Decizia civilă nr. 11573/2013. Contencios. Litigiu achiziții publice
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 11573/2013
Ședința publică din data de 02 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. M. ION
JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarele SC T. DE I. M. ȘI C. SA și SC G. 4 I. SA, împotriva deciziei civile nr. 8753 pronunțate in data de_, în dosarul nr._, al Curții de Apel C., în contradictoriu cu intimata SC V. SA B. M., având ca obiect litigiu privind achizițiile publice.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au avut loc la data de_ când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru a da posibilitate părților de a formula concluzii scrise, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A ,
Prin decizia civilă nr. 8753/2013 pronunțata de Curtea de Apel C. in dosar nr._ a fost respinsă plângerea formulata de către asocierea SC
T. de I. M. și C. SA, SC G. 4 I. SA prin liderul asocierii SC T. de I. M. și C. SA împotriva Deciziei Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 2510/C4/2555/_ care a fost menținută in întregime.
A fost respinsă cererea intimatei SC V. SA pentru cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut următoarele:
In ceea ce priveste motivul privind incalcarea principiului autoritatii de lucru judecat atasat de decizia nr. 1348/C_ pronuntata de catre CNSC la data de_ Curtea a retinut ca in principiu in masura in care aceasta decizie nu a fost modificata de catre instanta aceasta se bucura de stabilitatea specifica actelor administrativ-jurisdictionale, un act administrativ jurisdictional ulterior trebuind sa respecte cele statuate anterior printr-o asemenea decizie,statuari care se bucura de stabilitatea sus indicata, similara autoritatii de lucru judecat caracteristica hotararilor judecatoresti.
Ca atare instanța a analizat care sunt statuarile CNSC realizate prin decizia anterior mentionata si daca prin pronuntarea deciziei atacate cu prezenta plangere au fost incalcate aceste statuari.
Prin decizia nr. 1348/C_ din data de_ CNSC a admis contestatiile formululate de petenta si o alta asociere participanta la procedura de achizitie publica din speta, a anulat rezultatul procedurii de atribuire privitor la respingerea ofertelor contestatoarelor si la desemnarea ofertei castigatoare consemnate in raportul procedurii de atribuire nr. 2735/_ si in actele subsecvente si a fost obligata autoritatea
contractanta ca in termen de maxim 10 zile de la primirea deciziei sa continue procedura de atribuire prin reevaluarea ofertelor contestatoarelor si a ofertei desemnate castigatoare la respectivul moment conform motivarii.
Din acest dispozitiv in ceea ce intereseaza litigiul rezulta ca CNSC a considerat nejustificate motivele pentru care oferta petentei din prezenta plangere a fost respinsa si a obligat intimata SC V. SA sa procedeze la reevaluarea acestei oferte si a ofertei castigatoare conform motivarii acestei decizi .
Instanța a analizat care au fost aspectele pentru care in acel stadiu al procedurii de achizitie publica oferta petentei a fost respinsa de autoritatea contractanta si care au fost apreciate a fi neintemeiate de catre CNSC si daca in considerentele acestei decizii se indica aspecte cu privire la modul in care trebuie realizata reevaluarea ofertelor.
In ceea ce priveste oferta asocierii petenta in prezenta plangere s-a retinut ca respingerea ca neconforma a acestei oferte s-a bazat pe un raport de specialitate inregistrat sub nr. 1268/_, desi anterior acelasi expert cooptat in acest sens prin alt document inregistrat sub nr. 961/_ aprecia oferta petentei ca fiind conforma.
S-a arătat ca respingerea ofertei petentei din speta se bazeaza pe doua motive respectiv absenta unora dintre procedurile tehnice de executie a principalelor categorii de lucrari din cuprinsul listei ce trebuia prezentata in propunerea tehnica si un al doilea motiv privind lucrarile in regie.
Cu privire la primul motiv de respingere s-a reținut ca evaluarea facuta de catre autoritatea contractanta nu se bazeaza pe documentatia de atribuire ci pe evaluarea proprie facuta de expertul tehnic ce a depus documentul inregistrat sub nr. 1268/2013.
Conform documentatiei de atribuire respectiv subcapitolul IV.4.1 obligatia ofertantilor era aceea de a prezenta lista cu proceduri tehnice si sa descrie procedurile tehnice de executie a principalelor categorii de lucrari in conformitate cu cerintele caietelor de sarcini pe specialitati din cadrul proiectului tehnic.
Raportat la caietul de sarcini pe specialitati activitatile enumerate de SC V. SA in motivarea respingerii ofertei nu reprezinta principalele categorii de lucrari conform acestor caiete, principalele categorii de lucrari fiind cele executate in legatura cu: tereasamante pentru lucrari,executii pentru conducte, retele de conducte,camine pentru conducte,conducte pentru canalizare, pompe de apa potabila, pompe de apa uzata, instalatii electrice.
S-a reținut ca procedurile tehnice de executie a lucrarilor de acest tip trebuiau prezentate in raport cu cele considerate principale si nu la nivelul detaliilor pretinse de expert, retinindu-se ca aceasta rigurozitate nu a fost adoptata si in ceea ce priveste oferta desemnata castigatoare
In ce priveste al doilea motiv pentru care oferta petentei a fost respinsa la acel moment acesta nu este relevant in speta fiind legat de lucrarile in regie si care nu fac obiectul deciziei din prezenta speta.
Dupa analizarea acestui al doilea motiv s-a retinut ca sub aceste doua aspecte oferta petentei era conforma iar respingerea ei incalca prevederile art. 34 alin. 2-4 din HG 925/2006 ce obliga autoritatea contractanta la evaluarea temeinica a propunerii tehnice.
