Decizia civilă nr. 1222/2013. Contencios. Refugiați
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1222/R
Ședința Camerei de Consiliu din 29 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. I.
J. ecător S. O.
J. ecător A. C. O.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul I. G. PENTRU I. - D. A. ȘI I. - C. M. împotriva Sentinței Civile nr. 6661 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în contradictoriu cu intimatul D. M. R., având ca obiect refugiați.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ .
T.
Prin sentința civilă nr. 6661 pronunțată de Judecătoria Baia Mare la data de_ s-a admis în parte plângerea formulată de petentul D. M. R. cetățean algerian cu reședința în localitatea Ș. M. str. C. nr. 1A județul
M., în contradictoriu cu intimatul I. G. PENTRU I., D. A. ȘI I., C. M., cu sediul în localitatea Ș. M. str. C. nr. 1A județul M. și a fostdesfințată Hotărârea nr. 2437605/h/MM/_ a I. ui G. pentru I. - D. A. și I. - C. M. și acordă petentului protecție subsidiară.
În considerente s-a reținut că în fapt prin Hotărârea nr. 2437605/h/MM/_ a I. ui G. Pentru I., D. A. și I., C.
în dosar nr. 21422/12 a fost respinsă cererea petentului pentru acordarea statutului de refugiat și a protecției subsidiare.
Împotriva acestei hotărâri petentul a formulat plângere înregistrată sub numărul prezentului dosar.
Conform art. 23 alin.1 din Legea 122/2006 statutul de refugiat se poate acorda străinului care în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării sale de origine și care nu poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări.
Potrivit notei de interviu anexată de O.R.I. la filele 22-26 petentul cetățean algerian cunoscător exclusiv a limbii arabe a părăsit inițial localitatea de baștină în 2002-2003, după ce a fost amenințat cu moartea de niște vecini ai
căror copii au fost omorâți de autorități datorită activităților de terorism în care erau implicați și după ce fratele petentului, polițist, a fost el însuși omorât de către un vecin fost coleg de școală, iar ulterior în 2008 a părăsit țara lucrând în Turcia, Grecia și apoi în Franța.
După căsătoria în Franța, neprimind drept de ședere, petentul a fost nevoit să se întoarcă în Algeria.
Din 2010 până în 2011 după mai multe încercări de a obține viza de Franța, petentul a decis să părăsească din nou țara de origine, ajungând de data aceasta în România unde a fost descoperit de organele de poliție.
Informațiile din țara de origine confirmă acționarea pe teritoriul algerian a mai multor grupări teroriste, oficialitățile nefiind în măsură să stăpânească fenomenul cu excepția teritoriului capitalei.
Aceleași informații relevă ignorarea plângerilor cetățenilor afectați și mușamalizarea cazurilor de terorism, situația determinând persoanele vizate să se adreseze cu plângeri forurilor internaționale.
Raportat la prevederile art. 15 din Legea 122/2006 instanța apreciază starea de fapt prezentată de către petent ca fiind coerentă și plauzibilă celelalte prescripții legale sunt îndeplinite și ele fapt ce determină instanța să facă aplicarea prezumției de bună credință în cazul în speță.
În altă ordine de idei potrivit dispozițiilor art. 142 Cod procedură civilă, care legiferează în dreptul intern, obligațiile asumate de către Statul Român în materie de drept procesual cu elemente de extraneitate, "dacă partea nu cunoaște limba română se va folosi un traducător autorizat …";.
Prin urmare, în ipoteza enunțată Statul Român are obligația de a asigura prezența unui translator în cazul în speță, de limbă arabă.
Pe lista translatorilor (judiciari) autorizați de Ministerul Justiției se regăsesc două persoane, dintre care una nu a putut fi contactată, iar cealaltă a refuzat explicit (telefonic) să se prezinte la proces din motive financiare.
Amintitul interpret nu s-a prezentat nici măcar după ce a fost amendat de către instanță.
Pe cale de consecință deducem obiectiv că Statul Român nu a asigurat mecanisme eficiente pentru exercitarea efectivă a garanțiilor procesuale amintite, respectiv a drepturilor procesuale la interpret ale petentului.
