Decizia civilă nr. 10120/2013. Contencios. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 10120/2013
Ședința publică de la 24 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.
Judecător R. -R. D. Judecător L. U. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul M. B., împotriva sentinței civile nr. 2587/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A
J. B. -N. și chemata în garanție C. N. DE A. DE S., având ca obiect pretentii OUG nr.158/2005.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent, consilier juridic Sângeorzan D. I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este timbrat, iar la dosar, ambii intimați au depus întâmpinări.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvîntul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuiueli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2587 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul M. B. împotriva pârâtei C. DE A. DE S. A J.
B. -N. .
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. de
A. de S. a județului B. -N. împotriva chematei în garanție C. N. DE A. DE S. B. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
În conformitate cu prevederile art.77(2) din Normele metodologice de aplicare a OUG. 158/2005 "pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizații achitate care depășesc obligația lunară de plată a contribuției pentru concedii și indemnizații, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, la care se atașează Declarația privind obligațiile de plată prevăzută la arț.1, precum și, după caz, dovada achitării contribuției pentru concedii și indemnizații, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea";.
Totodată trebuie depuse și certificatele de concediu medical în baza cărora se cuvine plata indemnizației, acestea constituind documente justificative potrivit art.36(2) din OUG. 158/2005 și se atașează declarației, atât în cazul în care îndemnizația aferenta se suporta de către angajator cât și în situația în care asiguratul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de
indemnizații (art. l din Norme).
Potrivit art. 40 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 399/2007, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite.
În temeiul art. 82 din Normele de aplicare a prevederilor a O.U.G. nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul MS/CNAS nr._, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite. Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.
Astfel, începând cu data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 36/2010- 26 aprilie 2010, angajatorii nu pot solicita sume reprezentând indemnizații plătite de către aceștia asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate în luna respectivă, dacă este depășit termenul de 90 de zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite, reclamantul putându-le solicita până la data de 26 iulie 2010.
Reclamantul a solicitat pârâtei plata sumei de 94748 lei aferentă perioadei ianuarie-octombrie 2007, prin adresa nr. 16331 înregistrată la_, plată ce a fost onorată parțial, deoarece s-au constatat erori ce au fost aduse la cunoștința reclamantei prin adresa nr. 16331/_ prin care, întemeiat pe prevederile art.4 din Norme s-a solicitat ca în termen de 5 zile de la data primirii sa fie depuse declarații rectificative și o noua cerere de restituire completata cu sumele corecte. Plata s-a efectuat pentru suma de 67545 lei conform referatului înregistrat sub același număr 16331 din_, conform ordinului de plată nr. 8065/_ .
Rectificările cuvenite pe documentele justificative (declarații rectificative, certificate de concediu medicale) în baza cărora să se facă validarea sumei solicitata la plata potrivit cererii din 2007, nu s-au făcut în termenul legal, adică pana la data de_, potrivit modificării termenului de prescripție potrivit OUG.36/2010.
Prin cererea nr. 15111/_ s-a solicitat plata pentru intervalul ianuarie 2007- mai 2010, fără să se fi făcut și corecțiile pe documentele justificative și rectificările menționate mai sus. Pentru intervalul ianuarie - octombrie 2007, acestea au fost făcute abia în anul 2012 conform Situației depunerii declarațiilor rectificative depusa de către CAS BN, peste termenul limita de 26 iulie 2010, iar pentru lunile noiembrie, decembrie 2007 această cerere reprezintă cerere noua, fiindcă pentru acest interval nu mai fusese formulată anterior vreo cerere de restituire.
Suma solicitată pentru acest interval, conform Situației finale întocmită de Compartimentul de specialitate al CAS B. -N., urmare ultimelor rectificări depuse de Primărie în anul 2012 este de 75675 lei pentru intervalul ianuarie - octombrie 2007 și 3227 lei pentru noiembrie 2007. Pentru decembrie 2007, Primăria nu avea sume de recuperat întrucât contribuția datorată a fost mai
mare decât contribuția virată, astfel cum rezultă din centralizatorul depus de către CAS B. -N. pentru termenul din_ .
