Sentința civilă nr. 93/2013. Excepție nelegalitate act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 93/2013
Ședința publică de la 01 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. | -A. | N. |
Grefier A. | B. |
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. C. A. în contradictoriu cu intimat P. C. N. DE A. DE S., intimat C. N. DE A. DE S., intimat A. - A.
N. DE A. F., pârât C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Cutea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui CNAS, invocată prin întâmpinare.
După deliberare, Curtea respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, reținând că din Statutul CNAD și dispozițiile legale incidente rezultă că
P. poate să emită ordine, cum este Ordinul nr. 617/2007 suspus controlului de legalitate în prezenta cauză.
Curtea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a A., invocată prin întâmpinare.
După deliberare, Curtea respinge excepția invocată, având în vedere că împrocesuarea acestei părți a avut în vedere exclusiv Protocolul încheiat de aceasta cu CNAS, supus controlului de legalitate.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
C U R T E A :
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalul Cluj, la data de_, reclamanta C. C. A., în contradictoriu cu pârâții P. C. N. DE A. DE S., C. N. DE A. DE S., A. - A. N. DE
F. și C. DE A. DE S. A J. C., în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, a invocat excepție de nelegalitate a următoarelor acte:
Ordinul Președintelui C. N. de A. de S. nr. 617/_ si art.35 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat ,respectiv asigurat fara plata contribuției, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;
Protocol nr.P5282/_ /95896/_ încheiat intre C. N. de
A. de S. si A. N. de A. F.
3. Actul adițional nr. l (181797/_ /801320/_ ) la Protocol, încheiat intre CNAS si A. .
Cu consecința suspendării prezentului litigiu până la soluționarea irevocabila a excepției și admiterea excepției astfel cum aceasta a fost invocata si formulata si constatarea nelegalitătii actelor administrative atacate.
În susținerea poziției sale, reclamanta a arătat că în baza Ordinului Președintelui CNAS cu nr.617/_ au fost aprobate Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate .
Potrivit disp.art.35 din aceste norme " în conformitate cu art.215 al.3 din lege si art.81 din Codul de procedura fiscala pentru obligațiile de plata fata de fond ale persoanelor fizice care se asigura pe baza de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanța ii constituie, după caz, declarația prevăzuta la art.32 alin 4, decizia de impunere emisa de organul competent al CAS, precum si hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisa de către organul competent al CAS si pe baza informațiilor primite pe baza de protocol de la A. ".
In aplicarea acestui text a fost încheiat intre CNAS si A. Protocolul nr. P 5282/_ /95896/_ modificat prin Actul Adițional nr. 1.
În opinia reclamantei, în raport de temeiurile juridice invocate ca si fundament al emiterii Ordinului Președintelui CNAS nr. 617/2007, acesta încalcă în mod flagrant prevederile disp. art.75 din Legea nr.24/2000 republicata text care prevede că: "Ordinele cu caracter normativ instrucțiunile si alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor si ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai în baza si în executarea legilor, a hotărârilor si a ordonanțelor Guvernului. în formula introductiva a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art.40 al.4."
Analizând strict textele de lege invocate ca suport legislativ al emiterii Ordinului nr.617/2007 prin care se aproba Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat
,respectiv asigurat fiara plata contribuției precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin raportate la prevederile art. 35 din aceste norme, rezulta ca textul art. 35 nu a fost adoptat în baza acestora ,fiind pe cale de consecința nelegal.
In esență, reglementarea apreciata a fi nelegala este aceea conform căreia pentru obligațiile de plata fata de fond ale persoanelor fizice care se asigura pe baza de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanța ii constituie, după caz, decizia de impunere emisa de organul competent al CAS..., respectiv atribuția data caselor de asigurări de sănătate de a emite decizii care constituie titluri de creanța.
În continuarea motivării excepției de nelegalitate, reclamanta a reprodus textul integral al prevederilor legale avute în vedere la emiterea Ordinului nr. 617/2007, respectiv dispozițiile art. 211 alin. 3 și 4, art. 216, art. 256, art. 258
alin. 1 pct. 4, 7 și 8, art. 261 din Legea nr. 95/2006 republicata, dispozițiile art. 7, art. 17 alin. 5, art. 18 pct. 36 din Statutul C. N. de A. de S. aprobat prin H.G. nr. 972/2006 din economia cărora rezultă fără îndoiala faptul ca art. 35 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata
contribuției precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a fost emis de către P. CNAS prin exces de putere ,cu depășirea competentelor acordate prin lege, acest articol neavând nici un suport în actele normative prin prisma cărora se justifica emiterea Ordinului.
Astfel, conform art. 7 prin raportare la art. 18 pct. 36 si art. 17 al. 5 din Statutul CNAS, aceasta prin președinte este abilitata sa emită norme potrivit limitei de competenta stabilite prin lege, aceste norme vizând aplicarea masurilor de executare silita si de urmărire a contribuțiilor datorate la Fond. În concret art.35 din Normele aprobate prin Ordinul nr. 617/2007 atribuie caselor de asigurări de sănătate competente în stabilirea obligațiilor de plata către Fond prin emiterea de acte administrativ-fiscale ce se constituie în titluri de creanța - decizii.
Nici o dispoziție din legea nr.95/2006 republicata sau din Statutul CNAS avute în vedere ca suport legal la emiterea Ordinului nr.617/2007 nu prevede abilitarea caselor de sănătate în a emite titluri de creanța. Aceste prevederi se refera strict la aplicarea masurilor de executare silita si urmărirea contribuțiilor datorate la Fond .