Petentul însă nu poate să suporte vreo consecință negativă decurgând din lipsa de diligență a Statului Român în caz contrar acesta, respectiv Statul Român ar intra sub incidența incriminatorie a Curții Europene pentru Drepturile Omului și a celorlalte tratate și convenții internaționale la care România este parte.
Pe cale de consecință în nici un caz plângerea petentului nu poate fi respinsă de vreme ce acestuia nu i-a fost asigurat dreptul de a și-o susține.
Corespunde adevărului că potrivit dispozițiilor art. 63 din Legea 122/2006 audierea petentului nu este necesară, însă pe de o parte el trebuie să ia cunoștință de drepturile procesuale, de discuțiile purtate și probele ce se administrează în instanță mai cu seamă în ipoteza în speță în care petentul beneficiază și de asistență juridică din partea unui avocat care, evident, nu cunoaște limba arabă, iar pe de altă parte instanța a apreciat că se impune
audierea petentului (faptul constituindu-se într-o procedură comună, obișnuită asumată de acest complet de judecată).
Dincolo de aspectele enunțate care ar determina apriori admiterea plângerii și asigurarea unei forme de protecție pe fond din probele aflate la dosar, instanța apreciază că nu sunt întrunite prescripțiile art. 23 alin.1 din Legea 122/2006, fiind întrunite însă prescripțiile art. 26 din Legea 122/2006, după aprecierea instanței raportat la starea de fapt coerentă și credibilă enunțată de petent, există motive temeinice ca în situația returnării petentului în țara de origine acesta să fie supus unui risc serios (asupra identității fizice și vieții sale).
Față de cele enunțate în baza art. 64 raportat la art. 26 alin.1 și alin.2 pct. 2 și 3 din Legea 122/2006 instanța va admite în parte, pe fond și procedură plângerea cu consecința desființării hotărârii O.R.I., a rejudecării pe fond a plângerii și acordării unei forme de protecție (subsidiară).
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs intimatul I. G. PENTRU I. - D. A. ȘI I. - C. M. .
Recurentul a arătat în motivarea recursului că în fapt hotărârea primei instanțe nu cuprinde motivele pe care aceasta se sprijină întrucât solicitantul- petent nu a putut indica o temere justificată de persecuție,în sensul art. 23 din Legea nr. 122/2006,instanța a reținut totuși că acesta ar fi supus unor riscuri în ceea ce privește "identitatea fizică și viața sa";.
Reprezentantul intimatului-petent a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
S-a arătat că în cazul în care s-ar dispune repatrierea petentului acesta ar fi supus unui risc serios în sensul prevăzut de art.26 din Legea nr.122/2006 de a fi supus torturii,tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante ori unei amenințări serioase la adresa vieții sau integrității corporale ca urmare a violenței extreme existente în țara de origine a acestuia - Algeria.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, a înscrisurilor de la dosar, tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect că că cererea petentului nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 23 al. 1 din Legea nr.122/2006pentru acordarea statutului de refugiat.
apreciază însă că intimatul-petent este îndreptățit la protecție subsidiară în contextul art. 26 al.1 și 3 din Legea nr. 122/2006.
Astfel protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că în cazul returnării în țara de origine, va fi expus unui risc serios și nu poate sau datorită acestui risc nu dorește protecția acelei țări.
Prin risc serios se înțelege o amenințare serioasă individuală la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația curdă.
Potrivit informațiilor din țara de origine a intimatuluiu-petent Algeria, există o violență generalizată din cauza conflictului armat intern ceea ce îndreptățește tribunalul să considere că prin returnarea petentului în Algeria s-
a expune uni risc serios la adresa vieții și integrității corporale, dată fiind și situația personală a acestuia (frate polițist asasinat).
Reținând că intimatul-petent resimte o frică evidentă de persecuție justificată de situația conflictuală din țara de origine, tribunalul va menține hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.
În consecință, recursul va fi privit ca nefondat și respins ca atare, potrivit art. 312 al.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul I. G. PENTRU I. - D. A. ȘI I. BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 6661 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică de azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător
V.
I.
S.
O.
C.
O.
G. ier,
H.
Red. O.S. / Tred. A.H.
_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND D. D.
