre judecătorească irevocabilă că nu este legală modificarea regimului rezidențial al zonei prin aprobarea unor regimuri de înălțime mai mari decât cele reglementate În PUG 2000. De altfel chiar și Avizul Comisiei Locale de Urbanism și amenajarea Teritoriului a eliberat avizul 1/_
, parte a documentației de actualizare a PUG, a exprimat ca și condiție limitarea strictă a indicilor urbanistici pentru zona locuințelor cu regim mic de înălțime, fiind manifestă necesitatea de a păstra zone cu caracter rezidențial al acestor zonelor.
c. Prima instanță reține că "această modificare a fost imperios necesar a se realiza întrucât prin acesta nu s-a făcut altceva decât să se transpună în cadrul PUG situația existentă în teren, care s-a modificat în cursul anilor precedențj prin adoptarea mai multor planuri urbanistice zonale individuale prin care s-au aprobat derogări de la prevederile PUG-ului 2000"
In primul rând arată că această afirmație nu se bazează pe nicio probă scrisă a dosarului ci doar pe afirmațiile autorității publice (reține prima instanță "rezultă și din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către primăria municipiului Z. ... ").
In continuare reține prima instanță că în cursul anilor 2000-2010 au fost realizate în mod legal mai multe construcții și că planurile urbanistice zonale "întocmite în această zonă", pentru realizarea acestor clădiri "trebuiau cuprinse În planul Urbanistic General actualizat"
Este de subliniat că niciunul dintre aceste planuri urbanistice zonale la care prima instanță face referire nu reglementează situația imobilelor la care reclamantul a făcut referire în acțiunea introductivă (parcela proprietate personală și parcela învecinată a familiei M. ).
Din contră acestor parcele le era aplicabil PUG, ace stă documentație urbanistică reglementând această zonă și mai mult derogarea de la aceste prevederi, aprobarea unui regim de înălțime mai mare pentru această zonă prin Planul Urbanistic Zonal adoptat prin HCL 2331_ C. Local Z. - Hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal - locuințe colective D+P+E+M str. C. C. nr. 129 C - beneficiar M. I. V., a fost declarată nelegală prin decizia civilă nr. 1236/_ pronunțată în dosar_ ,
irevocabilă.
In ceea ce privește locuințele colective D+P+E+M str. C. C. nr. 129 C acestea au fost dovedite ca ilegale, autorizația de construire eliberată pentru edificarea acestora fiind de asemenea anulată ca nelegală.
Iată deci că nu se poate vorbi de o zonă care să cuprindă imobilele în cauză reglementată prin anumite PUZ care să "trebuiască" a fi cuprinse în PUG. Din contră existau hotărâri judecătorești care sunt obligatorii și opozabile C. ui Local prin care se stabilește nelegalitatea violării caracterului rezidențial al zonei care trebuiau avute în vedere la această actualizare a PUG.
Mai trebuie remarcat și că potrivit chiar hotărârii primei instanțe aceste PUZ-uri ce "trebuiau cuprinse În PUG" nu erau altceva decât "planuri urbanistice zona le individuale" (pg.3 antepenultim aliniat hotărâre recurată), acestea nereprezentând altceva decât derogări de la PUG acordate pentru anumite parcele individuale. Iată deci că nu se poate vorbi de o zonă reglementată printr-un PUZ, zonă care să cuprindă și imobilele În cauză.
Nu poate fi primit deci considerentul potrivit căruia pentru imobilele în cauză se impunea ca obligatorie cuprinderea într-o altă zonă decât cea cu caracter rezidențial, neexistând nici-un plan urbanistic zonal în vigoare care să reglementeze zona. Pe de altă parte anumite construcții nelegale nu pot impune adoptarea actualizării PUG de o asemenea manieră încât să legalizeze aceste construcții ci din contră se impune respectarea hotărârii judecătorești.
1. Nelegalitatea Certificatului de Urbanism 513/2010 și a AC 280/_, nelegalitatea și netemeinicia hotărârii recurate în ceea ce privește respingerea cererii de anulare a acestui C.U. și a autorizației de construire
  1. Certificatul de urbanism este în mod evident nelegal. Potrivit art. 6 al 1 lit. a din Legea 50/1991 acesta trebuie să facă cunoscute informațiile privitoare la regimul juridic al "terenurilor și construcțiilor existente".
    Din analiza în concret a C.U. eliberat rezultă că acesta nu se raportează decât la teren și nu și la construcțiile existente. Aceste construcții sunt, așa cum a mai arătat, realizate ilegal astfel încât nu se poate atribui dreptul de a construi pentru finalizarea acestora până la reglementarea situației juridice a acestora.
    Astfel fiind scopul declarat și prevederea în CU a împrejurării că acesta, Certificatul de urbanism, poate fi utilizat în scopul declarat de "terminare lucrări la investiția ... " intră în contradicție cu prevederile privitoare la regimul juridic din același act.
    Scopul pentru care poate fi utilizat CU, potrivit dispozițiilor acestui act, relevă nelegalitatea actului. Scopul nu este unul legitim câtă vreme lucrările de construire realizate nu au fost realizate în baza unei AC valabile.
  2. Prima instanță reține că prin certificatul de urbanism "nu se poate aduce atingere vreunui drept sau interes legitim mai cu seamă unui iert". Se reține că certificatul de urbanism "este doar un act cu caracter informativ";. Cu alte cuvinte se reține că certificatul de urbanism nu ar fi în realitate un act administrativ supus controlului de legalitate.
    Astfel de considerente sunt în contradicție cu practica constantă, consacrată, a Curții de Apel C., care a reținut constant caracterul de act administrativ al certificatului de urbanism.
    Este așa pentru că prin certificatul de urbanism se stabilesc avizele obligatorii și cu privire la acestea este informat solicitantul. Evident CU nu dă dreptul de a construi însă potrivit dispozițiilor exprese ale art. 2 Legea 50/1991 stă la baza emiterii Ac iar prin acest act se stabilesc avizele și condițiile obligatorii pentru acordarea dreptului de a construi.
    Prima instanță reține cu totul uluitor "faptul că prin certificatul de urbanism 513/2010 nu s-au solicitat anumite avize, aceasta se datorează faptului că pentru lucrările rămase de executat (finisaje interioare și exterioare) care urmau a fi autorizate nu era necesară solicitarea și obținerea unor astfel de avize. Pentru emiterea autorizației inițiale - AC 657/2007, aceste avize au fost solicitate și obținute, fiind avute în vedere pe toată durata de valabilitate a autorizației, respectiv de execuție a lucrărilor";
    Cu alte cuvinte prima instanță reține nici mai mult și nici mai puțin decât că AC 657/2007, în anul 2010, produce efecte, fiind pe perioada de valabilitate a acestei autorizații, adică ignoră cu desăvârșire o hotărâre judecătorească irevocabilă care anulează această autorizație. Cum poate fi apreciat că avizele emise în procedura de emitere a AC 657/2007 sunt valabile în anul 2010, pe
    "toată durata de valabilitate a autorizației, respectiv de execuție a lucrărilor";, câtă vreme a fost anulată irevocabil AC 657/2007 ?
  3. In ceea ce privește Autorizația de Construire 280/_ trebuie remarcat că prin acest act se autorizează executarea unor lucrări de construire la un imobil edificat în mod ilegal. Neexistând atribuit dreptul de construire pentru imobil, este evident că nu este legal a fi atribuit dreptul de construire a unor lucrări ce nu sunt independente de imobil. Potrivit art. 311 Legea 350/2001 dreptul de construire se atribuie.