Urmatoarele statuari ale CNSC sunt legate de oferta celeilalte contestatoare si apoi de oferta desemnata castigatoare aratandu-se in final ca modul de evaluare al ofertelor incalca principiul tratamentului egal stabilind rezultatul procedurii fara o verificare temeinica a indeplinirii
cerintelor din documentatia de atribuire punind in pericol principiul utilizarii eficiente a fondurilor publice, oferta castigatoae avand pretul cel mai mare.
In urma acestei decizii s-a procedat la reevaluarea ofertelor.In cadrul activitatii de reevaluare s-a solicitat asocierii petenta clarificari cu privire la propunerea tehnica respectiv precizarea partii din aceasta propunere unde de regasesc procedurile de executie pentru instalatiile electrice si mecanice Raspunsul dat pe acest aspect a fost apreciat de catre intimata SC V. SA nelamuritor oferta fiind din nou respinsa ca neconforma pentru lipsa din cadrul propunerii tehnice a procedurilor de executie pentru instalatii electrice si mecanice.
Petenta a contestat acest rezultat al procedurii, contestatia sa fiind respinsa de catre CNSC prin decizia atacata in prezentul dosar.
In acesta decizie s-a reținut că, prin decizia anterioara pronuntata de catre CNSC s-a retinut care sunt principalele categorii de lucrari conform documentatiei de atribuire si caietelor de sarcini pe specialitati si s-a indicat ca procedurile tehnice de executie trebuie raportate la aceste lucrari principale si nu la categoriile de lucrari indicate de expertul cooptat de catre autoritatea contractanta si care exced documentatiei de atribuire si caietului de sarcini .
Printre principalele categorii de lucrari se numara si cele legate de pompele de apa potabila,pompele de apa uzata, instalatii electrice. Ceea ce s- a verificat cu ocazia reevaluarii este existenta procedurilor tehnice de executie raportat la aceste categorii principale de lucrari, retinind-se ca ele lipsesc din oferta tehnica.
S-a retinut ca procedurile tehnice de executie sunt elemente de baza ale propunerii tehnice si ca lipsa lor nu poate fi complinita pe parcurul evaluarii ofertelor raportat la art. 201 din OUG 34/2006 si 79 alin. 2 din HG 925/2006.
Petenta a apreciat ca prin acesta decizie s-au incalcat cele stabilite anterior prin decizia sus mentionata. Petenta a arătat ca prin decizia anterioara s-a stabilit ca oferta sa este conforma din perspectiva indicarii si descrierii procedurilor tehnice de executie pentru pricipalele categorii de lucrari in concordanta cu documentatia de atribuire si caietul de sarcini astfel ca sub acest aspect nu se mai poate statua ca ofeta sa este neconforma decit incalcand cele stabilite anterior de catre CNSC.
In realitate prin decizia anteriora CNSC nu a verificat si concluzionat ca oferta petentei este conforma in sensul ca are mentionate si descrise procedurile tehnice de executie ale principalelor categorii de lucrari in conformitate cu cerintele caietelor de sarcini pe specialitati,categorii de lucrari indicate in mod expres in decizie ci a conclzionat ca atunci cand autoritatea contactanta a respins oferta ca neconforma a retinut necesitatea indicarii si descrierii unor proceduri tehnice de executie pentru categorii de lucrari care nu sunt conform documentatiei de atribuire si caietelor de sarcini pe specialitati principale categorii de lucrari.
Totodata s-a retinut ca respingerea ofertei sub acest aspect s-a bazat practic pe cerintele retinute de expertul cooptat dar care exced documenatiei de atribuire.
Cu alte cuvinte CNSC nu a verificat existenta si descrierea procedurilor tehnice de executie in conformitate cu documentatia de atribuire si caietele de sarcini ci doar a statuat ca procedurile cerute de intimata si a caror lipsa a fost motivul respingerii ofertei nu sunt proceduri tehnice de executie pentru principalele categorii de lucrari si ca atare ele nu
erau necesare conform fisei de date si caietelor de sarcini pentru conformitatea ofertei.
Rezulta asadar ca atunci cand a reevaluat ofertele autoritatea contractanta nu a facut altceva deci a verificat existenta indicarii si descrierii procedurilor tehnice de executie pentru pricipalele categorii de lucrari indicate ca atare de caietele de sarcini si documentatia de atribuire si care au fost retinute si de catre CNSC ca fiind principalele categorii de lucrari.
Asa cum s-a aratat deja in decizia anterioara CNSC statueaza practic ca verificarea acestor proceduri tehnice de executie poate fi realizata doar in raport cu categoriile principale de lucrari din documentatia de atribuire si nu prin raportare la documentul intocmit de expertul cooptat si care exced fisei de date si caietelor de sarcini pe specialitati, ceea ce a si facut autoritatea contractanta cu ocazia reevaluarii.
In aceste conditii in speta nu se poate retine incalcarea celor statuate anterior de catre CNSC prin decizia nr. 1348/C_ /_ si pe cale de consecinta nici a unui text legal respectiv a dispozitiilor art. 280 alin. 1 din
O.U.G. nr. 34/2006 sau a art. 1 alin. 6 și art. 2 alin. 1 literele c) și d) din Legea nr. 554/2004 care obliga la respectarea acestor statuari in activitatea de continuarea a procedurii de achizitie publica prin reevaluarea ofertelor.
Solicitarea de clarificari formulata de catre autoritatea contractanta in urma primei decizii pronuntate de catre CNSC este irelevanta in cauza intrucat asa cum a statuat si CNSC prin decizia atacata in speta in masura in care lista si descrierea procedurilor tehnice de executie pentru principalele categorii de lucrari lipsesc, o completare a propunerii tehnice cu aceste proceduri nu era posibila intrucat reprezenta o completare a unei parti esentiale dintr-o propunere tehnica, contrar art. 201 din OUG 34/2006 si art. 79 alin. 2 din HG 925/2006.
