Decizia civilă nr. 1233/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184 Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA Nr. 1233/2013
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. T.
Judecător I. -M. L.
Judecător A. -C. Ț. Grefier Ani-L. C.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul M. C. -N. -
DP L. împotriva Sentinței civile nr.22932/2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca privind și pe intimata M. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, iar instanța constată că recursul este formulat in termenul legal, a fost motivat și comunicat cu intimatul și reține cauza in pronunțare față de actele de la dosar .
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 22932/_ a Judecătoriei C. -N. a fost admisă plângerea formulată de petenta M. M. în contradictoriu cu intimatul M. C. -N. - Direcția Poliției Comunitare.
S-a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 24965/_ încheiat de către intimat.
A fost obligat intimatul să plătească petentei suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13 iunie 2012 sub nr._, petenta M. M. a solicitat instanței anularea procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 24965 încheiat la data de 22 martie 2012, ora 15:15, de către agenți constatatori din cadrul Direcției Poliției Comunitare a M. ui C. -N. și cheltuieli de judecată.
Expunând situația de fapt, în esență, petenta a arătat că la data de_ a parcat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe calea Dorobanților nr.39. Având în vedere, că la acea oră nu a putut achiziționa tichet de parcare a fost sancționată contravențional la ora 15 și 12 minute prin pocesul-verbal nr. 24963/_, iar același referent al primăriei C. -N. a întocmit un al doilea proces verbal cu nr. 24965/_ la ora 15:15, obiectul acestuia fiind aceeași faptă contravențională, respectiv parcarea autoturismului fără tichet de parcare. Prin urmare emiterea unui al doilea proces verbal la un interval de 3 minute de la emiterea primului proces verbal este nelegală și abuzivă în același timp.
În drept, petenta a invocat prevederile Ordonanței de Guvern nr. 2/2001, iar în probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care acestea au fost atașate plângerii contravenționale.
Legal citat, intimatul municipiul C. -N. - Direcția Poliției Comunitare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În susținerea solicitării sale, în esență, intimatul a arătat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost încheiat cu respectarea prevederilor OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, arătând totodată că art. 17 din același act normativ prevede în mod limitativ cauzele care atrag nulitatea absolută a procesului verbal. Totodată, intimatul a arătat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, prin el
însuși, face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrară ce urmează a fi făcută de către petent.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 24965 întocmit la data de 22 martie 2012, ora 15:15 de către agenți constatatori din cadrul M. ui C. -N. - Direcția Poliției Comunitare, petenta M. M. a fost sancționată în temeiul art. 10 lit. a) din Hotărârea Consiliului Local C. -N. nr. 857/2007, cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei, reținându-se în esență că, la data de_, orele 15:15, s-a constatat faptul că autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ a staționat fără tichet sau abonament de parcare valabil pe domeniul public din municipiul C. -N., str. Dorobanților, nr. 39, amenajat ca loc de parcare cu plată.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța de fond a reținut că au fost respectate prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001, prevederi a căror nerespectare atrag nulitatea absolută a procesului verbal contestat.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța de fond a reținut că petenta M. M. a fost sancționată potrivit art.10 lit.a din Hotărârea Consiliului Local C. -N. nr. 26/2010, conform căruia constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 200 lei la 400 lei parcarea fără tichet sau abonament de parcare valabil.