De altfel este nelegală emiterea unor autorizații de construire prin care se autorizează executarea de lucrări la un imobil asupra căruia există litigiu fiind solicitată desființarea acestuia.

Specificul și caracterul rezidențial al zonei, lipsa de legalitate în ceea ce privește construcțiile realizate de către M. I. V. și soția M. V. este constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Emiterea unei noi autorizații pentru unul și același proiect nu înseamnă altceva decât desocotirea unor hotărâri judecătorești irevocabile, fiind noile acte lovite, ab initio, de o nulitate absolută fiind emise fără o cauză licită.

Pe de altă parte AC 280/_ încălcă flagrant prevederile art.2 și art.7 legea 50/1991 fiind emis acest act cu desocotirea prevederilor legale și cu neverificarea îndeplinirii cerințelor pentru emiterea unei autorizații de construire, în lipsa unei documentații complete și conforme potrivit celor două articole menționate și a anexei la legea 50/1991.

Rezultă fără îndoială că autoritatea publică a avut în vedere, pentru emiterea noii autorizații, o construcție nelegală. Construcția inițială fiind realizată fără o autorizație de construire valabilă, mai mult în baza unei autorizații stabilită ca nelegală în mod irevocabil, este evident că autorizarea lucrărilor de finalizare a acestei construcții este nelegală.

Potrivit Legii 50/1991 imobilele realizate fără AC sau cu nerespectarea acesteia nu se consideră finalizată iar această prevedere legală nu poate fi înfrântă prin emiterea unei autorizații pentru executarea lucrărilor de "finalizare"; a unei construcții ilegale, o astfel de autorizație nu poate atribui dreptul de a construi retroactiv pentru lucrările edificate În baza autorizației anterioare anulate.

Față de cele arătate solicită a admite recursul formulat.

În apărare, pârâții intimați M. I. V. și M. V. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu plata cheltuielilor de judecată în recurs - filele 40-45.

Pârâții intimați C. LOCAL AL M. Z. și P. M. Z. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat

- filele 48-56.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

În ceea ce privește HCL Z. nr. 117/_, consideră recurenții că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond a respins cererea de anulare, neavând în vedere decizia civilă nr. 1236/_ pronunțată de Curtea de Apel C. prin care s-a dispus anularea HCL Z. nr. 233/_ .
Cu privire la acest motiv de recurs, Curtea constată că prin decizia amintită anterior s-a dispus anularea HCL Z. nr. 233/_, prin care, la solicitarea intimatului M. I. V., s-a derogat de la Planul Urbanistic General, fiind admis Planul Urbanistic Zonal locuințe colective D+P+E+M str. G. C. nr. 129 C.
Pentru a dispune astfel, a reținut Curtea de Apel C. că, pentru derogarea acordată prin hotărârea contestată, nu există un studiu fundamentat sau o altă documentație justificativă care să releve de ce era necesară intervenția, care este corelarea cu vecinătatea, cu funcționarea dominantă a zonei.
Prin HCL Z. nr. 117/_ s-a reactualizat Planul Urbanistic General al mun. Z., sens în care s-a schimbat regimul unității teritoriale de referință al zonei în care se află și imobilul recurenților din UTR-LFCM2 în UTR-LFCM6, care prevede locuințe unifamiliale/semicolective (max. 10 apartamente) existente sau propuse cu regim mic mediu de înălțime D+P+M-D+P+2E+M, max. 12 m la cornișe sau streașină.
Reactualizarea Planului Urbanistic General al mun. Z. s-a realizat în baza dispozițiilor art. 46 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, potrivit cărora fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să își întocmească și să își aprobe Planul Urbanistic General, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani.
Prin urmare, Curtea nu poate achiesa la susținerile recurenților vizând încălcarea dispozițiilor unei hotărâri judecătorești, în speță a deciziei civile nr. 1236/_ pronunțată de Curtea de Apel C., întrucât cele 2 situații nu sunt identice, prima vizând o nerespectare a cerințelor legale în situația acordării de derogări de la planul urbanistic zonal, iar în cea de-a doua situație fiind actualizat Planul Urbanistic General al localității, în funcție de realitățile faptice de pe teren.
În ceea ce privește susținerea recurenților în sensul că, la elaborarea hotărârii atacate, nu ar fi fost respectate dispozițiile legale privitoare la participarea publicului în procedura de actualizare a documentațiilor de urbanism, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 350/2001, activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu respectarea principiului transparenței, participării populației în procesul de luare a deciziilor și al dezvoltării durabile.
Referitor la participarea populației la activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism, art. 57 și următoarele prevede următoarele: participarea se realizează prin: informarea populației, consultarea populației; informarea constituie activitatea prin care se fac publice: obiectivele dezvoltării economice sociale privind amenajarea și dezvoltarea urbanistică a localității, intențiile autorităților administrative publice privind elaborarea unor documentații precum și scopul pentru care acestea sunt elaborate; conținutul documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism care urmează să fie supuse aprobării conform legii; consultarea este procesul prin care populația își exprimă opțiunile și opiniile privind prevederile programelor de amenajare urbanistică precum și cele cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism în cadrul procesului de elaborare și adoptare a acestora se realizează prin publicitatea procedurii de desfășurare a consultării și desfășurării anchetei publice.
Din actele dosarului rezultă că această obligație a fost respectată de către autoritate, proiectul de hotărâre fiind publicat în ziarul "sălăjeanul"; (filele 46-51 dosar fond). De altfel, și recurenții au recunoscut că a fost efectuată consultarea populației dar, având în vedere că, ulterior efectuării formelor de consultare și obținerii avizelor, documentația a suferit modificări, cel puțin în ceea ce privește regimul de înălțime al zonei în care locuiesc recurenții, această procedură ar fi trebuit reluată, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Or, astfel cum întemeiat susține și intimatul C. Local al mun. Z., procedura de actualizare a unui plan urbanistic general este una anevoioasă, astfel încât nu se poate impune autorității ca, în cazul modificării unui regim de înălțime pentru o anumită zonă, să reia procedura de consultare și de obținere a avizelor.
Mai mult decât atât, cel puțin în privința avizelor obligatorii cerute de lege, acestea nu vizează regimul de înălțime al unei anumite zone, ci doar aspectele din documentația de urbanism care țin de obiectul de activitate al instituțiilor publice care emit avizele respective. Prin urmare, modificarea regimului de înălțime într-o anumită zonă nu are influențe cu privire la legalitatea avizelor obținute anterior și nici cu privire la procesul de consultare al populației.
De altfel, actualizarea Planului Urbanistic General a fost necesară ca urmare a schimbărilor faptice din teren, intimatul C. Local al mun. Z. făcând dovada faptului că, în zona în care locuiesc recurenții, regimul faptic de înălțime este cel reglementat de noul Plan Urbanistic General aprobat.
Prin urmare, Curtea constată că susținerile recurenților vizând nelegalitatea HCL Z. nr. 117/_ sunt nefondate, sub acest aspect hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.
În ceea ce privește criticile recurenților cu privire la modalitatea în care instanța de fond a înțeles să soluționeze cererea de anulare a certificatului de urbanism nr. 513/2010 și a autorizației de construire nr. 280/_, Curtea constată că acestea sunt fondate, din următoarele considerente:

Prin decizia civilă nr. 1622/_ pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus anularea autorizației de construire nr. 657/_ emisă de către P. mun. Z. în favoarea intimatului M. I. V., prin care s-a autorizat edificarea de către intimat a 3 case-locuințe colective cu regim de înălțime D+P+E+M, suprafață construită-751,67 mp, suprafață desfășurată-3006,68 mp, suprafață utilă-2435,58 mp pentru imobilul teren situat pe str. C. C. nr. 129 C, înscris în CF nr. 366N, nr. cadastral 1799.

Ulterior, urmare a actualizării Planului Urbanistic General al mun. Z., a fost emis în favoarea intimaților M. I. V. și M. V. certificatul de urbanism nr. 513/_ și autorizația de construire nr. 280/_, prin care s-

a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru terminare lucrări la investiția "locuințe colective D+P+E+M autorizate anterior prin AC nr. 657/_ și împrejmuire";.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 50/1991, autorizația de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care cuprinde, în copie, următoarele documente:

certificatul de urbanism;
dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și/sau construcții și, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;
documentația tehnică - D.T.;
avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acesteia;

f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism și a autorizației de construire.

Rezultă din dispozițiile legale enunțate anterior că, prin certificatul de urbanism trebuie menționată necesitatea obținerii avizelor și acordurilor necesare, iar autorizația de construire trebuie să fie emisă în urma depunerii unei documentații.

Or, în speță, prin certificatul de urbanism a cărui anulare se cere nu s-au specificat avizele și acordurile necesare, iar în vederea emiterii autorizației de construire nr. 280/_, intimații nu au depus documentația la care face referire art. 7, în actele administrative menționate făcându-se trimitere la autorizația de construire nr. 657/_ .

Această autorizație de construire a fost însă anulată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel încât, pe de o parte, construcția edificată în baza acelei autorizații nu mai era autorizată, potrivit legii, motiv pentru care, prin noua autorizație nu se putea autoriza finalizarea unor lucrări neautorizate, iar pe de altă parte, fiind vorba de o nouă autorizare, trebuia reparcursă întreaga procedură prevăzută de lege, atât cu privire la elaborarea documentației cât și cu privire la obținerea avizelor și acordurilor necesare.

În consecință, nefiind respectate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 50/1991, Curtea constată că certificatul de urbanism nr. 513/_ și autorizația de construire nr. 280/_ au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale, din această perspectivă soluția instanței de fond fiind nelegală și netemeinică.

În ceea ce privește lipsa interesului recurenților, din perspectiva lipsei dreptului vătămat, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, interesul acestora fiind confirmat irevocabil prin deciziile civile nr. 1236/2009 și 1622/2009 ale Curții de Apel C. .

Prin urmare, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea a constatat că recursul formulat este fondat, sentința recurată urmând a fi modificată în parte, cu privire la cererea de anulare a certificatului de urbanism nr. 513/2010 și a autorizației de construire nr. 280/2010, urmând a fi menținută soluția referitoare la HCL Z. nr. 117/2010.

În data de_, contestatorii V. G. și soția, M. G., în temeiul dispozițiilor art. 318 al 1 C.pr.civ. și urm, în contradictoriu cu intimații C. Local al M. Z., P. M. Z., M. I. V. și soția M. V., au formulat contestație împotriva deciziei civile nr. 8542/_ pronunțată în dosar_ de către Curtea de Apel C. și în consecință, anularea deciziei civile nr.

8542/_ Curtea de Apel C., iar în urma anulării, rejudecarea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 2156/_ Tribunalul Sălaj pronunțată în dosar_, și admițând recursul, să se dispună modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii introductive

Contestația se încadrează în ambele teze ale art. 318 al. 1 C.pr.civ.

Curtea de Apel C. prin decizia civilă nr. 8542/_ pronunțată în Dosar_ a soluționat recursul promovate în contra sent. 2156/2012, admițând în parte recursul declarat de către reclamanți. Prin decizia amintită s-a dispus în sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată, fiind anulat în consecință Certificatul de urbanism 513/2010 și autorizația de construire 280/_ .