Între prevederile legale enumerate ca fundament legislativ al emiterii Ordinului nr. 617/2007 si implicit al Normelor aprobate prin acest Ordin nu se regăsesc prevederi ale OG nr.92/2003 "republicata cu modificările si completările ulterioare, sens în care trimiterea făcuta în art.35 din Norme la prevederile disp.art. 81 din codul de procedura fiscala este evident nelegala. A mai menționat reclamanta faptul ca în textul art. 35 din Norme nu se face trimitere prin analogie la prevederile disp.art.86 din OG nr.92/2003 republicata cu modificările si completările ulterioare (in forma aflata în vigoare la data emiterii Ordinului), acesta fiind textul care reglementează decizia de impunere si nici la art. 41 care definește actul administrativ fiscal.
Apoi, conform disp.art.215 din Legea nr.95/2006 republicata "obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei fizice sau juridice care angajează persoane pe baza de contract individual de munca ori în baza unui statut special prevăzut de lege,precum si persoanelor fizice, după caz.
Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate sa depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin fata de fond si dovada plații contribuțiilor.
Prevederile al. 1 si 2 se aplica si persoanelor care exercita profesii libere sau celor care sunt autorizate potrivit legii sa desfășoare activități independente."
Acest text de lege este invocat în cuprinsul disp.art.35 din Norme ca suport al competentei date de P. CNAS caselor în a emite titluri de creanța.
Față de aceste dispoziții legale, reclamanta susține că Legea nr. 95/2006 republicata prevede următoarele categorii de obligații a asiguraților: de a depune lunar declarații nominale privind obligațiile fata de fond și de a face dovada plații contribuțiilor., neprevăzând că în situația nedepunerii acestor declarații casele de sănătate au competenta de a stabili în mod unilateral obligațiile fata de fond prin emitere de decizii.
Singura prevedere din Legea nr. 95/2006 republicata care se refera la procedura stabilirii obligațiilor către fond este cea din art. 261 al. ultim care prevede obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale A. sau ale
caselor de asigurări, dupa caz, documentele justificative si actele de evidenta necesare în vederea stabilirii obligațiilor către fond.
Din interpretarea acestor texte rezulta ca prin Ordin putea fi eventual reglementata competenta caselor de sănătate de a emite decizii de impunere - respectiv de stabilire a obligațiilor — către Fond urmând procedura instituita de disp.art. l00 si urm din codul de procedura fiscala în forma aflata în vigoare la data emiterii Ordinului, ca urmare a efectuării controlului cu respectarea etapelor impuse de textele la care am făcut referire si care reglementează inspecția fiscala, aceasta fiind singura posibilitate conferita caselor prin lege pentru a proceda la stabilirea obligațiilor către Fond.
Toate celelalte prevederi ale Legii nr. 95/2006 republicata avute în vedere la emiterea Ordinului conferă caselor exclusiv atribuții în aplicarea masurilor de executare silita.
În concluzie, reclamanta apreciază că argumentele sus expuse ,prin raportare stricta la textele de lege conduc la concluzia certa ca art.35 din Normele aprobate prin Ordinul nr.617/2007 a fost adoptat cu încălcarea legii si a principiilor de drept public.
În aceeași ordine de idei, reclamanta susține că sunt nelegale și actele administrative, respectiv Protocolul nr. P5282/_ /95896/_ încheiat intre C. N. de A. de S. si A. N. de A. F. si Actul Adițional nr. 1 (181797/_ /801320/_ )la Protocol, încheiat între CNAS si A.
A apreciat reclamanta că aceste acte emise în aplicarea unui act administrativ cu caracter normativ, Ordinul nr.617/2007, pot fi cenzurate de către instanța sub aspect de nelegalitate pe calea reglementata de prevederile disp.art.4 din legea nr.554/2004 republicata raportat la caracterul acestor acte si la faptul ca legea nu reglementează o alta procedura de contestare a acestora.
Aceste acte au fost încheiate, conform preambulului în virtutea relațiilor de colaborare dintre A. si CNAS care se desfășoară în baza prevederilor art.4 din HG nr.495/2007 prind organizarea si funcționarea A. cu modificările si completările ulterioare si potrivit dispozițiilor art.315 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ,cu modificările si completările ulterioare. Conform disp.art.4 din Protocol :"după intrarea în vigoare a prezentului Protocol, A. N. de A. F., prin intermediul structurilor de profil subordonate, va furniza în format electronic baza de date inițiala cu privire la:
a. veniturile persoanelor care fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 al.l din prezentul Protocol, iar trimestrial actualizarea acestei baze de date, C. N. de A. de S., pe mediu compatibil cu prelucrarea automata ,conform anexei nr. 1 la prezentul Protocol."
Acest text a fost modificat prin art. II din Actul Adițional nr. I la Protocol în sensul în care se prevede furnizarea către CNAS la nivel central a bazei de date în format electronic cu privire la veniturile persoanelor care fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 al.l începând cu anul fiscal 2004, în noua structura conform anexei nr. 1 la prezentul Act adițional.
Reclamanta apreciază că aceste texte sunt nelegale, având în vedere ca încalcă prev. art. 211 alin. 1 și art. 315 din Legea nr. 95/2006 republicată.