Ca atare indiferent ca s-ar fi solicitat sau nu aceste clarificari si indiferent de raspunsul petentei, oferta acesteia putea fi evaluata doar prin prisma propunerii tehnice pe care a depus-o initial, completarea acesteia pe parcursul procedurii nefiind posibila prin prisma acestor texte de lege. Pe cale de consecinta caracterul conform sau neconform subzista indiferent de aceasta solicitare si raspunsul dat ei.
Intrucat in mod legal s-a procedat la reevaluarea ofertei tehnice a petentei si din perspectiva indicarii si descrierii procedurilor tehnice de executie pentru principalele categorii de lucrari asa cum ele sunt stabilite prin documentatia de atribuire si cum au fost indicate si in decizia anterioara de catre CNSC a verificat daca in concret acest motiv este real respectiv daca intr-adevar aceste proceduri raportat la lucrarile vizand instalatiile electrice si mecanice indicate in documentatia de atribuire si decizia anteriora a CNSC ca principale categorii de lucrari lipsesc sau nu din propunerea tehnica a petentei.
Verificand aceasta propunere tehnica aflata in volumul V al dosarului trimis de CNSC s-a constatat ca la filele 48-49 se afla lista cu procedurile tehnice de executie dintre care petenta a bifat acele proceduri pe care le-a considerat ca sunt aplicabile, procedurile tehnice de executie privind instalatiile electrice si mecanice nefiind bifate ca fiind aplicabile
La pagina 88 din aceeasi propunere tehnica sunt indicate procedurile tehnice de executie bifate la paginile 48-49 si considerate aplicabile la lucrarea pentru care se deruleaza achizitia publica in discutie printre care nu se enumera proceduri tehnice de executie privind lucrarile de instalatii electrice si mecanice. Apoi la filele 89-220 sunt descrise procedurile indicate la fila 88 a propunerii tehnice.
Este evident asadar ca in propunerea sa tehnica petenta nu a indicat si nici nu a descris procedurile tehnice de executie referitoare la instalatiile electrice si mecanice apreciate in decizia anterioara a CNSC ca fiind unele din principalele categorii de lucrari .Raportat la aceasta lipsa instanta a apreciat ca nu este necesara nici efectuarea unei expertize in cauza.
Petenta a arătat ca in conținutul Fișei de date, capitolul IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice se prevede în mod expres că, "propunerea tehnica a ofertantului va include (dar nu va fi limitata la) următoarele:_ planul calității propus pentru execuția lucrării, care va cuprinde:descrierea sistemului calității aplicat la lucrare;listele cuprinzând procedurile tehnice de execuție a principalelor categorii de lucrări;descrierea succesiva a procedurilor tehnice de execuție specifice; _".
Desi in aceasta fisa de date se face referire doar la sintagma de
"principalele categorii de lucrari"; asa cum s-a statuat deja de catre CNSC lucrarile privind instalatiile electrice si mecanice reprezinta asemenea categorii principale de lucrari deci si raportat la ele trebuiau indicate si descrise procedurile tehnice de executie conform acestei fise de date.
Totodata petenta a arătat ca in Caietului de Sarcini, la pag. 1-2 se precizează că ofertantul va cuprinde în propunerea tehnica și următoarele:1.Descrierea sistemului calității aplicat la lucrare, inclusiv listele cuprinzând procedurile aferente sistemului calității în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic. Descrierea completă a sistemului calității aplicat la lucrare și a listelor cuprinzând procedurile aferente sistemului calității trebuie sa aibă la baza cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic, precum și prevederile legale în materie: LEGEA NR. 10/1995 - privind calitatea în construcții, HGR 766 - Regulamentele privind calitatea în construcții și celelalte prevederi (egale menționate în caietele de sarcini;2. Listele cuprinzând procedurile tehnice de execuție a principalelor categorii de lucrări în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic. Pentru descrierea completă a listelor cuprinzând procedurile tehnice de execuție a principalelor categorii de lucrări, acestea se vor întocmi în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic și se vor avea în vedere prevederile LEGII NR. 10/1995 - privind calitatea în construcții, HGR 766 - Regulamentele privind calitatea în construcții, Catalogul Standardelor Romane - ASRO și celelalte prevederi legale menționate în caietele de sarcini; 3 Descrierea succesivă a procedurilor tehnice de execuție specifice în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic. Pentru descrierea completă a procedurilor succesive tehnice de execuție specifice, acestea se vor efectua în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic și se vor avea în vedere prevederile Legii nr. 10/1995 - privind calitatea în construcții, HGR 766 ~ Regulamentele privind calitatea în construcții, Catalogul Standardelor Romane - ASRO și Normativele în vigoare aferente procedurilor descrise și celelalte prevederi legale menționate în caietele de sarcini; 4. Planul de control al calității, verificării și încercării în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic. Pentru descrierea completa a planului de control al calității, verificării și încercării, acesta se va întocmi în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic și se vor avea în vedere prevederile Legii nr. 10/1995 - privind calitatea în construcții, HGR 766 Regulamentele privind calitatea în construcții, HGR 272/1994 Regulamentul privind
controlul de stat al calității în construcții. HGR 925/1995 Regulamentul de verificare și expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor și celelalte prevederi legale menționate în caietele de sarcini.; 5. Planul de management de mediu în concordanta cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic. Pentru descrierea completa a Planului de management de mediu, acesta se va întocmii în concordanta cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic și se vor avea în vedere prevederile Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului, OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor, HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor, STAS 6156/1986 Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social - culturale - limite admisibile și parametrii de izolare acustica și celelalte prevederi legale menționate în caietele de sarcini.