A fost menținută dispoziția din hotărârea recurată în ceea ce privește respingerea cererii de anularea în parte a HCL Z. nr. 117/_ ca nelegală și netemeinică, și anume anularea hotărârii în ceea ce privește stabilirea Unității Teritoriale de Referință, ce cuprinde și terenul proprietatea reclamanților din Z. str. C. C. nr. 125 D și cel învecinat din Z. str. C. C. nr. 129

(precum și restul terenurilor din această UTR) ca fiind LFCm6 - subzona locuințelor cu regim mic de înălțime mic-mediu de înălțime și funcțiuni complementare, așa cum este prevăzut prin varianta aprilie 2010 a proiectului Actualizare PUG și RLU Municipiu Z.

Soluția dată recursului în ceea ce privește cererea de anulare a HCL este pe de o parte rezultatul unei greșeli materiale, iar pe de altă parte, instanța de recurs a analizat numai în parte motivele de recurs susținute de reclamanți.

Ca urmare a unei greșeli materiale instanța de recurs a reținut că "Prin HCL Z. nr. 117/_ s-a reactualizat Planul urbanistic General al mun. Z., sens în care s-a schimbat regimul unității teritoriale de referință al zonei în care se află și imobilul recurenților din UTR - LFCM2 în UTR-LFCM6, care prevede locuințe unifamiliale/ semicolective ... ",

C. și prevederile CU care relevă că PUG anterior înainte de actualizare) încadra imobilele în zona V1 subzona P- P+2E cu densitate redusă și P3 spații plantate de agrement.

Este evident că este vorba de o greșeală materială în ceea ce privește funcțiunea stabilită de PUG înainte de actualizare, instanța de recurs în mod eronat reținând o funcțiune similară înainte și după actualizare PUG prin HCL atacată.

Această împrejurare era una determinantă pentru justa soluționare a cauzei pentru că tocmai împrejurarea că e vorba de una și aceeași funcțiune, că e vorba de una și aceeași zonă, doar subzona diferind înainte și după HCL (greșit) a fost avută în vedere de către instanță ca și bază a argumentației juridice reținută În considerentele hotărârii.

Instanța de recurs nu a analizat toate motivele de recurs invocate, neanalizând o serie dintre motivele sub care reclamanții au invocat nelegalitatea hotărârii instanței de fond, criticile aduse acestei hotărâri.

Sub punct b1 și b2 din cadrul motivelor de recurs reclamanții au criticat hotărârea instanței de fond pe motiv că au invocat în cererea lor (precum și în dezvoltarea motivelor formulată după depunerea de acte) nulitatea expresă prevăzută de dispozițiile legale în vigoare pentru cazul lipsei avizelor obligatorii.

Acesta în primul rând ca urmare a împrejurării că prima instanță ca urmare a greșelii materiale nu a avut în vedere că s-a modificat zonificarea și funcțiunile pentru zona din care fac parte imobilele prin tocmai HCL atacat. Așa fiind nu poate fi vorba de modificarea regimului de înălțime într-o anumită zonă ci tocmai de stabilirea unei alte funcțiuni pentru anumite imobile.

Zonificarea localității este unul dintre atributele principale ale planului general de Urbanism și fără îndoială se realizează prin PUG iar zonificarea trebuie să fie avizată de către ministerul de resort.

Documentația înaintată spre avizarea M. ui de resort nu prevedea schimbarea funcțiunii zonei ce cuprinde imobilele în cauză în UTR LFCM 6.

Așa cum arată martora audiată Popșe Corina avizele cuprind documentațiile complete, inclusiv zonificarea. Zonificarea realizată în luna aprilie 2010 este ulterioară avizelor emise și deci nu este avizată, iar avizele inițiale nu acoperă forma finală a actualizării PUG, așa cum acesta a fost nelegal aprobată.

De remarcat că potrivit aceleiași martore "varianta finală a PUG-ului, prin punerea cap la cap a tuturor PUZ-urilor și PUD-urilor" s-a realizat în luna aprilie 2010, deci ulterior emiterii avizelor fiind deci schimbate condițiile În care era avizată documentația.

Mai mult "punerea cap la cap a PUZ-urilor" presupunea ca proiectantul să aibă în vedere inclusiv hotărârile judecătorești care anulau ca nelegale astfel de PUZ-uri pentru că art.1 Constituția României stabilește echilibrul puterilor în stat ori un act administrativ nu este mai presus decât hotărâre judecătorească.

Avizele depuse în probațiune la dosarul cauzei nu pot fi apreciate ca dovedind respectarea condițiilor legale privitoare la avizare. Astfel, avizele parte a documentației care a stat la baza aprobării HCL atacate de Actualizare PUG au valabilitate doar în ipoteza respectării planșelor și funcțiunilor prezentate spre avizare iar în cauză s-a dovedit modificarea, ulterioară emiterii avizelor, a subdiviziunilor urbanistice.

O astfel de Hotărâre nu poate fi altfel calificată decât ca nelegală neavând la bază niciun aviz (toate pierzându-și valabilitatea prin modificare), nerealizând cerința de consultare și informare a populației și desocotind principiile urbanismului.

Din probele administrate rezultă nulitatea Actualizării PUG Z., nulitate expresă prevăzută de art. 65 al 2 Legea 350/2001 raportat la art. 68 Legea 350/2001.

Potrivit dispozițiilor legale menționate anterior documentațiile de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizare sunt nule. Fiind vorba de modificarea PUG al unui Municipiu era obligatoriu potrivit art. 68 și Anexei nr. 1 la Legea 350/2001 avizul legal și actual eliberat de către M. Dezvoltării P. e și Locuințelor, avizul C. ui Județean și avizul Organismelor centrale și teritoriale interesate.

De asemenea nu a fost analizat motivul nostru de recurs ce se referea la modificarea documentației în luna aprilie 2010 și deci prin raportare la această

împrejurare atât lipsa avizelor dar și lipsa consultării populației care nu a fost informată cu privire la varianta finală a documentației.

