Decizia civilă nr. 10795/2013. Excepție nelegalitate act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.10795/2013
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G.
JUDECĂTORI: S. L. R.
R. -R. D. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta- reclamantă Ț.
M. împotriva sentinței civile nr.1069 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud,în contradictoriu cu intimații- pârâți C. LOCAL B. -B., C. B. -B., B. T., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
Componența completului de judecată în prezentul dosar a fost modificat potrivit dispozițiilor art.98 alin. 6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform procesului-verbal atașat la fila 26 din dosar.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă reprezentantul intimatului- pârât B. T., avocat Petra E. G. din Baroul B. - Năsăud, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru. Intimatul- pârât B. T. a depus întâmpinare.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea de recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul intimatului- pârât B. T., avocat Petra E. G. susține pe larg motivele expuse în întâmpinare și solicită ca în urma analizării acestora să se dispună respingerea ca nefondat a recursului, cu consecința menținerii sentinței recurate ca temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Reclamanta Ț. M. a declarat recurs împotriva sentinței civile 1069 din 24 mai 2013 pronunțată în dosarul_ al Tribunalului B.
-Năsăud solicitând în principal modificarea sentinței, iar în subsidiar casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenta arată starea de fapt care a constituit motivul pentru care era necesară soluționarea excepției de nelegalitate și susține că în cazul de față neaplicarea prevederilor art.4 din Legea 554/2004 încalcă drepturile fundamentale consacrate de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. HCL 17/1999 arată recurenta, nu poate fi echivalată cu o hotărâre judecătorească și nici cu un act comunitar și este de natură să îi afecteze existența dreptului de proprietate așa încât refuzul de verificare a legalității actului administrativ, nu este legal.
Un alt motiv de critică îl constituie aprecierea că HCL 17/1999 îl reprezintă în opinia instanței de fond un act cu caracter individual în timp ce acesta constituie un act normativ întrucât prin el consiliul local își însușește inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei
B. -B. .
Intimatul pârât B. T. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului cu obligarea recurentie la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul arată că prin sentința 130/2013 a Curții de Apel C. rămasă irevocabilă prin decizia 6553 din_ a I. a fost menținută HG 905/2002 care confirmă legalitatea HCL B. B. 17/1999. În acest sens, se invocă excepția puterii de lucru judecat care împiedecă contrazicerea aspectelor statuate irevocabil de o altă instanță judecătorească.
Referitor la critica recurentei, intimatul arată că actul atacat este cu caracter individual întrucât privește bunuri imobile individual determinate că invocarea excepției de nelegalitate în baza prevederilor art.4 din Legea 554/2004 este inadmisibilă pentru un act administrativ individual emis anterior intrării în vigoare a acestei legi și ca atare, criticile aduse sentinței nu pot fi avute în vedere.
Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:
Prin HCL 17 din_ a C. ui local al comunei B. B. s-a însușit inventarul bunurile care alcătuiesc domeniul public al comunei B. Bârăului, iar prin HG 905/2002 s-a atestat domeniul public al comunei B.
-B. în aceste acte fiind inclus și bunul imobil revendicat de reclamanta- recurentă.
Prin urmare, Curtea de Apel va aprecia că hotărârea de Consiliu prin care a fost însușit inventarul privitor la bunul imobil revendicat de reclamantă este un act administrativ individual pentru că se referă la apartenența unui bun imobil la o unitate administrativă teritorială și anume comuna B. -B. . Hotărârea nu instituie norme generale cu caracter impersonal ci privește anumite bunuri imobile constituind un act administrativ cu caracter individual.
Cum acest act administrativ individual este adoptat anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004, Curtea va considera că în mod întemeiat prevederile art.4 nu pot viza un act administrativ emis anterior adoptării acestei legi.
Pe lângă acest aspect, s-a reținut și aplicarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene conform art.20 alin.2 și 148 alin.2 din Constituție în sensul că actul administrativ individual emis după apariția Legii 554/2004 să poată fi atacat cu excepție de nelegalitate doar în termenul de introducere a acțiunii prevăzute de art.11 din Legea 554/2004.
Chiar dacă reclamanta arată că prin această aplicare i se încalcă drepturile garantate de Protocolul 1 din CEDO și de art.6 CEDO aceleași
prevederi se impun a fi aplicate pentru a nu se aduce atingere principiului securității juridice și față de comuna B. -B. . În acest sens sunt și prevederile C.pr.comunitar conform căruia actele adoptate de instituțiile comunitare pot fi atacate cu excepție de nelegalitate doar în termenul în care acestea puteau fi atacate cu acțiune în anulare dând expresie principiului că ceea ce nu se poate ataca pe cale de acțiune, nu poate fi antamat nici pe cale de excepție.
Deși nu s-a specificat în mod expres Tribunalul B. -Năsăud a respins excepția de nelegalitate ca inadmisibilă raportat la contextul mai sus arătat, fapt care înlătură analiza argumentelor de fond ale recurentei și ale intimatului.
Prin urmare, Curtea va considera că nu sunt incidente motivele de casare sau modificare prevăzute de art.304 pct.7 și 9 și 304/1 C.pr.civ., așa încât în conformitate cu prev.art.312 C.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
În conformitate cu prev.art.274 C.pr.civ., va obliga recurenta Ț. M. să plătească intimatului B. Teodor suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C ID E
Respinge recursul declarat de T. M. împotriva sentinței civile nr.1069 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B.
-Năsăud pe care o menține în întregime.
Obliga recurentul să plătească intimatului B. Teodor suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
V. | G. S. | L. R. | R. R. | D. M. | V. | G. |
red.RRD/AC 2 ex. - _