Așa cum s-a arătat mai sus in decizia anterioara CNSC a indicat in mod expres la pagina 18 care sunt conform caietelor de sarcini pe specialități principalele categorii de lucrări printre ele numărându-se si cele legate de instalațiile electrice si mecanice - pompe de apa potabila si apa uzata Caietul de sarcini prevedea ca propunerea tehnica va cuprinde si descrierea succesivă a procedurilor tehnice de execuție specifice în conformitate cu cerințele caietelor de sarcini pe specialități din cadrul proiectului tehnic respectiv raportat la cele indicate in decizia CNSC procedurile tehnice de executie pentru principalele categorii de lucrari deci si pentru lucrarile in legatura cu instalatiile electrice ,pompele de apa potabila si pompele de apa uzata.
Ori asa cum s-a aratat este neechivoc ca aceste proceduri pentru aceste categorii principale de lucrari lipsesc nefiind respectate asadar cerintele din fisa de date si caietul de sarcini pe specialitati privind continutul propunerii tehnice.
Lipsa acestor proceduri tehnice de executie nu poate fi complinita de completarea formularului privind experienta si lucrarile similare anterioare descrierea acestor proceduri fiind o parte obligatorie si esentiala a unei propuneri tehnice.
Pentru aceleasi considerente nu se s-a reținut nici incalcarea art. 17 din OUG 34/2006 la reevaluarea ofertelor intimata neincalcand nici unul din principiile prevazute de art. 2 din acelasi act normativ cand a respins oferta petentei ca fiind neconforma.Totodata continutul actului in care s-a stabilit rezultatul procedurii respecta exigentele art. 207 din OUG 34/2006 aratandu-se in mod detalit motivele respingerii ofertei ca fiind neconforma.
Cerintele prevazute in fisa de date a achizitiei si in caietele de sarcini pe specialitati si mai sus mentionate nu au fost contestate de catre nici unul din participantii la procedura de achizitie publica ele fiind asadar obligatorii.
Ca atare chiar daca pompele și instalațiile ar fi montate de furnizorii acestora care, conform legislației în vigoare, au obligația să le monteze și să ofere garanții la buna funcționare a acestora pe perioada termenului de garanție aceste aspecte nu inlatura obligatia indicarii si descrierii procedurilor tehnice de executie pentru toate categoriile de lucrari apreciate a fi principale de catre CNSC deci inclusiv pentru cele legate de instalatiile electrice si mecanice.
In privința categoriilor principale de lucrari acestea au fost indicate in mod expres in decizia CNSC anterioara la pagina 18 si sunt mentionate intr-
o maniera clara si in caietele de sarcini pe specialitati volumele 3 sectiunile 2-7.
Din toate aceste considerente rezulta ca in mod corect s-a apreciat ca oferta petentei este neconforma si in mod legal contestatia sa a fost respinsa prin decizia atacata in speta.
In ceea ce priveste criticile formulate in privinta ofertei castigatoare Curtea a apreciat ca analiza acestora pe fond nu mai este posibila in speta intrucit petenta nu ar obtine nici un folos practic in ipoteza in care s-ar aprecia ca aceste motive sunt intemeiate intrucat ea nu mai poate participa la respectiva procedura datorita neconformitatii ofertei sale. De altfel aceste motive au fost formulate pornind de la premisa confomitatii ofertei sale ceea ce este asa cum s-a aratat mai sus o premisa gresita.
De asemenea, in contestatia depusa la CNSC nu au fost formulate critici concrete cu privire la oferta desemnata castigatoare din perspectiva aspectelor indicate la punctul IV (punctul final )din prezenta plangere, indicandu-se doar la modul general ca potrivit propriilor informatii oferta castigatoare se afla sub incidenta prevederilor art. 36 alin 1 si/sau 2 din HG 925/206.
La randul său, CNSC prin decizia atacata in lipsa unei critici concrete la adresa ofertei castigatoare a analizat doar ceea ce s-a particularizat in concluziile scrise cu privire la prelungirea scrisorii de garantie bancara dar acest aspect nu a fost reluat in prezenta plangere .
In prezenta plangere raportat la oferta castigatoare se arata că ";Prin decizia nr.1348/C_ din_ Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, admițând contestația depusa de petenta, a anulat actul prin care a fost desemnata oferta câștigătoare stabilind nelegalitatea acestui act";. În pag. 23 a deciziei sus-menționate, se precizează că "În același context, susținerile contestatoarei legate de lipsa elementelor de identificare a angajamentului terțului susținător în beneficiul asocierii de oferta desemnata câștigătoare, neindicarea autorității contractante pentru care se da o astfel de garanție, neindicarea procedurii de atribuire și a întinderii angajamentului sunt considerate de Consiliu întemeiate. La paginile din ofertă la care face referire contestatoarea dar și autoritatea contractantă (pag.473) sunt doar parți într-un document încheiat în fața notarului public (traduceri)), dar fără elementele amintite. Prin urmare, nu sunt îndeplinite de către oferta desemnată câștigătoare, în acest sens, dispozițiile art. 111
alin.(1),(2) si(4) din H.G. nr.925/2006 modificata prin H.G. nr. 834/2009, respectiv lipsind instrumentul juridic ce ar da dreptul autorității contractante de a solicita îndeplinirea obligațiilor ce ar decurge din aceasta
(angajamentul de susținere).
Cu toate acestea, Consiliu a constatat că autoritatea contractanta nu a evaluat cele 3 oferte cu asigurarea unui tratament egal, respectiv nu a stabilit rezultatul procedurii după verificarea îndeplinirii de către acestea a cerințelor din documentația de atribuire, punând în pericol principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, oferta desemnata câștigătoare având prețul cel mare dintre acestea."
În acest context s-a reținut că oferta de preț a petentei este de 46.855.308,12 lei, în timp ce prețul ofertei desemnate câștigătoare este de
52.828.500 lei, adică cu 5.973.191,88 lei mai mare decât prețul cuprins în oferta petentei";.
Aceste motive nu au fost indicate in mod expres in contestatia formulata si ca atare nu au fost analizate de catre CNSC in decizia atacta.