Mai mult sub pct. C din motivele de recurs am susținut că prima instanță reține că "această modificare a fost imperios necesar a se realiza întrucât prin acesta nu s-a făcut altceva decât să se transpună în cadrul PUG situația existentă în teren, care s-a modificat în cursul anilor precedenți prin adoptarea mai multor planuri urbanistice zonale individuale prin care s-au aprobat derogări de la prevederile PUG-ului 2000" deși această afirmație nu se bazează pe nicio probă scrisă a dosarului ci doar pe afirmațiile autorității publice (retine prima

instanță "rezultă și din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către primăria municipiului Z. .. ."). In continuare reține prima instanță că în cursul anilor 2000-2010 au fost realizate în mod legal mai multe construcții și că planurile urbanistice zonale "întocmite în această zonă", pentru realizarea acestor clădiri "trebuiau cuprinse în planul Urbanistic General actualizat"

Acest motiv de recurs nu a fost nici el analizat de către instanța de recurs care nu face decât să reia aceeași afirmație potrivit căreia "actualizarea Planului Urbanistic General a fost necesară ca urmare a schimbărilor faptice din teren, intimatul C. Local al M. Z. făcând dovada faptului că ... "

Este de subliniat că niciunul dintre aceste planuri urbanistice zona le la care prima instanță ori instanța de recurs nu reglementează situația imobilelor la care reclamanții au făcut referire în acțiunea introductivă (parcela proprietate personală și parcela învecinată a familiei M. ).

Din contră acestor parcele le era aplicabil PUG, această documentație urbanistică reglementând această zonă și mai mult derogarea de la aceste prevederi, aprobarea unui regim de Înălțime mai mare pentru această zonă prin Planul Urbanistic Zonal adoptat prin HCL 233/_ C. Local Z. - Hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal - locuințe colective D+P+E+M str. C. C. nr. 129 C - beneficiar M. I. V., a fost declarată nelegală prin decizia civilă nr. 1236/_ pronunțată în dosar_ ,

irevocabilă.

In ceea ce privește locuințele colective D+P+E+M str. C. C. nr. 129 C acestea au fost dovedite ca ilegale, autorizația de construire eliberată pentru edificarea acestora fiind de asemenea anulată ca nelegală.

Iată deci că nu se poate vorbi de o zonă care să cuprindă imobilele în cauză reglementată prin anumite PUZ care să "trebuiască" a fi cuprinse În PUG. Din contră existau hotărâri judecătorești care sunt obligatorii și opozabile C. ui Local prin care se stabilește nelegalitatea violării caracterului rezidențial al zonei care trebuiau avute în vedere la această actualizare a PUG.

Mai trebuie remarcat și că potrivit chiar hotărârii primei instanțe aceste PUZ-uri ce "trebuiau cuprinse în PUG" nu erau altceva decât "planuri urbanistice zonale individuale" (pg.3 antepenultim aliniat hotărâre recurată), acestea nereprezentând altceva decât derogări de la PUG acordate pentru anumite parcele individuale. Iată deci că nu putem vorbi de o zonă reglementată printr-un PUZ, zonă care să cuprindă și imobilele În cauză.

Față de cele arătate, reclamanții solicită admiterea contestației formulate. Prin întâmpinarea formulată (f. 17-20) pârâții M. I. V. și M. V.

au solicitat instanței să dispună, în principal, respingerea contestației in anulare ca fiind tardiv formulata, iar în subsidiar, respingerea contestației in anulare ca nefondata, motivat pe următoarele:

Intimații solicită a se constata tardivitatea contestației in anulare.

Potrivit art. 319 alin 2 C.pr.civ., împotriva hotărârilor irevocabile, care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silita, contestația poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștința de hotărâre.

Prezenta contestație in anularea a fost formulata împotriva deciziei civile nr. 8542 pronunțata la data de_ in dosar nr._ a Curții de Apel C. si a fost înregistrata la data de_ .

Prin decizia civila nr. 8542/_ Curtea de Apel C. a dispus admiterea in parte a recursul declarat de V. G. si M. G. împotriva sentinței civile nr. 2156/_ pronunțata in Dos. Nr._ a Tribunalului Sălaj si a dispus anularea Certificatului de urbanism nr. 513/2010 si a Autorizației de construcție nr. 280/06.07.210 privind pe intimații M. I. V. si M. V. .

A fost menținute dispozițiile din sentința civila recurată privind anularea in parte a HCL Z. nr. 117/_ pentru stabilirea Unității Teritoriale de Referința ce cuprinde si terenul proprietate contestatorilor din Z. str. C. C. nr. 125 D si cel învecinat din Z. str. C. C. nr. 129 ca fiind LCFm6 - subzona locuințe cu regim de înălțime mic- mediu si funcțiuni complexe asa cum este prevăzut in actualul PUG si RLU a municipiului Z., cu consecința încadrării UTR ca LFm2 .

Decizia civila nr. 8542/_ a Curții de Apel C. este o hotărâre irevocabila care nu se aduce la îndeplinire pe calea executării silite si contestația in anulare poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat la cunoștința de aceasta, respectiv de la data pronunțării si publicării soluției pe Portalul instanțelor de judecata, respectiv_ data de la care începe sa curgă termenul de 15 zile pentru introducerea unei contestație in anulare.

Contestația in anulare a fost introdusa la data de_ peste termenul de 15 zile motiv pentru care intimații solicită a se contata ca fiind tardiv introdusa.

Sub aspectul fondului cererii pârâții solicită respingerea cererii ca nefondata.

In cauza nu este aplicabilă nici una din situațiile reglementate de disp. art.

318 alin.1 C.pr.civ. pentru admiterea unei contestații in anulare, cum greșit susțin cei doi contestatori.

Astfel in art. 318 alin 1 teza 1 se arata ca, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale.

Motivele invocate prin contestația in anulare formulata nu se încadrează in aceste dispoziții legale si nu este invocata nici o greșeala materiala care sa fie determinanta in cauza si care sa fi dus la o soluție total greșita a instanței de recurs.

Contestatorii arata doar ca prin HCL nr. 117/_ s-a reactualizat PUG- ul municipiului Z. si se susține ca in acest sens s-a schimbat regimul unității teritoriale de referința al zonei in care se afla imobilul acestor din UTR-LFCM2 in UTR-LFCM6 .

In motivarea acestui capăt al contestație in anulare se face referire la considerentele dec. 1236/_ a Curții de Apel C. in care se releva ca PUG anterior, nu se știe care PUG anterior, se bănuiește ca cel din anul 2000, imobilele intimaților si a contestatorilor era situate in zona V1 si subzona p_p+2E cu densitate redus si P3.

Aceste aspect relevate in motivarea contestație in anulare nu se pot fi considerate o greșeala materiala care sa fi dus la dezlegare cauzei si nu arata in ce mod aceasta reținere ar fi influențat intr-un sens sau altul soluționarea cauzei. Contestația in anulare este o cale extraordinara de atac, iar cazul de admisibilitate a unei contestații in anulare pentru greșeala materiala a fost statuat in practica judiciara ca fiind o greșeala involuntara, materiala ținând de aspecte formale a judecării recursului cum ar fi neobservarea unui act de procedura cu privire la care nu s-a pronunțat, neobservare timbrării cauzei

respingerea recursului ca fiind tardiv, greșeli efective de calcul, de denumire a părților si care au avut o influență determinanta in pronunțarea soluției, situații ce nu au fost invocate in prezenta cauza.