Prin urmare, Protocolul încheiat intre A. si CNAS putea avea ca obiect în condițiile legii exclusiv furnizarea de informații necesare stabilirii calității de asigurat, respectiv vizând calitatea de cetățean roman cu domiciliul în tara, cetățean străin sau apatrid, respectiv pentru identificarea persoanelor care au calitatea de asigurat cu obligația de plata a contribuției, a celor ce au aceasta calitate fara plata contribuției, ori a celor care beneficiază de asigurare cu plata
contribuției din alte surse. Textul art.315 din Legea nr. 95/2006 republicata nu prevede posibilitatea din partea autorităților, a instituțiilor publice ori a altor instituții de a furniza date având ca obiect veniturile realizate de persoanele asigurate, în acest sens existând clar obligația reglementata de lege în sarcina acestor persoane de a declara către casa de asigurare aleasa aceste venituri obținute si dreptul corelativ al caselor în caz de nerespectare a acestei obligații de către asigurat de a aplica sancțiuni contravenționale, ori a proceda la efectuarea controlului în vederea identificării acestor venituri.
Prin încheierea din data de_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._
, s-a dispus trimiterea dosarului Curții de Apel C., în vederea soluționării excepției de nelegalitate a Ordinul Președintelui C. N. de A. de S. nr. 617/_ si art.35 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, a Protocolului nr. P5282/_ /95896/_ încheiat intre C. N. de A. de S. si A. N. de A. F. precum și a Actul adițional nr. l (181797/_ / 801320/_ ) la Protocol, încheiat intre CNAS si A., excepție invocată de reclamanta C. C. A. .
Pe rolul Curții de Apel C., cauza s-a înregistrat la data de_ sub nr._ /a1.
La această instanță, C. N. DE A. DE S. a depus întâmpinare
prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui C.N.A.S., apreciind că reclamanta în mod greșit a formulat acțiune în contradictoriu cu președintele CNAS în calitate de emitent al actului administrativ, motiv pentru care solicită admiterea excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia în cauza dedusă judecății. Pârâta a învederat faptul că P. CNAS este reprezentantul legal al instituției emitente al actului administrativa cărui nelegalitate se invocă și are atribuțiile stabilite în mod expres prevăzute la art. 281 cu referire la art. 280 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, nu există identitate între persoana pârâtului și persoana care este titulară a drepturilor și obligațiilor în raportul juridic dedus
judecății.
Calitatea procesuală pasivă și implicit, calitatea de emitent al actului administrativ contestat în acest dosar o are C. N. de A. de S. în conformitate cu art. 266 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completări le ulterioare, potrivit căruia CNAS este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, care are ca principal obiect de activitate asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.
Totodată, pârâta a precizat că potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 prin act administrativ se Înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere
publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii ( ... ).
Față de aceste considerente, pârâta susține că în cauza calitatea de emitent al actului normativ contestat o are CNAS și pe cale de consecință solicită admiterea excepției invocate, astfel cum a fost formulată.
De asemenea, pârâta apreciază că reclamanta nu a făcut dovada existenței identității între persoana pârâtului - persoană fizică și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, condiție obligatorie în justificarea calității procesuale pasive. Având în vedere că pentru a putea exercita acțiunea în justiție, calitatea cerută pentru acest fapt trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută și să aparțină subiectului activ al dreptului,
deoarece acțiune a are ca obiect protecția dreptului, prin similitudine de raționament și calitatea procesuală pasivă trebuie să aparțină subiectului pasiv al dreptului, condiție imperativă care nu a fost îndeplinită în prezenta cauză.
În altă ordine de prezentare, în conformitate cu art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 17 alin. (5) din Statutul CNAS aprobat prin HG nr. 972/2006, cu modificările și completări le ulterioare, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin președintelui C. N. de A. de S., acesta emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștință persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ, emise în aplicarea legii, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
În conformitate cu Decizia Primului Ministru nr. 294/_ începând cu data intrării în vigoare a deciziei, dl. Președinte - Dr. Doru Bădescu a fost numit în funcția de membru al Consiliului de administrație și de președinte al C. N. de A. de S., respectiv, începând cu data de 25 mai 2012.
Având în vedere data emiterii Ordinului nr. 617/2007 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției. precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate - 24 septembrie 2007, pârâta a precizat că P. CNAS - Dr. Doru Bădescu nu este semnatarul acestui act administrativ cu caracter normativ, întrucât la aceea dată de emitere a actului normativ mai sus menționat nu a deținut funcția de membru al Consiliului de administrație și de președinte al C. N. de A. de S. .
În concluzie, se solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Președintelui CNAS - Dr. Doru Bădescu.
Cu privire la motivele de nelegalitate invocare de reclamantă, respectiv nelegalitatea dispozițiilor art. 35 din Ordinului Președintelui CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul Național Unic de
A. Sociale de S., cu modificări și completări, pârâta solicită respingerea acestor motive ca neîntemeiate.
În susținerea acestei poziției, pârâta invoca dispozițiile art. 27 alin. (1) din
O.G. nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, aprobată prin Legea nr. 609/2003, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2004 activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea și soluționarea contestațiilor pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și alte contribuții datorate de persoanele juridice și persoanele fizice care au calitatea de angajator sau entitățile asimilate angajatorului, sunt în competenta M. ui Finantelor P. e și a unitătilor sale subordonate, care au și calitatea de creditor bugetar.
Începând cu aceeași dată, potrivit prevederilor art. 38 alin. (1) din O. G. nr. 86/2003, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajat, asigurate pe baza de declarație sau contract de asigurare la sistemul de asigurări sociale de sănătate, activitatea de colectare a contribuțiilor a rămas în sarcina CNAS prin casele de asigurări de sănătate.