În anul 2008, s-au depus la CAS BN solicitări de plata a indemnizațiilor, pentru intervalul ianuarie - aprilie 2008, cu cererile nr.2907 din_, nr.4762 din_, 6726 din_ și 8338/_ pentru următoarele sume: ianuarie 10622 lei, februarie 17246 lei, martie 1953 lei și aprilie 11255 lei. Urmarea verificărilor efectuate s-au constatat erori, astfel că s-au efectuat tot plați parțiale aprobate cu referatele 4762/_ și 6726/_, înștiințând totodată reclamantul despre aceasta împrejurare, cu adresa 6726/8338/_ .
Erorile care au fost constatate nu s-au rectificat și nu s-au mai făcut solicitări la plată a indemnizației corect calculate.
Prin cererea 15111/_ reclamantul a solicitat plata inclusiv pentru intervalul ianuarie 2008-aprilie 2008, fără însă să se fi făcut și rectificările necesare, aceste rectificări au fost făcute abia în anul 2012 conform Situației depunerii declarațiilor rectificative depusa de către CAS BN și constatărilor Compartimentului de specialitate din Nota depusa sub nr.331/2012 cu depășirea chiar și a termenului de 3 ani. Iar pentru lunile mai 2008 - decembrie 2008 aceasta cerere reprezintă cerere noua, care e depusa cu depășirea celor 90 de zile potrivit art.40 din OUG. 158/2005.
Suma solicitata pentru acest interval, conform Situației finale întocmită de Compartimentul de specialitate al CAS BN, urmare ultimelor rectificări depuse de Primărie în anul 2012 este de 39094 lei pentru intervalul ianuarie - aprilie 2008 și 79578 lei pentru mai-decembrie 2008.
În anul 2009 și în anul 2010 nu s-a mai solicitat plata indemnizațiilor, până la solicitarea de plata a indemnizației pentru iunie 2010, conform adresei 14123/_ . Indemnizația astfel solicitată, dar și îndemnizațiile aferente lunilor următoare, respectiv: iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2010 au fost achitate integral, întrucât au fost solicitate în termenul legal prevăzut la art.40 din OUG. 158/2005 și nu s-au constatat erori în urma verificărilor efectuate.
Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus reținute, instanța a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamant.
Având în vedere soluția dată acțiunii principale, tribunalul a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. de A. de S. a
județului B. -N. împotriva chematei în garanție C. N. de A. de S.
, având în vedere că pârâta nu a căzut în pretenții, astfel că ipoteza normei legale instituită de legiuitor prin art.60 alin.1 C.pr.civ. nu a fost întrunită în speță.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. B. reprezentat legal prin primar O. Teodor Crețu
, solicitând modificarea în tot sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii împotriva Casei de A. de S. a J. B. -N. .
În motivare a arătat că prin sentința atacată, Tribunalul B. -N. a respins acțiunea prin care a solicitat plata sumei de 250.461 lei cu titlu de contribuții pentru concedii și indemnizații restante Ia data de_, accesoriile și dobânda legală aferente.
Apreciază ca hotărârea instanței de fond este data cu interpretarea greșita a prevederilor legale incidente în materie și cu greșita interpretare a probelor administrate.
Criticile pe care înțelege să le formuleze față de soluția instanței de fond sunt următoarele:
Se susține de către instanța de fond că termenul până la care puteam solicita plata sumei reprezentând indemnizații restante a fost_, în baza
prevederilor art. 40 alin. 1 din OUG nr. 158/2005, modificată și completată, art. 4 și 82 din Ordinul MS/CNAS nr._, modificat și completat.
Consideră că această interpretare a actelor normative aplicabile făcută de către instanța de fond este greșită. Astfel, așa cum a arătat și prin plângerea prealabilă adresată intimatei, precum și prin cererea de chemare în judecată, termenul în care poate solicita plata acestor drepturi se prescrie în termenul general de 3 ani și nu de 90 de zile.
Art. 38 alin.2 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate care arată că sumele reprezentând indemnizațiile plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetelor prevăzute cui această destinație, nu prevede un termen special de prescripție în care angajatorul poate solicita restituirea acestor sume, de unde rezultă că se aplică termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958.
În ceea ce privește termenul de 90 de zile prevăzut de art. 40 din actul normativ indicat, aceasta este termenul în care beneficiarul indemnizației poate solicita angajatorului plata acesteia, concluzie ce rezultă din topografia articolelor de lege.
Art. 39 se referă la persoanele cărora se achită indemnizația; beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului, iar în cazul asiguratului decedat, soțul supraviețuitor, copii, părinții sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedește că l-a îngrijit până la data decesului.
După ce stabilește persoanele care sunt îndreptățite să solicite plata indemnizației, în art. 40 se prevede termenul în care aceste persoane pot să o solicite: Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Așadar, termenul de 90 de zile nu privește termenul în care angajatorul poate solicita restituirea sumelor achitate în plus față de suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, în această situație fiind aplicabil termenul general de prescripție extinctivă de 3 ani.
Chiar dacă ar accepta interpretarea textului în varianta instanței de fond, oricum el nu ar avea aplicabilitate în cauză decât pentru concediile acordate salariaților după data de_ .
Aceeași concluzie se desprinde și din analiza comparată a prevederilor art. 77 și 82 din ordinul MS/CNAS nr._ . astfel, art. 77 analizează situația în care se găsește recurentul, respectiv când angajatorul are de recuperat sume de la FNUASS și nu prevede nici un termen înăuntrul căruia să se facă solicitarea, similar cu prevederile art. 38 din O.U.G. nr. 158/2005 în aplicarea căruia vine de fapt și reglementează, iar art. 82 din același act normativ are în vedere situația prevăzută la art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005, respectiv când beneficiarul indemnizației, adică angajatul, solicită angajatorului plata indemnizației.
Ca urmare, cererile și declarațiile rectificative au fost depuse de către recurent în termenul legal de prescripție de 3 ani, așa cum rezultă din actele depuse în probațiune (a se vedea cererile și declarațiile inițiale, declarațiile rectificative și cererile depuse ca urmare a acestor declarații în anul 2007-2010). După promovarea cererii de chemare în judecată în prezenta cauză, am primit din partea intimatei adresa nr. 17622/_ prin care ne solicita să facem un punctaj în urma căruia să poată valida sumele solicitate de către noi. Ca urmare, de bună credință, am dat curs acestei solicitări și, pe parcursul a mai multor luni, am efectuat punctajul solicitat. Deoarece suma rezultată în urma punctajului a fost mai mare decât cea solicitată inițial, am depus declarațiile și cererile pretinse de către intimată, ca urmare a convingerii noastre despre
posibilitatea stingerii litigiului pe cale amiabilă și acționând cu bună credință. Mai reține instanța de fond că pentru lunile noiembrie și decembrie 2007 nu am depus decât în 2012 cerere de restituire, lucru eronat. în situațiile întocmite de către noi rezultă sumele solicitate și faptul că pe decembrie 2007 nu există sume pe care trebuie să le recuperăm.
Și pentru anul 2008 s-au făcut noi solicitări la plată și s-au depus declarații rectificative după depunerea cererilor inițiale așa cum rezultă din actele depuse în probațiune, contrar susținerilor instanței de fond și cu respectarea termenului de prescripție.
Trebuie avut în vedere și faptul că termenul de 5 zile prevăzut de art. 4 din Ordinul_ nu este un termen de decădere. De asemenea, considerăm că instanța de fond trebuia să ia în considerare și cele arătate de noi în răspunsul la
întâmpinare depus la termenul din septembrie 2011 cu privire la acest termen și la refuzul exprimat de către intimată în decembrie 2010, refuz care are un alt temei decât până la acea dată, respectiv refuzul de plată nu s-a mai motivat pe rectificări, ci pe nerespectarea termenului.
Având în vedere cele expuse mai sus, solicită admiterea recursului, cu consecința admiterii acțiunii.
În drept, a invocat dispozițiile 304 pct. 9, art. 3041 și următoarele din Codul de procedură civilă, prevederile OUG nr. 158/2005, ale Ordinului_ și ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin întâmpinarea înregistrată C. de A. de S. a jud. B. -
N.
, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
În motivare arată că hotărârea pronunțata este temeinica și legala și se întemeiază pe o corecta stabilire a situației de fapt, în baza probelor care s-au administrat și pe o corecta aplicare a prevederilor legale incidente.
Astfel, arată ca prin acțiunea formulata și ulterior precizata, reclamanta a solicitat obligarea CAS B. N. la plata sumelor cu titlu de contribuții pentru concedii și indemnizații aferent unor intervale de timp cuprinse intre 2007-2010.
Potrivit art.40(1) din OUG. 158/2005 "indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termenul de prescripție de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept sa le solicite". Prin OUG. 36/2010, termenul de la art.40(l) a fost redus la 90 de zile.
Conform art.82 din Ordin_ de aprobare a Normelor de aplicare a OUG.158/2005, anterior modificării prin Ordin. 430/470 din 11 mai 2010, Indemnizațiile puteau fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termenul de prescripție de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite, respectiv data de 25 a lunii următoare celei în care s-a emis certificatul de concediu medical. Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.
În acest sens arată ca potrivit Normelor de aplicare ale OUG.158/2005, cererile de restituire se depun la C. de asigurări de sănătate după modelul prevăzut la anexa 12 care cuprinde o serie de mențiuni cu privire la totalul cuantumului prestațiilor de suportat din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații plătite pe luna/perioada; totalul contribuțiilor pentru concedii și indemnizații datorat de angajator pe luna/perioada; totalul sumei de recuperat de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații pe luna/perioada.
De asemenea, se depune la C. de asigurări de sănătate și exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical însoțit de un centralizator al cărui model este prevăzut în anexa nr. 18, numai în condițiile în care se solicită restituirea sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților, care depășesc suma
contribuțiilor datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Primul exemplar al certificatului de concediu medical rămâne la plătitor iar exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical se depune la C. de asigurări de sănătate. Acesta se depune atât în situația în care indemnizațiile aferente se suportă integral de către angajator, precum și în situația în care asiguratul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de indemnizații (se menționează la art. l din Norme).
Modul de completare a certificatelor de concediu medical este prevăzut în Ordinul comun_ care cuprinde instrucțiuni privind completarea rubricilor de către plătitorul de indemnizații, respectiv de către angajator, prin mențiunile de la pct. II lit. B. Acest document are regim special și constituie ordin de plata în temeiul căruia se acorda indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit art.4 din Norme,Casele de asigurări de sănătate au obligația de a verifica și de a valida datele cuprinse în declarația prevăzută la art. 1. în cazul în care după validarea datelor se constată neconcordanțe care implică rectificarea datelor și/sau a sumelor cuprinse în declarația inițială, casele de asigurări de sănătate vor transmite angajatorilor sau asimilaților acestora o notificare, dupa care angajatorii au obligația de a transmite declarația rectificativă, în condițiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr._ . Aceasta declarație poate fî depusă și din inițiativa angajatorilor, pentru situațiile care implică rectificarea datelor și/sau a sumelor cuprinse în declarația inițială.
Se mai menționează ca ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza declarației de asigurare pentru concedii și indemnizații este obligatorie depunerea comunicării de modificare a acesteia, în termen de maximum 30 de zile de la apariția modificării respective, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
În raport cu toate acestea, urmare formulării de către reclamanta a cererilor inițiale de restituire a unor sume reprezentând indemnizații, CAS BN a constatat erori. Pentru remedierea acestora a purtat corespondenta cu reclamanta prin adresele despre care se face vorbire în considerente la pag.2, 3, solicitând sa fie depuse de4claratii rectificative și noi cereri de restituire cu sumele corecte.
În acest context, reclamanta în justificarea realității și temeiniciei sumei pretinse, trebuia sa facă dovada ca pentru cererile de restituire pe care le-a depus la CAS BN, care au format obiectul acțiunii, a depus toate documentele justificative care sa confirme suma solicitata și ca după corespondenta realizata cu CAS BN a efectuat toate corecțiile necesare care sa confirme sumele respective.
Potrivit reglementarilor amintite, angajatorii depun la C. de asigurări de sănătate, pe lângă certificatele de concediu medical, și declarații inițiale privind evidenta obligațiilor către Fond aferent fiecărei luni pentru care se solicita plata
indemnizației. Iar pentru situațiile care implica rectificarea datelor și sumelor cuprinse în declarația inițiala, angajatorii depun la C. de asigurări de sănătate declarații rectificative corespunzător lunii pentru care se cuvin corecțiile respective și noi cereri de restituire în caz ca se modifica elemente esențiale precum suma solicitata și celelalte mențiuni la care ne-am referit mai sus.
Prin cererea introductiva reclamanta a depus cererile de restituire formulate inițial, însoțite de un centralizator privind sumele de recuperat și unele declarații inițiale și rectificative, indicându-și pretențiile la suma de 235.973 lei în centralizator, respectiv la 240.456 lei în acțiune fără însă a-și justifica temeinicia sumelor prin precizarea în mod concret a documentelor justificative pe care își fundamentează fiecare cerere de restituire în parte.
Cum realitatea sumelor solicitate și depunerea documentației pentru plata acestora era contestata (rezulta și din adresa 6726/8338/_ a CAS BN dar și din adresa nr.15111/_ a CAS BN), CAS BN a solicitat reclamantei sa-si precizeze în mod concret acțiunea și sa arate în mod concret fiecare cerere de restituire în parte, care este suma pretinsa potrivit cererii respective, care sunt declarațiile inițiale aferente, când le-a depus, care sunt declarațiile rectificative aferente și când le-a depus, și care sunt certificatele de concediu medical aferent cererilor respective și daca a efectuat corecțiile corespunzătoare, așadar s-a solicitat sa fie arătate toate documentele justificative pe care se întemeiază fiecare cerere de restituire în parte.
În timpul procesului, acțiunea a fost precizata la suma de 250.461 lei suma ce - arata recurenta - poate fi diminuata cu suma în valoare de 12758 lei prin compensare, rezultând suma de recuperat de la CAS BN de 237.703 lei. Iar din analiza în concret a fiecărei cereri de restituire și a documentelor justificative care le fundamentează au rezultat concluziile reținute de către instanța de fond arătate în considerente la pag.7 și 8, punctual pentru fiecare cerere de restituire în parte.
Astfel, potrivit documentelor justificative care s-au depus în fundamentarea cererilor de restituire la noua suma precizata, rezulta schimbarea unor elemente esențiale în raport cu cele care s-au depus inițial la CAS BN, precum totalul cuantumului prestațiilor de suportat din bugetul F.N.U.A.S.S. pentru concedii și indemnizații, totalul contribuțiilor pentru concedii și indemnizații datorat de angajator și respectiv, totalul sumei de recuperat de la Fond - rezulta din chiar centralizatorul depus de către reclamanta anexa la Precizarea la cererea de chemare în judecata sub nr.23213/_ comparativ cu Situația privind sumele de recuperat din FNUASS anexata inițial acțiunii formulate. Reclamanta insa nu a arătat și data la care a efectuat corecțiile cuvenite în declarațiile rectificative corespunzătoare, acestea fiind centralizate de către CAS B-N și depuse la dosar pentru termenul din_ conform Situației depunerii declarațiilor rectificative, așa cum s-a consemnat în încheierea de ședința de la acel termen, documente din care rezulta depășirea chiar și a termenului de prescripție de 3 ani despre care recurenta afirma ca ar fi cel care se aplica în cazul din speța, cel puțin pentru unele intervale.
În privința termenului de prescripție al dreptului de a solicita restituirea indemnizațiilor, reclamanta-recurenta pornește de la premiza ca raportul juridic dintre angajator și casa de asigurări de sănătate este distinct de raportul juridic dintre angajator și angajatul asigurat, astfel ca în speța - apreciază recurenta - își găsește aplicare termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul 167/1958 întrucât O.U.G. nr.158/2005 nu prevede un termen special de prescripție în care angajatorul poate solicita restituirea sumei.
Premiza este greșita deoarece Decretul 167/1958 are caracter general iar aplicarea acestuia este exclusa în cazul în care o lege speciala are prevăzute alte termene, așa cum este în speța, iar termenul de la art.40 din O.U.G. nr.158/2005 este deopotrivă aplicabil beneficiarului asigurat cat și angajatorului care, prin plata efectuata către angajatul asigurat se subroga în drepturile asiguratului, fără a putea dobândi mai multe drepturi decât acesta.
Având în vedere modificările în repetate rânduri ale documentelor justificative, în speța ne aflam în prezenta situației în care termenul prevăzut de art. 40 din O.U.G. nr.158/2005 a fost modificat prin OUG.36/2010 în timp ce situația juridica era în curs de desfășurare.
Modificările au vizat, fie baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, refacerea sumei reprezentând indemnizație suportata de către angajator, și alte elemente așa cum se poate observa din conținutul
declarațiilor depuse și după cum rezulta din constatările Compartimentului de specialitate al CAS BN consemnate în Nota înregistrata sub număr 331/2012 care s-a depus la dosarul cauzei.
Pentru aceste situații, noul termen, de 90 de zile curge și în privința recurentei-reclamante, de la data de_, care putea solicita restituirea indemnizației aferent fiecărei cereri în parte, corespunzător documentelor justificative care trebuiau întocmite în mod corespunzător și depuse la CAS BN în cadrul aceluiași termen în care putea cere restituirea, așadar pana la expirarea celor 90 de zile, cum în mod corect și legal a statuat instanța de fond. în aceste situații, chiar daca raportul juridic obligațional s-a născut sub imperiul vechii reglementari a art.40 (1) din OUG.158/2005 care prevedea termenul de 3 ani în care se poate formula cerere de restituire și care curge de la nașterea dreptului (de la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a emis certificatul de concediu medical) noul termen de 90 de zile se aplica în toate situațiile în care deși formulata cererea anterior modificării, documentația justificativa nu a fost depusa ori a fost depusa în mod necorespunzător.
În mod similar, pentru certificatele de concediu medical care s-au eliberat pana la data intrării în vigoare a OUG.36/2010, dar pentru care nu s-au formulat cereri de restituire înainte de OUG.36/2010, - în speța fiind vorba de indemnizații aferent lunii noiembrie 2007; precum și aferent intervalului mai 2008-decembrie 2008, anul 2009; ianuarie 2010 - mai 2010 -, cererile trebuiau formulate pana la expirarea celor 90 de zile pentru ca cererile sa poată fi socotite ca formulate în termen.
În acest sens reiterează detalierea fiecărei cereri de restituire formulata de către reclamanta pentru sumele solicitate și a documentelor justificative astfel cum sunt explicitate de CAS BN în Concluziile scrise și care au fost în mod corect analizate de către instanța de fond.
Față de cele arătate solicită respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate ca fiind legala și temeinica.
Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Critica principală a recurentei vizează interpretarea greșită a prevederilor legale incidente în materie și greșita apreciere a probelor dosarului.