În mod cu totul greșit se susține ca instanța nu a analizat toate motivele de recurs invocate si in cauza ar fi aplicabile disp. art. 318 alin 1 teza 2.

Instanța de recurs a analizat toate motivele de recurs formulate de recurenții V. G. si M. G. .

Prin recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 2156/_ a Tribunalului Sălaj acestea au solicitat modificarea hotărârii recurate si admiterea acțiunii precizate.

Prin acțiunea formulata s-a solicitat anularea in parte a HCL Z. nr. 117/_ ca fiind netemeinica si nelegala in ceea ce privește stabilirea Unității Teritoriale de Referința ce cuprinde terenul proprietatea acestora din Z. str. C.

C. nr. 125 D si cel învecinat din Z. str. C. C. nr. 129 ca fiind LFCm6 subzona de locuințe cu regim mic si mediu de înălțime, cu consecința încadrării acestei UTR ca fiind LFCm2, subzone cu regim mic de înălțime si funcțiuni complexe asa cum prevedea proiectul planului de urbanism realizat pana la modificare sa din aprilie 2010.

S-a solicitat de asemenea anularea Certificatului urbanism nr. 513/2010 si a Autorizației de construcție nr. 280 /2010 emise de Primăria municipiului Z. beneficiarilor M. I. V. si M. V. .

Instanța de recurs in urma analizării motivelor de recurs a admis recursul reclamanți împotriva sentinței civile nr. 2156/_ pe care a modificat-o in parte in sensul ca a admis in parte acțiunea reclamanților si in consecința a anulat Certificatului urbanism nr. 513/2010 si a Autorizației de construcție nr. 280/2010 emise de Primăria municipiului Z. si a menținut restul dispozițiilor sentinței.

Instanța de recurs a făcut o ampla analiza a motivului de recurs privind capătul de cerere al motivelor de recurs pentru anularea HCL Z. nr. 117/_ si a concluzionat ca "susținerile recurenților vizând nelegalitatea HCL Z. nr. 117/_ sunt nefondate si sub acest aspect hotărârea instanței de fond este legala si temeinica";.

Contestația in anulare este o cale extraordinara de atac si nu o cale de atac in care sa se evoca însăși fondul cauzei.

Instanța de recurs s-a pronunțat cu privire la capătul de recurs privind nulitatea expresa a HCL 117/_ a Primăriei M. Z. .

Prin contestația in anulare se face in realitate o nou invocare a motivelor de recurs si nu o analiza a motivului de admisibilitate a contestației in anulare întemeiata pe disp. art. 318 alin 1 teza 2 privind omisiunea instanței de recurs de a se pronunța pe unul din motivele de modificare sau casare a sentinței recurate.

In realitate prin contestația in anulare se aduce o critica a modului in care a fost motivata hotărârea instanței de recurs.

Cea de a doua teza a art. 318 alin. 1 are in vedere numai motive de casare prevăzute de art. 304 C.pr.civ. si nu argument de fapt si de drept invocate de părți in motivarea recursului.

Instanța a analizat motivul de recurs privind nulitatea HCL a municipiului

Z. si a analizat toate argumentele de fapt si de drept invocate deși instanța este nu este obligata sa răspundă la toate argumentele cuprinse in motivele de recurs ci de a analiza motivul de recurs.

Art. 318 alin. 1 teza 2 cod proc. civila sancționează omisiunea instanței de a cercetat unul din motiv de recurs instanța fiind îndreptățită sa grupeze argument aduse cu privire la un motiv de recurs, pentru a răspunde la motivul de recurs.

Instant de recurs a analizat legalitatea HCL nr. 117/_ privind actualizarea PUG a municipiului Z. fara a constata un motiv de nulitate a acestei hotărâri.

Motivele invocate de contestatori la pct. b1 si b2 din motivele de recurs au fost analizate de către instanța de recurs in cadrul ansamblului de argumente aduse de acestea privind motivul de recurs prin care s-a solicitat a se constata nulitatea parțiala a HCL nr. 117/_ pentru reactualizare PUG Z. .

La pct. b1 si b2 din motivele de recurs s-au invocat unele aspect privind procedura parcursa pentru reactualizare PUG a municipiului Z. .

La punctele b1 si b2 din motivele, recurenții au făcut referire la procedura de reactualizare a PUG Z. susținând din nou fara nici o justificare ca atât instanța de fond cat si instanța de recurs nu au avut in vedere ca prin actualizarea PUG Z. s-a modificat zonificarea si funcțiunile pentru zona din care fac parte imobilele reclamanților recurenți si a intimaților fara a se avea in

vedere hotărârile judecătorești pronunțate anterior care au anulat PUZ-ul pentru zona in care sunt situate imobilele intimaților.

Instanța de recurs in motivarea deciziei, pag. 10 arata in mod expres ca reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Z. s-a realizat in baza disp. art. 46 alin1 din Legea 350 /2000, potrivit cărora "fiecare unitate administrativ - teritoriala are obligația sa întocmească si sa aprobe Planul Urbanistic General, care se actualizează periodic cel mult o data la 10 ani. "

Actualizarea PUG-ului reprezintă deci o punere in acord a PUG-ului cu situațiile noi create si cu perspectivele de dezvoltare a întreg municipiului si implicit a diferitelor zone ale municipiului.

Astfel instanța de recurs a reținut in mod legal ca *nu poate achiesa la susținerile recurenților vizând încălcarea dispozițiilor unei hotărâri judecătorești în speța dec. civila nr. 126/_ pronunțată de Curtea de Apel C. întrucât cele doua situații nu sunt identice, prima vizând o nerespectare a cerințelor legale in situația acordării de derogări de la planul urbanistic zonal, iar cea de-a doua situație fiind actualizarea Planului Urbanistic General a localității, in funcție de realitățile faptice de pe teren * .

Instanța de recurs a constatat ca procedura de reactualizare a PUG Z. s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale, cu informarea si consultarea populației, planurile noului PUG a municipiului Z. au fost postate pe interne, proiectul de hotărâre fiind publicat in ziarul SALAJUL .