Colectarea creanțelor fiscale, este reglementată de prevederile Titlului VIII- Colectarea creanțelor fiscale, al Codului de procedură fiscală, care prin prevederile art. 110 alin. (2) arată că acestea se realizează în temeiul unui titlu de creantă sau al unui titlu executoriu.
Apoi, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, titlul de creantă este actul prin care, potrivit legii se stabilește și se
individualizează obligația de plată privind creanta fiscală, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii. Aceste titluri pot fi: decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii; declarația fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligațiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii, etc.
Articolul 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completări le ulterioare, prevede că asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați, având ca și obiective: protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), având la bază unele principii, dintre care și cel al solidarității și al subsidiarității în colectarea și utilizarea fondului și participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea acestuia.
În conformitate cu alin. 209 alin. (2) și (3) din actul normativ mai sus invocat, constituirea fondului se face din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asigurați, de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum și din alte surse - donatii, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului C. N. de A. de S. și al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.
Gestionarea fondului se face, în condițiile legii, prin C. N. de A. de S., prin casele de asigurări sociale de sănătate județene și a municipiului B., prin C. A. lor de S. a Apărării, Ordinii P. e, Siguranței N. și Autorității Judecătorești și prin C. A. lor de S. a
M. ui Transporturilor, Construcțiilor și Turismului până la reorganizarea acesteia.
În conformitate cu art. 215 și 216 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz. De asemenea, persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații, precum și persoanele care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activităti independente sunt obligate să depună la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declaratii nominale privind obligatiile ce le revin fată de fond și dovada plății contribuțiilor.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în conditiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art. 141 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului de procedură fiscală de către organul de executare competent în a cărui rază
teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii constituie titlu executoriu.
Potrivit art. 261 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, CNAS aprobă norme privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. .
Astfel, Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007 a fost emis de C. N. de A. de S. (CNAS) pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitătii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contributiei, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozitiilor art. 2ll alin. (3), art. 213 alin. (3) și (4), art. 216, art. 256-
260, art. 261 alin. (2) și (4) și ale art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 7, ale art. 17 alin. (5) și ale art. 18 pct. 36 din Statutul C. N. de
A. de S., aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 972/2006.
În acest context, pârâta susține că a respectat prevederile art. 139 alin.
din Constitutie ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare la elaborarea normelor aprobate prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul consiliului de administrație, prin Hotărârea Consiliului de administrație nr. 21/2006, având în vedere dispozitiile art. 77 și nu art. 75-76 invocate de reclamantă din Legea nr. 24 /2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel cum în mod temeinic și legal CNAS a emis Ordinului Președintelui nr. 617/200, respectiva dispozițiilor art. 35, raportat la dispozitiile art. 216 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare.
În contextul celor menționate, pârâta a învederat că dispozițiile art. 35 din Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2006, cu modificările și completări le ulterioare, supuse analizei din punct de vedere al legalității, nu trebuie interpretate individual, ci trebuie avute în vedere și competențele atribuite CNAS și caselor de asigurări de sănătate în aplicarea măsurilor de executare
silită, competențe ce se încadrează în dispozițiile cuprinse în O.G. nr. 92/2003 și care raportat la dispozițiile legale în baza cărora au fost emise, respectiv cele ale Legii nr. 95/2006 și Legii nr. 24/2000 nu pot fi considerate că adaugă la lege sau că nu se respectă legea.
Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de reclamantă, respectiv nelegalitatea dispozițiilor Protocolului nr. P.5282/_ /95896/_ încheiat între CNAS și A., precum și a Actului adițional nr. 1 (181797/ _
/801320/_ ) la protocolul menționat, respectiv nelegalitatea Protocolului privind furnizarea datelor referitoare la asigurații din categoriile de persoane care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură, precum și date privind plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele care au calitatea de angajat, către C. N. de A. de S.
.
Obiectul acestui Protocol îl constituie furnizarea de date cu privire la: persoanele care fac parte din următoarele categorii:
persoane care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură care sunt impozitate conform Legii nr.
571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, de către A. către CNAS, În scopul exercitării atribuțiilor legale ale acestora.
plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), pentru persoanele fizice care au calitatea de angajat.
Aceste date vor fi transmise de către A. către CNAS, în scopul exercitării atribuțiilor lega le ale acesteia, respectiv În vederea stabilirii calității de asigurat a persoanelor.
Astfel, A., prin intermediul structurilor de profil subordonate, furnizează în suport electronic baza de date cu privire la veniturile persoanelor care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură și plata contribuțiilor la FNUASS de către angajatori, iar lunar actual izarea acestei baze de date.
Față de aceste considerente, pârâta consideră că în cauză nu este vorba despre încălcarea dispozițiilor Legii nr. 95/2006, în sensul unei substituiri în obligațiile A., prin intermediul structurilor de profil subordonate, de către CNAS, prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate.
Astfel, pentru obligațiile de plată față de fond, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., baza de impunere pentru stabilirea contributiilor datorate de persoanele care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosintei bunurilor, din agricultură și silvicultură se stabilește de A., prin intermediul structurilor de profil subordonate fiind ulterior transmisă CNAS, potrivit Protocolului încheiat între CNAS și A. mai sus mentionat.
În acest context, pârâta a menționat că persoanele care realizează venituri din activități independente au avut și au obligația legală (stabilită începând cu anul 1998 prin Legea nr. 145/1997, din anul 2003 prin OUG nr. 150/2002, și ulterior, din 2006, prin Legea nr. 95/2006) de a achita contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată asupra veniturilor realizate.