Sub acest aspect, dincolo de aspectele de competență materială a instanței de fond ce vizează conflictul generat de un raport de asigurări sociale și care nu mai pot fi puse în discuție conform Legii nr. 202/2010, Curtea reține că refuzul pârâtei de a recunoaște dreptul invocat de reclamant se circumscrie aplicării și interpretării art. 40 din OUG nr. 158/2005 respectiv ale dreptului secundar oglindite în Ordinul nr. 60/2006.
La data la care reclamantul a formulat cererea de plată, recte 16 noiembrie 2010 (f. 9 dos. fond) textul art. 40 alin. 1 avea următorul cuprins: Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Conform normei consacrate la art. 82 din Ordinul nr. 60/2006 în forma de la data formulării cererii de plată: Indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.
Din lectura acestor texte de lege se constată că acestea nu fac referiri la operația de recuperare a sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă.
Textele avute în vedere de pârâta intimată se referă la solicitarea indemnizațiilor de către beneficiari, sens în care relevante sunt dispozițiile art. 31, respectiv ale art. 1 din O.U.G. nr. 158/2005, unde se arată:
"Pentru a beneficia de
concedii și ind emnizații de asigur ări sociale de
sănătate, persoanele prevăzute la art. 1
trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: (…)";
"Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de
sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare
asigurați, au dreptul
, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la
concedii medicale și
indemnizații de asigurări sociale de sănătate
, dacă: (…)";.
Apare cu evidență, raportat la aceste texte de lege relevante sub aspect terminologic, faptul că termenul de 90 de zile se aplică beneficiarilor indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, care sunt persoanele asigurate, nicidecum angajatorii acestora.
Extinderea acestui termen la raporturile dintre angajatori și autoritatea publică cu competențe în materia asigurărilor sociale de sănătate nu are un suport legal.
Dimpotrivă, așa cum corect subliniază recurenta, textele legale care reglementează raportul juridic dintre părțile în litigiu sunt:
- art.38 alin.2 din O.U.G. nr.158/2005
"(2) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate";;
- art.77 alin.1 din Ordinul nr.60/2006:
"(1) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație";.
Or, se constată că aceste dispoziții nu cuprind referiri la vreun termen special în cadrul căruia să fie imperativă solicitarea de către angajatorul beneficiarilor de indemnizații de asigurări sociale de sănătate a recuperării diferenței dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților proprii ce se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Ca urmare, în mod corect s-a raportat recurenta reclamantă la termenul general de prescripție de 3 ani, reglementat de art. 3 din Decretul nr.167/1958.
Consecința este temeinicia acțiunii prin care se solicită restituirea sumei aferente perioadei iunie 2007 - mai 2010 și accesoriilor aferente acestora în baza solicitării formulate la data de16 noiembrie 2010, cerere apoi reiterată pe calea plângerii prealabile din 17 ianuarie 2011 și ulterior prin cererea de chemare în judecată introdusă la data de 22 martie 20111, deci în termenul legal.
Față de cele ce precedă, Curtea reține că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale pertinente incidente în materie sens în care devin incidente prevederile art. 304 pct. 9 din codul de procedură civilă de la 1865 aplicabil în speță prin prisma art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 și drept urmare în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 312 C.pr.civ. se
va admite recursul cu consecința modificării în tot a sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul M. B. împotriva sentinței civile nr. 2587 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B.
-N., pe care o modifică în tot și în consecință: admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. B. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. B. -N. și în consecință:
Obligă pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 240.456 lei, reprezentând diferite indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente perioadei iunie 2007 - mai 2010, accesoriile și dobânda legală calculată la debitul principal, începând cu data de_ și până la data plății efective.
Respinge cererea de chemare în garanție a C. N. DE A. DE S. . Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. D. R. -R. D. L. U.
GREFIER,
M. T.
Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_
Jud.fond. B. L. T.