Însăși recurenții au arătat ca au consultat planurile urbanistice, insa au susținut fara nici un temei ca au suferit modificări in zona lor, fara ca acele modificări sa fi fost supuse dezbaterii

De asemenea in pag. 11 din decizia civila contestata nr. 8542/_ se arata ca, in privința avizelor obligatorii cerute de lege, acestea nu vizează regimul de înălțime al unei zone, ci doar aspectele din documentația de urbanism care țin de obiectul de activitate al instituțiilor publice care emit avizele respective. Se retine astfel ca, modificarea regimului de înălțime intr-o anumita zona nu are influență cu privire la legalitatea avizelor obținute anterior si nici cu privire la procesul de consultare al populației.

Instanța de recurs concluzionează ca actualizarea PUG a fost necesara ca urmare a schimbării faptice din teren, intimatul C. Local al municipiului Z. făcând dovada faptului ca in zona in care locuiesc recurenții regimul faptic de înălțime este cel reglementat de noul Plan Urbanistic General aprobat, iar susținerile recurenților vizând nelegalitatea HCL Z. nr. 117/_ sunt nefondate si sub acest aspect hotărârea instanței de fond fiind legala si temeinica

Având în vedere cele relatate mai sus rezulta cu certitudine ca in cauza nu sunt îndeplinite nici una din situațiile reglementate de disp. art. 318 alin1 teza 1

si 2 C.pr.civ., pentru admisibilitatea unei contestații in anulare, solicitând astfel rca nefondata a contestației in anulare formulata de recurenții V. G. si M.

G. .

Intimatul pârât C. Local al M. Z., P. M. Z. au depus la dosar întâmpinare (f. 24-26) împotriva contestației în anulare formulată de către contestatorii G. V. și G. M. ,

Motivând întâmpinarea, pârâtul consideră că această contestație este neîntemeiată raportat la prevederile art. 318 Cod procedură civilă, neîncadrându- se în nici una din tezele reglementate în prevederile invocate.

Contrar celor menționate de către contestatori, văzând Decizia civilă nr. 8542/2012 contestată este nesusținută afirmația că soluția instanței de recurs are la bază o greșeală materială, atâta vreme cât aceasta a reținut și analizat corect că prin actualizarea planului urbanistic general era absolut necesar să se coreleze reglementările urbanistice cu realitatea faptică din teren ( dovedită de altfel prin probele prezentate la dosar), astfel că este justificată modificarea UTR- ului LFCM2 în LFCM6.

De asemenea, instanța de recurs a analizat și avut în vedere și Decizia civilă nr.1236/2009, concluzionând că cele două situații nu sunt identice și că anularea acelui PUZ nu produce efecte asupra actualizării planului urbanistic general care presupune un scop și o procedură distinctă.

Cu privire la susținerile contestatorilor că instanța de recurs nu a analizat toate motivele invocate de către recurenți sunt total nereale, astfel încât din lecturarea deciziei atacate se poate observa că acestea au fost analizate și demontate punctual atât în ce privește legalitatea avizelor cât și a procedurii de informare și consultare a populației.

Văzând criticile analizate de către instanța de recurs și reiterate prin prezenta contestație în susținerea cererii de anulare parțială a HCL nr.117/_ privind actualizarea Planului Urbanistic General al M. Z., formulate de către contestatori, sunt menționate următoarele:

În mod cu totul eronat se invoca faptul ca prin actualizarea PUG s-a încălcat o hotărâre judecătoreasca, prin care s-a anulat un plan urbanistic zonal individual pentru motivul lipsei unei temeinice justificări a acelei intervenții in reglementările urbanistice ale zonei respective.

Ori, anularea unui act administrativ nu este de natura a impieta adoptarea unui alt act administrativ in condițiile reglementării viciului care a atras anularea acestuia.

Prin urmare acest argument nu poate prin el însăși sa determine nelegalitatea actului administrativ ulterior, astfel încât motivele de ne legalitate ale acestuia trebuie invocate si analizate in concret.

Actualizarea acestei documentații de urbanism, PUG în termenul maxim prevăzut de lege 10 ani, se impunea pe de o parte pentru faptul ca valabilitatea acestei documentații de urbanism înceta la data de_, iar pe de alta parte întrucât din anul 2000 unele zone din municipiul Z. printre care si zona in discuție (UTR-ul LFCM6) au înregistrat o evoluție vizibila economica si sociala, o explozie in ceea ce privește extinderea zonelor construite prin realizarea de construcții cu diverse funcțiuni: locuințe, pensiuni, spatii comerciale - așa cum rezulta din autorizațiile si fotografiile construcțiilor realizate in ultimii ani in aceasta zona din care face parte si terenul intimaților.

Autorizarea si realizarea acestora a fost posibila prin adoptarea unor PUZ- uri individuale (permise de legislația urbanistica la acel moment), care practic au schimbat indicii urbanistici pentru o mare parte din tot acest UTR.

Prin urmare, prin actualizarea acestei zone, si nu numai, nu s-a făcut altceva decât sa se permită realizarea unor construcții de natura celor existente

in toata aceasta zona, adică s-a păstrat direcția de dezvoltare urbanistica existenta din aceasta zona, iar dacă nu s-ar fi procedat așa aceste construcții ar fi în contradicție cu prevederile noului PUG, cu alte cuvinte actualizarea acestuia nu ar fi realizată integral.

In aceste condiții solicitarea recurenților apare practic ca o dorința si o încercare promovata in acest sens: de a stopa evoluția acestei zone din municipiu atât din punct de vedere spațial cat si economic.

Cu privire la procedura de avizare a documentației de urbanism PUG, singurele prevederi legale ce reglementează acest aspect este Ordinul nr.13N/I_

- MLPAT privind aprobarea reglementării tehnice Ghid, metodologie de elaborare și conținut - cadru al planului urbanistic general.

Astfel, cu privire la acordurile și avizele asupra PUG, părțile scrise și desenate ce formează obiectul cererii de aviz se elaborează Într-un singur exemplar și doar cele cu privire la domeniul pentru care se solicită acordul.

Avizul se emite in 30 de zile de la primirea cererii, în caz contrar PUG-ul se consideră avizat pentru domeniul ce a făcut obiectul cererii de aviz.