Totodată, potrivit actelor normative care stau la baza organizării sistemului de asigurări sociale de sănătate, toate persoanele care au obligația de a se asigura, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani.
În concluzie, ținând cont și de regula de drept potrivit căreia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii în apărarea sa, persoanele care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, în caz contrar fiind obligați la plata contribuției conform art. 259, alin. (7) și alin. (8) din Legea nr. 95/2006, inclusiv a obligațiilor fiscale accesorii sau a majorărilor de întârziere.
Față de aceste considerente, pârâta susține că nu este vorba despre încălcarea dispozițiilor art. 315 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare cum eronat susține reclamanta ci de respectarea și aplicarea a acestor dispoziții de către CNAS și A. pentru stabilirea calității de asigurat a persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente, obligate să achite contribuția calculată asupra veniturilor care se supun impozitului pe venit, pentru a putea dobândi calitatea de asigurat și pentru respectarea și aplicarea prevederilor art. 211 alin. (1), art. 213, art. 215 alin. (1), art. 315 și art. 257
alin. (2) din Legea nr. 95 /2006, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, dispozițiile legale cuprinse în Protocolul nr. P 5282/_ / 95896/_ încheiat între CNAS și A., precum și a Actului adițional nr. 1
(181797/_ /801320/_ ) la protocolul menționat în baza art. 315 din Legea nr. 95/2006 trimite în mod explicit la datele necesare pentru stabilirea calității de asigurat care vor fi transmise În mod gratuit caselor de asigurări de sănătate de către autoritățile, instituțiile publice și alte instituții, respectiv A. pe bază de protocol, atunci când menționează atribuțiile execuționale ale C.
N. de A. de S. . Împrejurarea că dispozițiile cuprinse în Protocolul nr. P 5282/_ /95896/_ încheiat între CNAS și A., precum și a Actului adițional nr. 1 (181797/_ /801320/_ ) la protocolul menționat și posibilitatea transmiterii de către A. către organul competent CNAS, prin intermediul structurilor de profil subordonate, respectiv furnizarea în suport electronic a bazei de date cu privire la veniturile persoanelor care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură și plata contribuțiilor la FNUASS de către angajatori, iar lunar actualizarea acestei baze de date, nu reprezintă o nelegală adăugare la textul legii sus-arătat care să contravină prevederilor cuprinse în Codul de procedură fiscală, în condițiile în care potrivit art. 141 din acest cod executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent, care în cazul dat este chiar C. N. de A. de S., prin casele de asigurări de sănătate.
Astfel, pentru obligatiile de plată fată de fond altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. . baza de impunere pentru stabilirea contributiilor datorate de persoanele care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosintei bunurilor, din agricultură și silvicultură se stabilește de A., prin intermediul structurilor de profil subordonate fiind ulterior transmisă CNAS prin Protocolul încheiat intre CNAS și A. nr. P 5282/_ /95896/_, respectiv Actului adițional nr. 1 (181797/_ /801320/_ ).
Pentru aceste considerente, pârâta solicităm admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Președintelui CNAS - Dr. Doru Bădescu, respingerea excepțiilor de nelegalitate invocate de reclamanta C. Cam elia
A. și să mențineți ca legale și temeinice dispozitiile Ordinului Președintelui CNAS nr. 617/2007, respectiv ale art. 35 din Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul Național Unic de A. Sociale de S., cu modificări și completări precum și ale Protocolului nr. P 5282/_ /95896/_, respectiv Actului adițional nr. 1 (181797/_ /801320/_ ) la protocolul menționat.
În cauză a depus întâmpinare și pârâta A. N. DE A. F.
prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în ceea ce privește excepția de nelegalitate a Ordinului Președintelui C. N. de A. de S. nr.617/_ si a art. 35 din Normele metodologice si excepția inadmisibilității capătului de cerere, privind cercetarea, pe cale de excepție, a
legalității Protocolului nr. P5282/_ /95896/_ încheiat intre CNAS si A. si a Actului adițional nr.1 (181797/_ /801320/_ ), iar, în subsidiar, a solicitat respingerea excepției de nelegalitate a Protocolului nr. P 5282/_ /95896/_ încheiat intre CNAS si A. si a Actului adițional nr.1 (181797/_ /801320/_ ) ca neîntemeiată.
Referitor la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în ceea ce privește excepția de nelegalitate a Ordinului Președintelui C. N. de A. de S. nr.617/_ si a art.35 din Normele metodologice, pârâta arată că în temeiul prevederilor art.1 din Hotărârea Guvernului nr.109/2009 privind organizarea si funcționarea Agenției N. de A. F., A. N. de
A. F. se organizează si funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publica cu personalitate juridica, în subordinea M. ui Economiei si Finanțelor, finanțata de la bugetul de stat.
Conform art.2 din Hotărârea Guvernului nr.109/2009 privind organizarea si funcționarea Agenției N. de A. F., A. N. de
A. F., în subordinea A. funcționează Garda Financiara, Autoritatea
N. a Vămilor, direcțiile generale ale finanțelor publice județene si Direcția Generala a Finanțelor P. e a Municipiului B., ca instituții publice cu personalitate juridica.
A menționat pârâta că, în ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului Președintelui C. N. de A. de S. nr.617/_ si a art.35 din Normele metodologice, reclamanta nu a invocat o excepție de nelegalitate a unui act emis de către instituția pârâtă, astfel ca, A.N.A.F. nu poate fi parte în raportul juridic dedus judecații si de aceea nu exista motive pentru a se pronunța o hotărâre judecătoreasca în contradictoriu cu A. N. de A. F. cu privire la acest capăt de cerere.