Nefiind indicate in contestatia ce trebuie depusa intr-un anumit termen legal sub sanctiunea decaderii si nefiind analizate de catre CNSC aceste motive nu pot fi invocate omisso medio respectiv pentru prima data in fata instantei intrucat ar insemna eludarea termenului imperativ in care se poate contesta un act intocmit in cadrul procedurii de achizitie publica si ar insemna verificarea legalitatii deciziei CNSC prin prisma unor motive neinvocate si neanalizate de catre aceasta ceea ce contravine prevederile imperative cuprinse in OUG 34/2006 privind procedura si modul de solutionare a contestatiilor si apoi a plangerilor.
Avand in vedere toate aceste considerente Curtea in temeiul art. 283 si urm din OUG 34/2006 si a tuturor textelor de lege mai sus enuntate a respins plangerea formulata in cauza ca nefondata.
In temeiul art.451,452 C.pr.civ Curtea a respins cererea intimatei de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecata avand in vedere ca intimata SC V. SA nu a depus dovada existentei si intinderii cheltuielilor de judecata pana la inchiderea dezbaterilor conform art. 452 C.pr.civ.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare S.C.
T. DE I. MONTAT SI C. S.A. și S.C. G. 4 I. S.A
, solicitând anularea deciziei civile nr. 8753/2013 a Curții de Apel C. și rejudecare plângerii formulată împotriva SC V. SA B. M., administrarea probei cu expertiza tehnică de specialitate, iar pe fondul cauzei, solicită modificarea în totalitate a hotărârii în sensul admiterii plângerii.
În motivarea contestației, contestatoarele invocă prevederile art. 283 din OUG 34/2006, art. 3041și 316 Cod procedură civilă.
Din interpretarea coroborata a textelor legale evocate rezulta ca decizia pronunțata in soluționarea unei plângeri împotriva deciziei pronunțate de Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor este susceptibila a fi atacata cu contestație in anulare.
A admite contrariul ar însemna îngrădirea accesului liber la justiție si
imposibilitatea ca defecte grave ale unei hotărâri pronunțate de instanța de fond sa fie remediate pe calea unei cai extraordinare de atac.
Potrivit dispozițiilor art. 503 alin. 2 pct. 3 din Codul de procedura civila, "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: Pct. 3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen.
Conform dispozițiilor art. 488 alin. 1 Cod procedura civila, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: Pct. 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Într-adevăr, în fapt contestația în anulare oferă părților un mijloc procedural eficient pentru a obține o nouă judecată în cazul săvârșirii unor importante neregularități procedurale, de natură a nesocoti principiul dreptului la apărare sau al contradictorialitătii.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia părțile pot obține desființarea unei hotărâri judecătorești în cazurile limitativ prevăzute de lege, ea putând fi exercitată în scopul retractării hotărârilor judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale, norme enumerate expres de legiuitor în cadrul textelor legale redate mai sus.
Prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.135 din 31 mai 1994, România a ratificat Convenția Europeană pentru
apărarea Drepturilor Omului (C.E.D.O.), precum și protocoalele adiționale la aceasta nr.l, 4, 6, 7, 9,10.
Conform art.11 și 20 din Constituție si art. 3 si art. 4 din Codul de procedura civila, Convenția și protocoalele ei adiționale au devenit parte integrantă a dreptului intern, având prioritate față de acesta.
Altfel spus C.E.D.O. și protocoalele adiționale au devenit izvor de drept intern obligatoriu și prioritar, ceea ce, în plan național, are drept consecință imediată aplicarea convenției și protocoalelor de către instanțele
judecătorești române, iar în plan internațional acceptarea controlului prevăzut de C.E.D.O. cu privire la hotărârile judecătorești naționale.
Prin Protocolul nr.11 al Convenției Europene al Drepturilor Omului, intrate în vigoare la data de 1 noiembrie 1998, a intervenit o reformă a sistemului de control în fața Curții: s-a urmărit menținerea și întărirea eficacității apărări drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute de Convenție.
Ca o garanție a respectării drepturilor omului, Convenția prevede, în art.6 pct.l, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, în accepțiunea Convenției, dreptul la un proces echitabil având mai multe componente, printre care și accesul liber la justiție si examinarea cauzei în mod echitabil, cerință care înțeleasă în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces și anume principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare, ambele asigurând egalitatea deplină a părților în proces.
Dreptul la un proces echitabil înseamnă și posibilitatea rezonabilă a oricărei părți de a expune cauza sa instanței de judecată, în condiții care să nu o dezavantajeze față de partea adversă, ceea ce se realizează prin asigurarea dreptului său la apărare.
Dreptul la apărare are în dreptul românesc și valoare de principiu constituțional, ținând seama că prin art.24 alin.l din Constituție se stabilește că dreptul la apărare este garantat, iar prin alineatul 2 al aceluiași articol se prevede că în tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
Realizarea dreptului la apărare este asigurată și prin modul de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești, la baza căruia stau si principiul rolului activ al instanței care reprezintă, nu o ingerință în interesele părților, ci o garanție a respectării drepturilor și realizării intereselor acestora, deoarece are ca unic scop aflarea adevărului în cauză.
Respingerea cererii in probațiune formulata de contestatoare, respectiv efectuarea unei expertize tehnice, reprezintă prin raportare la insasi conținutul principiilor contradictorialitatii si al dreptului la apărare, o încălcare a acestora.
In esența, plângerea contestatoarei a fost respinsa motivat de o presupusa lipsa a indicării lucrărilor privind instalațiile tehnice si mecanice si a descrierii procedurilor tehnice de execuție conform fisei de date.
In susținerea cererii in probațiune, inclusiv prin concluziile scrise înregistrate in data de_ a arătat necesitatea efectuării unei expertize tehnice de specialitate pentru a putea proba conformitatea ofertei depuse de subscrisa cu cerințele documentației de achiziție publica (pag. 13 din plângerea înregistrata la Curtea de Apel C., dosar nr._ ).