Prin contestația sa, petenta M. M. nu învederează instanței o altă situație de fapt, ci, în mod implicit, recunoaște cele reținute în procesul verbal, însă arată că la data de_ parcând autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe calea Dorobanților nr.39 fără tichet de parcare a fost sancționată contravențional pentru aceeași faptă de două ori consecutiv, respectiv prin procesul verbal nr.24963/_ la ora 15:12 și prin procesul verbal nr.24965/_ la ora 15:15, așadar după trecerea unui interval de timp de 3 minute. Instanța din actele depuse la dosar s-a reținut că într-adevăr au fost emise două procese-verbale de constatare a aceleași fapte la un interval de timp de 3 minute, insuficiente după aprecierea instanței ca petenta să se deplaseze de la locul parcării, respectiv să se întoarcă și să parcheze în exact același loc de parcare. Prin urmare, având în vedere că staționarea într-un loc de parcare este o faptă săvârșită în formă continuă, caracterizată prin faptul că acțiunea se prelungește pe o perioadă mai lungă de timp datorită naturii sale - astfel cum prevede și art.13 alin.2 din OG 2/2001 -, petenta prin acțiunile ei a săvârșit o singură faptă contravențională. În consecință instanța de fond a considerat că sunt incidente prevederile art.5 alin.2 din OG 2/2001, care prevede că pentru una și aceeași infracțiune se poate aplica numai o sancțiune contravențională
principală, în sensul că a doua sancțiune contravențională stabilită prin procesul verbal nr.24965/_ s-a aplicat cu încălcarea acestor prevederi legale.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a admis cererea petentei și a dispus anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 24965/_ ca fiind nelegală.
În ceea ce privește solicitarea petentei de a obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecată, instanța de fond a constatat că s-a depus la dosarul cauzei chitanța privind achitarea onorariul avocațial pentru redactarea plângerii contravenționale în sumă de 150 lei, prin urmare instanța a admis și cererea privind cheltuielile de judecată și a fost obligat intimatul să plătească petentei suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs M. C. -N., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, cu consecința respingerii plângerii contravenționale.
Prin motivarea recursului, s-a arătat ca, sub aspectul cheltuielilor de judecată, acestea au fost în mod nelegal stabilite în sarcina agentului constatator ca efect al admiterii plângerii contravenționale.
Se arată că instanța de fond ar fi trebuit să acorde eficiența art. 274 alin. 3 Cod de procedură civilă, în sensul reducerii cuantumului acestor cheltuieli, având în vedere faptul ca gradul de dificultate al cauzei, implicând munca prestată de către avocat, este unul redus, precum și faptul că, de regulă cuantumul onorariului avocațial pentru plângeri contravenționale este de 50 lei și nicidecum de 150 lei.
In drept, s-au indicat dispozițiile art. 304.
Cod de procedură civilă.
Nu s-a formulat întâmpinare în recurs.
Analizând recursul declarat, în raport cu dispozițiile art. 299 și următoarele Cod de procedură civilă, tribunalul reține că acesta este nefondat.
Astfel tribunalul reține că acordarea cheltuielilor de judecată în cuantumul stabilit este legală, reținand aplicabilitatea în cauza a dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod de procedură civilă.
Potrivit textului menționat, partea care a căzut în pretenții este ținută la plata cheltuielilor de judecată. Atâta timp cât s-a făcut dovada suportării acestor cheltuieli de către petenta, rezultă ca aceasta este îndreptățită să beneficieze de restituirea acestora de către partea adversă.
Cu privire la cuantumul cheltuielilor acordate, tribunalul nu poate accepta punctul de vedere al recurentului în sensul că un onorariu de 150 lei reprezintă un onorariu avocațial exagerat. A precizat recurentul ca un onorariu adecvat în raport de complexitatea plângerilor contravenționale este în valoare de 50 lei. A mai precizat recurentul ca aceasta este de altfel și practica în raport cu onorariile avocațiale percepute pentru acest gen de cauze. O atare practica nu a fost constatată însă de către tribunal și nici nu s-a făcut dovada acesteia de către recurent.
Pentru motivele arătate, în raport cu dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge recursul declarat, menținând în întregime dispozițiile sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul M. C. -N., cu sediul în C.
-N., str. M. nr. 1-3, jud. C. împotriva Sentinței civile nr. 22932/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, M. T. | Judecător, I. -M. L. | Judecător, A. -C. Ț. |
Grefier, Ani-L. C. |