Prin urmare, luând în considerare toate argumentele mai sus expuse, pârâta solicită a se constata lipsa calității procesuale pasive a AGENȚIEI N. DE A. F. în ceea ce privește excepția de nelegalitate a Ordinului Președintelui C. N. de A. de S. nr. 617/_ si a art.35 din Normele metodologice si respingerea acestei excepții, în contradictoriu cu A.
N. de A. F., ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Totodată, pe cale de excepție, pârâta a invocat inadmisibilitatea acestui capăt de cerere, în ceea ce privește cercetarea, pe cale de excepție, în baza art.4 din Legea nr. 554/2004, a legalității Protocolului nr. P 5282/_ / 95896/_ încheiat intre CNAS si A. si a Actului adițional nr.1 (181797/_ /801320/_ ), în considerarea faptului ca, aceste acte, la care face referire reclamanta, nu reprezintă acte administrative unilaterale în sensul dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În sprijinul susținerilor sale, pârâta invocat dispozițiile art.2 alin.1 lit.c cu referire la art. 4 din Legea nr.554/2004 cu modificările si completările ulterioare,
Astfel, se susține că atât Protocolul nr. P5282/_ / 95896/_ încheiat intre CNAS si A. cat si Actul adițional nr.1 (181797/ _
/801320/_ ) nu sunt acte administrativ unilaterale în înțelesul Legii nr. 554/2004 care sa poată fi atacate în contenciosul administrativ, iar atât Protocolul cât și Actul adițional atacate nu dau naștere, modifica sau stinge raporturi juridice, reprezentând doar un simplu acord între cele doua instituții, pentru gestionarea fondului național unic de asigurări socialede sănătate, ca fond special, ce se constituie din contribuția pentru asigurări de sănătate datorată, în deplina cunoștința de cauza de către C. N. DE A. DE S.
.
Luând în considerare toate argumentele mai sus expuse, pârâta învederează că nu pot fi făcute aplicabile prevederile din legea contenciosului
administrativ privind excepția de nelegalitate, atâta timp cat nu suntem în prezenta unui act administrativ unilateral.
La pct. 3 din motivarea întâmpinării, pârâta a solicitat respingerea excepției de nelegalitate a actelor administrative mai sus menționate ca neîntemeiată deoarece acestea nu sunt acte administrative individuale, ci doar acte bilaterale, încheiate în virtutea relațiilor de colaborare intre A. si CNAS.
În opinia pârâtei, reclamanta face confuzie intre natura juridica a actelor administrative individuale si natura juridica a actelor bilaterale emise în sprijinul si pentru aplicarea Ordinului Președintelui Case N. de A. de
S. nr. 617/2007. Totodată, pârâta învederează că reclamanta a susținut, în cuprinsul excepției invocate, ca, atât Protocolul nr. P 5282/_ /95896/_ încheiat intre CNAS si A. cat si Actul adițional nr.1 (181797/_
/801320/_ sunt doar niște acte emise în aplicarea unui act administrativ cu caracter normativ, în speța a Ordinului nr. 617/2007 emis de către P.
C. N. de A. de S., si ca ele pot fi cenzurate pe calea prevăzuta de art.4 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările si completările ulterioare, doar motivat de faptul ca, legea nu reglementează o alta procedura de contestare a acestora.
Astfel, pârâta arată că, Ordinul nr. 617/2007,emis de P. CNAS pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului Național Unic de A. Sociale de
S., a fost emis în temeiul dispozițiilor expres menționate din Legea nr. 95/206 privind reforma în domeniul sănătății (art. 211 alin.3, 213 alin.3 și 4, art. 216, 256-260 ș.a.) și al Statului C. N. de A. de S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006 (art. 7, 17 alin.(5) și art. 18 pct.36).
De asemenea, pârâta a menționat și faptul că Î. Curte de C. si Justiție, prin Decizia nr. 3878 din 27 septembrie 2010 s-a pronunțat cu privire la excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 617/2007 si a art. 35 din Normele metodologice prin respingerea excepției de nelegalitte a dispozițiile cuprinse în art. 35 din ordinul menționat.
Apoi, în aceeași sens, al respingerii excepției de nelegalitate a actelor administrative mai sus menționate, este și practica Curții de Apel C., respectiv soluția pronunțata în cadrul dosarului_ /a1, reclamant Vlasiu Remus Vaier.
Ca o concluzie, pârâta susține ca nu sunt identificate încălcări ale dispozițiilor legale invocate de reclamanta, în ceea ce privește Protocolul nr. P 5282/_ /95896/_ încheiat intre CNAS si A. cat si a Actului adițional nr. 1(181797/_ /801320/_, acestea fiind emise cu respectarea prevederilor legale si în aplicarea unui act administrativ, si pe cale de consecința se impune respingeți excepția de nelegalitate invocata, ca neîntemeiata.
Analizând actele dosarului, Curtea reține următoarele
:
În privința excepției de nelegalitate, în ceea ce privește Protocolul nr.P5282/_ /9586/_ și a actului adițional nr.1/P1797/_
/301320/_, încheiate între CNAS și A. și, curtea va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a acestora, intrucat acest petit excedează cadrului legal al contenciosului administrativ.
Este consacrat prin lege faptul ca, aceasta cale de atac - contenciosul administrativ - apartine numai celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin lipsa acestuia; si in doctrina
contenciosului administrativ se considera ca aceasta cale este pusa la dispozitia persoanelor fizice si juridice vatamate printr-un act administrativ.
Art. 2 lit.c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ defineste actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, în vederea organizarii executarii legii sau a executării în concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice, prin art. 4 din același act normativ, legiuitorul neînțelegând să deroge de la aceste repere, cu atât mai mult cu cât este fără echivoc că acest text nu este aplicabil decât în materia actelor administrative cu caracter unilateral.
Or, în privința acestui petit, nu este îndeplinita una dintre conditiile de admisibilitate a excepției, in cauza nefiind indicat un act administrativ de autoritate care sa duca la nașterea, stingerea sau modificarea unor raporturi juridice de drept administrativ.
Este esențial ca actele emise de autoritatile publice să fie susceptibile de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, deci sa fie capabile, prin ele însele, de a produce efecte juridice directe, ori in cazul de față, protocolul și actul adițional atacat nu reprezinta acte administrative, care sa determine aceste consecinte.
Apoi, o altă cerință impusă este cea referitoare la atacarea unui act administrativ unilateral, fiind evident ca excepția de nelegalitate reglementata de art. 4 poate fi invocata doar in cazul unui act cu astfel de valențe, condiție neîndeplinită în speță, din moment ce sunt două entități semnatare ale acestuia.
Va fi însă respinsă excepția de inadmisibilitate invocată în ceea ce privește excepția de nelegalitate a prev. art. 35 din Ordinul nr. 617/2007, pe considerentul că nu reprezintă un act administrativ cu caracter individual, Curtea achiesând susținerilor petentei conform cărora jurisprudența ÎCCJ este constantă în a statua că natura normativa al actului administrativ unilateral nu atrage inadmisibilitatea excepției de nelegalitate in raport cu sfera de aplicare a art.4 alin 1 din Legea 554/2004 asa cum a fost modificata prin Legea 262/2007.
Evolutia in timp a legii contenciosului administrativ, nu este de natura sa configureze un fine de neprimire a exceptiei de nelegalitate a actelor administrative normative, principiul coerentei legislative și principiul legalitatii impunand interpretarea art.4 alin 1 din Legea 554/2004 in sensul admisibilitatii exceptiei de nelegalitate pentru ambele categorii de acte administrative unilaterale, astfel incat acest mijloc de aparare sa nu fie aplicat restrictiv și denaturat de la scopul instituit de legiuitor.
Pe baza argumentului de interpretare logica, daca legiuitorul a creat un mijloc procesual de aparare, pe calea exceptiei de nelegalitate, pentru actele administrative individuale, cu atat mai mult un asemenea mijloc de aparare trebuie oferit si in cazul actelor administrative normative, a caror efect au caracter, general, impersonal si abstract.
Potrivit art.216 din Legea nr.95/2006 în cazul neachitării la termen, conform legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în condițiile OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat. Astfel, norma legală cuprinsă în art.216 din Legea nr.95/2006 trimite în mod explicit la dispozițiile cuprinse în
Codul de procedură fiscală atunci când menționează atribuțiile execuționale ale
C. N. de A. de S. .
Împrejurarea că dispozițiile cuprinse în art.35 al Normelor metodologice stipulează și posibilitatea emiterii unei decizii de impunere de către organul competent al CAS nu reprezintă o nelegală adăugare la textul legii sus-arătat care să contravină prevederilor cuprinse în Codul de procedură fiscală, în condițiile în care potrivit art.141 din acest cod executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent, care în cazul dat este chiar C. N. de A. de S. .
În jurisprudența ÎCCJ s-a relevat că interpretarea sistematică a prevederilor cuprinse în textele examinate conduce așadar la concluzia că prevederile art.35 din Ordinul Președintelui CNAS nr.617/2006 nu depășesc cadrul legal stabilit prin Legea nr.95/2006, în executarea căruia a fost esențialmente emis și nu contravin legii, în condițiile în care, strict cu privire la obligațiile de plată către Fondul Național Unic de A. Sociale de S., în cadrul competențelor atribuite caselor de asigurări de sănătate de a aplica măsurile de executare silită sunt incluse și cele de emitere a titlurilor executorii, în condițiile și cu respectarea prevederilor cuprinse în OG nr.92/2003 (a se vedea în acest sens Dec. nr. 3878/_ pron. în dos._ al ÎCCJ ). ÎCCJ a statuat că o astfel de interpretare apare ca fiind și rațională în condițiile în care gestionarea fondului național unic de asigurări speciale de sănătate, ca fond special ce se constituie din contribuția pentru asigurări de sănătate datorată, se realizează prin CNAS ca și prin casele de asigurări expres indicate, ceea ce demonstrează că aceste autorități se află direct și nemijlocit în posesia datelor necesare referitoare la cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate pentru a putea emite, prealabil executării silite propriu-zise, titlul executoriu, cu respectarea prevederilor art.141 din Codul de procedură fiscală.
Elementele acestui silogism judiciar sunt în deplină concordanță cu opinia împărtășită de Curte în materia litigioasă dedusă judecății.
Articolul 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, prevede că asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați, având ca și obiective: protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), având la bază unele principii, dintre care și cel al solidarității și al subsidiarității în colectarea și utilizarea fondului și participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea acestuia.
În conformitate cu art. 209 alin. (2) și. (3) din actul normativ mai sus invocat, constituirea fondului se face din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asigurați, de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului C. N. de A. de S. și al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.
Gestionarea fondului se face, în condițiile legii, prin C. N. de A. de S., prin casele de asigurări sociale de sănătate județene și a municipiului B., prin C. A. lor de S. a Apărării, Ordinii P. e, Siguranței N. și Autorității Judecătorești și prin C. A. lor de S. a
M. ui Transporturilor, Construcțiilor și Turismului până la reorganizarea acesteia. In conformitate cu art. 215 și 216 din Legea nr. 95/2006, cu
modificările și completările ulterioare, obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz.
De asemenea, persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații, precum și persoanele care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese in mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializare, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere in condițiile G.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată. cu modificările și completările ulterioare.
În accepțiunea reclamantei care a formulat sesizarea, dispozițiile ordinului contestat sunt nelegale întrucât casele de asigurări de sănătate nu sunt abilitate să recurgă la stabilirea contribuțiilor datorate la FNUASS, având în vedere faptul că dispozițiile Legii nr. 95/2006 abilitează CNAS și CAS numai pentru luarea măsurilor de executare silită, nu și pentru stabilirea contribuțiilor de asigurări de sănătate.
Prin dispozițiile art. 35 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 nu se realizează o substituire a CNAS, prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate, în obligația de stabilire a taxelor și contribuțiilor datorate bugetului general consolidat care incumbă în sarcina Agenției N. de A. F. . Potrivit art.141 din codul de procedură fiscală executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent, care în cazul dat este chiar C. N. de A. de S. această din urmă competență fiindu-i recunoscută expres de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor art. 216 din Legea nr.95/2006, context în care este justificată și trimiterea la prev. art. 81 din OG nr. 92/2003.
Pe de altă parte, teza pe care încearcă să o avanseze petenta, în sensul în care disp. art. 35 din ordin sunt de natură să ducă, în ultimă instanță, la nesocotirea filozofiei legii, din perspectiva momentului la care asiguratul trebuie să facă dovada contribuției, nu poate fi validată, din moment ce art. 257 alin.
din lege stabilește obligativitatea achitării contribuției persoanei asigurate calculată asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente, veniturilor din agricultură și silvicultură ce se supun impozitului pe venit, indemnizațiilor de șomaj și veniturilor din pensii.
În acest context, persoanele care realizează venituri din activități independente au avut și au obligația legală (stabilită începând cu anul 1998 prin Legea nr. 145/1997, din anul 2003 prin OUG nr. 150/2002, și ulterior, din 2006, prin Legea nr. 95/2006) de a achita contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată asupra veniturilor realizate.
Totodată, potrivit actelor normative care stau la baza organizării sistemului de asigurări sociale de sănătate, toate persoanele care au obligația de a se asigura, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga
perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani.
Față de toate aceste aspecte, sunt relevante și prev. art. 257 alin. (8) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora termenul de prescriptie al plătii contributiei de asigurări sociale de sănătate se stabilește în același mod cu cel prevăzut pentru obligatiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, achiesarea la teza petentei fiind de natură să ducă la situația în care cetățeanul și-ar putea invoca cu succes propria culpă în neîndeplinirea, la termen, a unei obligații legale.
În concluzie, ținând cont și de regula de drept potrivit căreia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii în apărarea sa, persoanele care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, în caz contrar fiind obligați la plata contribuției conform art. 259, alin. (7) și alin. (8) din Legea nr. 95/2006, inclusiv a obligațiilor fiscale accesorii sau a majorărilor de întârziere.
Potrivit art. 79 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a obligațiilor fiscale de plată datorate, contribuabilii sunt obligați să conducă evidente fiscale, potrivit actelor normative în vigoare.
La rândul său, art. 315 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, prevede că datele necesare pentru stabilirea calității de asigurat vor fi transmise în mod gratuit caselor de asigurări de sănătate de către autoritățile, instituțiile publice și alte instituții, pe bază de protocol.
Față de aceste considerente, nu este se poate aduce în discuție nici încălcarea dispozițiilor art. 315 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, cum eronat susține reclamanta, ci de respectarea și aplicarea acestor dispoziții de către CNAS și A., pentru stabilirea calității de asigurat a persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente, obligate să achite contribuția calculată asupra veniturilor care se supun impozitului pe venit, în acord și cu prev. art. 211 alin. (1), art. 213, art. 215 alin. (1) și art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95 /2006, cu modificările și completările ulterioare.
În concluzie, se va statua în sensul în care prevederile art. 35 din Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007 se limitează strict la cadrul stabilit de actul de bază Legea nr.95/2006, în executarea căruia a fost emis, și nu contravin legii ci doar o explicitează, fiind respectate prev. art. 77 din Legea nr. 24 /2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, motive pentru care excepția de nelegalitate invocată cu privire la acestea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge excepția de nelegalitate a următoarelor acte administrative:
art. 35 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/_ :
Protocolul nr. P5282/_ /95896/_ încheiat între CNAs și A. ;
- Actul adițional nr. 1(181797/_ /801320/_ ) la protocol, excepție invocată de către reclamanta C. C. A., domiciliată în C. -N.
, str. L., nr. 23, jud. C., în contradictoriu cu pârâții P. C. N.
DE A. DE S., C. N. DE A. DE S., ambii cu sediul în B.
, C. C., nr. 248, bl. S 19, sector 3, A. - A. N. DE A. F. ,
cu sediul în B., SA nr. 17, sector 5 și C. DE A. DE S. A J.
C., cu sediul în C. -N., str. C., nr. 5, jud. C. .
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 01 februarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. -A. N. A. B.
Red.G.A.N./_ .
Dact.H.C./5 ex.