A arătat in cuprinsul plângerii care sunt pe scurt aspectele pe care contestatoarea dovedește prin efectuarea expertizei tehnice de specialitate, aspecte referitoare la conformitatea ofertei depuse de subscrisa cu cerințele documentației de achiziție publica.
Prin obiectivele la raportul de expertiza depuse la dosar in data de_ a indicat in mod expres la lit. d, aspecte reluate din conținutul plângerii de altfel (pag. 9 alin. antepenultim) ca in oferta contestatoarei exista prezentate procedurile tehnice, fiind cuprinse in Lista procedurilor, prezentata la art. 48-49 din Propunerea tehnica, descrie la paginile 88-220.
In finalul expunerii obiectivelor la expertiza tehnica in construcții, a arătat faptul ca SC T. de I. M. si C. SA are implementat un sistem de management al calității in care este nominalizat domeniul de certificare "alimentari cu apa si canalizare" si este atestata ANRE pentru execuția lucrărilor de instalații electrice de joasa si medie tensiune.
Respingerea cererii de a se efectua expertiza tehnica in construcții echivalează cu o restrângere a dreptului la apărare, incompatibilă cu garanțiile unui proces echitabil iar încălcarea dreptului la apărare iar o alta consecința directa si imediata este cea a încălcării principiului contradictorialității, prin îngrădirea dreptului său la participarea in proces în mod activ și egal la prezentarea, argumentarea și dovedirea drepturilor pretinse a fi încălcate.
Prin respingerea cererii in probațiune, raportat la complexitatea cauzei, la numărul extrem de ridicat de înscrisuri de natura tehnica depuse la dosarul cauzei, dar si la cunoștințele unui specialist care ar fi putut fi folosite in lămurirea instanței de judecata cu privire la teza probatorie susținuta, dreptul la un proces echitabil a fost încălcat, iar acesteia i-a fost înlăturata singura posibilitate rezonabila de a-și expune cauza in fata instanței de judecata.
Al doilea motiv pentru care solicita admiterea contestației in anulare este susținut de art. 503 alin. 2 pct. 3 din Codul de procedura civila, dispoziții conform cărora "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: Instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen.
Conform dispozițiilor art. 488 alin. 1 Cod procedura civila, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:Pct. 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Astfel cum a detaliat la punctul I din cuprinsul prezentei contestații, contestatoarea a formulat o cerere in probatiune, respectiv efectuarea unei expertize tehnice de specialitate. Cererea in probatiune a fost formulata cu respectarea normelor procedurale in materie, respectiv in scris si indicata in cuprinsul plângerii înregistrate sub nr._ .
Cu privire la solicitarea in probatiune, in data de_ aceasta a fost susținuta oral in fata instanței de judecata iar in data de_ la dosarul cauzei au fost depuse obiective la raportul de expertiza, in cadrul cărora a fost detaliata si susținuta din nou atat necesitatea administrării acestei probe cat si pertinenta si utilitatea acesteia.
La fila 17 alin. 2 din decizia atacata, instanța cuprinde motivarea respingerii cererii in probatiune reținând "Este evident așadar ca in propunerea sa tehnica petenta nu a indicat si nici nu a descris procedurile tehnice de execuție referitoare la instalațiile electrice si mecanice apreciate in decizia anterioara a CNSC ca fiind unele din principalele categorii de lucrări. Raportat la aceasta lipsa instanța a apreciat ca nu este necesara nici efectuarea unei expertize in cauza."
Pentru a soluționa cererea in probatiune si a o respinge in cele din urma, instanța de fond a analizat statuările CNSC din cadrul deciziei atacate cat si cele cuprinse in Decizia nr. 1348/C_ din data de_ .
Instanța nu a făcut nicio referire la motivele invocate de contestatoare in susținerea cererii in probațiune, iar in acest context, analiza efectelor celor doua decizii ale CNSC culminate cu soluționarea cererii in probatiune echivalează cu o nemotivare a soluției instanței de fond cu privire la soluția acesteia asupra cererii in probatiune.
In acest context instanța a respins fără nicio motivare această cerere în probațiune iar procedând astfel, contestatoarei nu i-a fost asigurata exercitarea dreptului la apărare și mi-fosta încălcat dreptul la un proces echitabil instituit de art.6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ca o garanție elementară a derulării procesului.
Desigur ca instanța are obligația de a indica în cuprinsul hotărârii motivele de fapt și de drept care au format convingerea sa, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, si deci inclusiv cererile in probațiune, obligație care se întinde și asupra încheierilor premergătoare prin care se stabilesc măsuri procesuale, se încuviințează sau se resping cereri în probațiune, deoarece numai astfel instanța de control judiciar poate să verifice soluția sub acest aspect, inclusiv in etapa unei cai extraordinare de atac.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil potrivit articolului 6 din CEDO include în esență obligația instanțelor de a-si motiva hotărârile.
Obligația de motivare a hotărârilor judecătorești servește unui dublu obiectiv. Pe de o parte, este menită să asigure că dreptul de a fi audiat în instanță este respectat si că, prin urmare, instanța ia în considerare în suficientă măsură argumentele părților (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea Jokela împotriva Finlandei din 21 mai 2002 - cererea nr. 28856/95, § 72 si 73 si Hotărârea Nedzela împotriva Franței din 27 iulie 2006 - cererea nr. 73695/01, § 55).
Totodată, în cauza Hadjianastassiou c. Greciei (_ ), Curtea Europeană a statuat că judecătorii trebuia să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională.
Concluzionând, Curtea a arătat că, având în vedere importanța pe care o îmbracă dreptul la apărare în cadrul procesului penal și faptul că în speță, acest drept a fost limitat de o manieră care a avut drept efect încălcarea dreptului la un proces echitabil, a decis că a fost încălcat art. 6 alin. 1 și 3 lit. « d » din Convenție.
Prin urmare, câta vreme instanța de fond nu a prezentat nici un motiv al respingerii cererii în probațiune (cele învederate de instanța mai înainte de a dispune respingerea cererii in probațiune sunt considerente străine de cererea in probațiune) si nici nu a răspuns in mod echivoc susținerilor contestatoarei in legătura cu necesitatea si utilitatea administrării acestei probe, apreciază ca a fost încălcat dreptul pârâtului la un proces echitabil, aspect ce se încadrează in motivul de contestație in anulare prevăzut la art. 503 alin. 2 pct. 3 din Codul de procedura civila coroborat cu dispozițiile art. 488 alin. 1 Cod procedura civila, Pct. 6.
Fata de maniera in care a fost motivata respingerea cererii in probațiune, prin faptul ca teza probatorie si susținerile referitoare la necesitatea si utilitatea a administrării probei nu au fost înlăturate cu o
motivare din care să rezulte convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, nu echivalează cu o motivare argumentată pro sau contra.
În acest sens, în jurisprudența Curții europene a drepturilor omului s- a stabilit în mod constant că noțiunea de "proces echitabil" în sensul art.6 din Convenție "impune ca o jurisdicție internă, în speță, instanța care a soluționat recursul - să examineze efectiv problemele esențiale ce-i sunt supuse examinării, și nu să se mulțumească a confirma pur și simplu concluziile unei jurisdicții inferioare" - în speță CNSC (Cauza Halle contra Finlanda, 19 decembrie 1997 paragraf 59,60).
Apreciază ca exista o încălcare a dreptului la un proces echitabil, drept ce nu poate fi considerat efectiv decât dacă apărările părților sunt analizate efectiv de instanță, adică dacă motivele, argumentele si apărările invocate sunt reflectate în decizia pronunțată. In acest sens s-a pronunțat si CEDO in cauza Burza vs. România - hotărâre din_ .
Așa fiind, lipsa unei motivări concrete a soluției asupra cererii in probațiune se circumscrie pct. 6 art. 488 alin. 1 Cod procedura civila, ținând seama de faptul ca motivarea soluției de respingere a cererii in probațiune a fost sumară și stereotipică deși a argumentat cu fiecare prilej, în detaliu, cererea in probațiune formulata, iar instanța a respins cererea in probațiune fără nici un argument juridic pertinent si concludent, cu luarea in considerare a faptului ca alineatul 2 din fila 17 a hotărârii atacate nu poate echivala cu motivarea cererii in probatiune, in continuare instanța nedezvoltând argumente juridice de natura sa confirme soluția asupra cererii in probațiune.
Cat privește posibilitatea aplicării directe in speța de fata a art. 6 CEDO in soluționarea prezentei contestații în anulare, arată faptul ca înalta Curte de C. si Justiție a creat un precedent, concretizat in Decizia nr. 3678/_ .
Cu privire la admisibilitatea contestației in anulare, apreciază că în dreptul intern este posibila aplicarea directa a art. 6 din CEDO si implicit in soluționarea unei contestații in anulare, tocmai pentru a nu duce litigiile în alte sfere și pentru a nu fi lăsată o hotărâre, care este dată cu încălcarea principiilor de drept, să funcționeze.
In aplicarea art. 20 alin. 2 și art. 148 alin. 2 din Constituția României, judecătorul național are nu doar dreptul dar și obligația asigurării aplicării reglementărilor și jurisprudenței europene, revenindu-i rolul de a aprecia cu privire la prioritatea tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, precum și cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările ce vizează dreptul comunitar sau drepturile omului.
În calitate de prim judecător al Convenției Europene a Drepturilor Omului, judecătorul național are obligația de a asigura efectul deplin al normelor acestuia, fără sa fie nevoie să aștepte abrogarea acestuia de către legiuitor, în acest sens fiind cauza Vermeire împotriva Belgiei - hotărârea din
29 noiembrie 1991 - seria A nr. 214 p. 84x26, hotărârea Dumitru E. împotriva României - cererea 71525/01 - 103 publicată în Monitorul Oficial nr. 830 din_ .
Contestatoarea a înțeles să își formuleze în continuare apărări cu privire la fondul cauzei deduse judecații, respectiv a plângerii obiect al deciziei civile atacate prin contestația în anulare.
In temeiul celor ce preced, solicită admiterea contestației in anulare astfel cum a fost formulata.
Analizând contestația în anulare, curtea reține următoarele:
În fapt, prin Decizia Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 2510/C4/2555/_ s-a respins ca nefondată contestația formulată de SC T. de I. M. și C. SA, dispunându-se continuarea procedurii de atribuire în cauză.
Împotriva acestei decizii petenta a formulat plângere soluționată prin decizia civilă nr. 8753/2013 pronunțata de Curtea de Apel C. in dosar nr._ a fost respinsă plângerea formulata de către asocierea SC T. de I.
M. și C. SA, SC G. 4 I. SA prin liderul asocierii SC T. de I.
M. și C. SA împotriva Deciziei Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 2510/C4/2555/_ care a fost menținută in întregime. În prezenta contestație în anulare, contestatoarea SC T. de I.
și C. SA a invocat împrejurarea că instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 din Codul de procedură civilă, constând în împrejurările hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și că aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
În susținerea contestației formulate, contestatoarea a invocat ca motive de fapt împrejurările că instanța de recurs a respins cererea sa în probațiune de a se efectua expertiza tehnica in construcții, soluție care echivalează cu o restrângere a dreptului la apărare, în raport și de împrejurarea că această respingere nu a fost motivată și cu luarea în considerare a motivelor invocate de petentă în susținerea cererii.
În drept, potrivit prevederilor art. 503 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, iar hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:
hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, care se poate exercita numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Astfel art. 503 alin. 2 pct. 3 din Codul de procedură civilă, invocat de către contestatoare, reglementează drept motiv al contestației în anulare speciale omisiunea instanței de recurs de a cerceta vreunul din motivele de casare cu a căror judecată a fost învestită.
Instanța reține este axiomatic că intenția legiuitorului, potrivit textului de procedură invocat, a fost aceea ca numai omisiunea de cercetare a motivelor de casare, deci a motivelor de recurs, astfel cum sunt ele reglementată în art. 488 din Codul de procedură civilă, să deschidă calea contestației în anulare, ca mijloc procedural special prin care această omisiune poate fi complinită. Este vorba de acele omisiuni care au determinat o cercetare incompletă a motivelor de recurs formulate care ar fi putut conduce la casarea sentinței de fond, în speță a deciziei CNSC.
În acest caz, funcția procesuală a contestației în anulare este aceea de a asigura cadrul completării judecății recursului cu ceea ce din omisiune nu s-a judecat inițial și nu aceea de a asigura o modalitate de control judiciar a unei hotărâri definitive, respectiv a unui recurs la recurs.
Contestația în anulare întemeiată pe omisiunea examinării unui motiv de recurs nu constituie un mijloc de reformare a hotărârii date în recurs, pentru înlăturarea pretinselor deficiențe de judecată sau pentru a fi repuse în discuție acele aspecte ale procedurii care au făcut obiectul preocupării instanței de recurs, precum cele privind administrarea și interpretarea probelor.
În cauza de față, instanța reține, având în vedere dispoziții legale precitate și analizate mai sus și luând în considerare apărările formulate în cuprinsul contestației în anulare, că susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate.
Astfel, motivele invocate în susținerea contestației în anulare, respectiv necesitatea efectuării în cauză a unei expertize tehnice de specialitate pentru a putea proba conformitatea ofertei depuse de aceasta cu cerințele documentației de achiziție publica împrejurările, respingerea acestei cereri in probațiune formulată de petentă cu luarea în neconsiderare în motivare a motivelor petentei, ci doar a celor existente în decizia CNSC.
Aceste aspecte constituie prezumtive greșeli de fond pe care contestatoarea le impută instanței de recurs, tinzând în felul acesta la rejudecarea litigiului, aspecte care însă nu pot fi valorificate pe calea contestației în anulare, de esența acesteia fiind remedierea unor neregularități procedurale săvârșite de instanță, iar nu reluarea judecății fondului litigiului.
Chiar dacă aceste aserțiuni ar fi fondate, acestea nu sunt de natură să justifice admiterea contestației, deoarece acestea exced domeniului restrâns de aplicare al textului art. 503 alin. 2 pct. 3 din Codul de procedură civilă, în cauză punându-se în discuție prezumtive greșeli de judecată, ceea ce este inadmisibil pe calea contestației în anulare.
Astfel cum s-a arătat, dispozițiile art. 503 din codul de procedură civilă au un câmp limitat de aplicare, astfel că ele trebuie să fie interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide în ultimă instanță calea unui veritabil recurs și a nu încălca principiul securității raporturilor juridice.
În ceea ce privește susținerile contestatoarei vizând aplicarea cu prioritate în cauză a normelor de drept comunitar și, din această perspectivă, a celor de contencios european al drepturilor omului, instanța amintește statuările Curții Europene ale Drepturilor Omului din cauza Mitrea împotriva României, în care s-a reținut că dreptul la un proces echitabil înaintea unui tribunal, după cum este garantat de art. 6 alin.1 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, presupune că unul dintre aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul certitudinii legale, care impune, inter alia, ca în cazurile în care instanțele au soluționat definitiv o problemă, hotărârea acestora să nu mai fie pusă sub semnul întrebării.
Curtea a arătat că certitudinea legală presupune respect pentru principiul res judicata, adică principiul caracterului definitiv al deciziilor. Acest principiu subliniază că nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei decizii definitive și obligatorii doar în scopul de a obține o rejudecare și o nouă decizie în speță. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare, dar nu pentru a se
face o nouă analiză a cauzei. Revizuirea nu ar trebui să fie tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate a existenței a două puncte de vedere asupra subiectului nu este un temei pentru re-examinare, o abatere de la acest principiu fiind justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter substanțial și imperios.
Ori, în cauză, astfel cum s-a constat, nu sunt îndeplinite condițiile legale restrictive pentru a se admite, ca excepție de la principiul securității raporturilor juridice, solicitarea contestatoarei de anulare a deciziei civile atacate în cauză.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept expuse anterior, Curtea, în temeiul art. 508 din Codul de procedură civilă, va respinge contestația în anulare promovată de contestatoarea SC T. de I. M. și C. SA împotriva deciziei civile nr. 8753 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. .
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, contestatoarea fiind parte căzută în pretenții iar în cauză formulându-se cerere expresă în acest sens de către intimată, instanța va obliga contestatoarea să plătească intimatei SC V. SA suma de 2.500 lei cheltuieli de judecată în contestație în anulare.
Curtea va obliga doar la această sumă, reducând onorariul avocațial solicitat în cauză într-un cuantum de 5.512,54 de lei la 2.500 de lei, având în vedere împrejurarea că această contestație în anulare a fost soluționată la primul termen de judecată, astfel că, în raport de munca depusă de către apărător, miza procesului și obiectul acestuia, apreciază că doar suma de
2.500 de lei cu titlu de onorariu avocațial apare ca fiind justificată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge contestația în anulare declarată de asocierea SC T. DE I.
M. ȘI C. SA împotriva deciziei civile nr. 8753 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. pe care o menține în întregime.
Obligă contestatoarea să plătească intimatei SC V. SA suma de
2.500 lei cheltuieli de judecată în contestație în anulare, astfel cum au fost reduse de instanță.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
A. M. ION A. | M. | C. | M. S. |
GREFIER
M. N.
Red. A.M.I. dact. GC 2 ex/_
Jud. recurs: V. G., A. A. M., S. L. Rus