Cu toate acestea, pentru a deține un instrument de lucru cat mai eficient, aprobarea actualizării planului urbanistic general prin HCL nr.1I7/20IO s-a realizat doar după obținerea tuturor avizelor reglementate in acest sens in anexa nr. l pct.-ul B subpct.-ul 5 din Legea nr.350/2001 si anume de la "M. Dezvoltării Regionale și Locuinței si Organisme centrale si teritoriale interesate" (chiar dacă unele dintre acestea au fost emise după termenul de 30 de zile pierzându-și astfel caracterul obligatoriu pentru beneficiar, termenul de 30 de zile fiind depășit și în cazul emiterii avizului final al M. ui Dezvoltării Regionale și Turismului).

Din însăși exprimarea legiuitorului "organisme centrale si teritoriale interesate", este lesne de observat ca fiecare autoritate sau instituție publica emitenta a unui aviz, se pronunța doar cu privire la acele aspecte din documentația de urbanism ce corespunde obiectului sau de activitate, fapt ce rezulta si din conținutul avizelor emise in speța si a condițiilor stabilite de către emitenții acestora.

Acest aspect rezulta si din faptul ca nici unul dintre emitenții avizelor emise pentru actualizarea planului urbanistic general nu a intervenit si nu a stabilit condiții cu privire la zonificarea funcționala a teritoriului cu atât mai puțin cu privire la criteriile urbanistice ale UTR-urilor competente ce cad potrivit prevederilor legale in sarcina autorităților locale care este în măsură a aprecia posibilitatea și oportunitatea modificărilor de acest fel potrivit prevederilor legale.

In adoptarea actualizării planului urbanistic general au fost respectate toate condițiile impuse prin avizele emise cu privire la aceasta documentație, astfel încât este neîntemeiata afirmația reclamanților ca aceasta documentație ar fi nuia sub acest aspect.

În concluzie consideră intimatul că HCL nr.117/_ privind actualizarea Planului Urbanistic General al M. Z., s-a adoptat cu respectarea prevederilor Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, atât în ceea ce privește avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism cât și în ceea ce prevede participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism.

In concluzie, pentru motivele expuse mai sus consideră pârâtul că decizia pronunțată de către instanța de recurs este temeinică și legală, astfel încât se solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.

Analizând contestația formulată, Curtea reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 8542/_, dosar_ al Curții de Apel C., a fost admis în parte recursul declarat de către reclamanți împotriva sentinței civile

nr. 2156/2012, și s-a admis în parte cererea de chemare în judecată, fiind anulat Certificatul de urbanism 513/2010 și autorizația de construire 280/_ .

A fost menținută dispoziția din hotărârea recurată în ceea ce privește respingerea cererii de anularea în parte a HCL Z. nr. 117/_, în ceea ce privește stabilirea Unității Teritoriale de Referință, ce cuprinde și terenul proprietatea reclamanților din Z. .

Împotriva acestei decizii a fost promovată prezenta contestație în anulare, care este încadrată de autori în ambele teze ale art. 318 al. 1 C.pr.civ.

Potrivit art. 318 C. pr. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Se alegă de către contestatori că soluția dată recursului în ceea ce privește cererea de anulare a HCL este rezultatul unei greșeli materiale, urmare a căreia instanța de recurs a reținut că "Prin HCL Z. nr. 117/_ s-a reactualizat Planul urbanistic General al mun. Z., sens în care s-a schimbat regimul unității teritoriale de referință al zonei în care se află și imobilul recurenților din UTR - LFCM2 în UTR-LFCM6, care prevede locuințe unifamiliale/ semicolective ... ", adică că inițial, înainte de actualizarea PUG, adică în vechiul PUG al municipiului

Z., imobilele intimaților M. și al reclamanților ar fi făcut parte din UTR LFCM2.

Chiar dacă această reținere ar avea simplul caracter al unei greșeli materiale, de care însă Curtea nu este convinsă, contestatorii cer să se reanalizeze împrejurarea că, în opinia lor, instanța de recurs, pe baza greșelii materiale, ar fi omis să observe prevederile PUZ anulat, existent la dosarele acvirate, considerentele dec. civ. 1236/_ Curtea de Apel C. și prevederile CU care relevă că PUG anterior înainte de actualizare) încadra imobilele în zona V1 subzona P- P+2E cu densitate redusă și P3 spații plantate de agrement. Acestea sunt aspecte care tind să provoace o nouă judecată a recursului, nemulțumirile nelimitându-se la o simplă eroare, ci la ce ar fi trebuit să examineze instanța dacă această eroare nu ar fi existat. Dacă elementul prezentat ca eroare materială ar avea acest caracter, ar însemna, dimpotrivă, pentru a fi menținut caracterul de eroare materială, că instanța de recurs a avut în vedere o situație reală, transcrisă numai dintr-o greșeală involuntară eronat; contrar acestei prime alegații, recurenții contestatari pretind că greșeala de consemnare constituie o apreciere greșită a realității însăși în cadrul demersului analitic al instanței de recurs, care a determinat ignorarea unor norme de urbanism de care trebuia să țină seama. Cu alte cuvinte, cele două susțineri reprezintă contradicție în termeni, nefiind vorba despre o împrejurare de simplă eroare care să atragă reformarea hotărârii într-o cale de atac extraordinară. Sunt puse astfel în discuție probleme pe fondul cauzei care alegat nu au fost analizate cu atenție, iar aceste chestiuni nu pot fi antamate pe calea contestației în anulare.

Se mai invocă că instanța de recurs ar fi analizat numai în parte motivele de recurs susținute de reclamanți, în legătură cu avizele care ar fi obligatorii în opinia contestatorilor, nu și a instanței de recurs care s-a referit la ele din altă perspectivă, care constituie o pronunțare ce nu poate fi suplimentată sau înlăturată de instanța contestației în anulare.

Față de cele de mai sus, în baza art. 319 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă contestația în anulare.

În temeiul art. 274 alin. 1 C. pr. civ., va obliga recurenții contestatori să plătească intimaților M. I. V. și M. V. suma de 2232 lei, cheltuieli de

judecată în faza contestației în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare declarată de recurenții G. V. și G.

M. împotriva deciziei civile nr.8542 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. pe care o menține în întregime.

Obligă recurenții să plătească intimaților M. I. V. și M. V. suma de 2232 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

S. L. RUS A. A. M. A. C.

GREFIER

M. V. -G.

Red.SLR/dact.MS 2 ex./_

Decizia civilă nr. 1008/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1008/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale