Decizia civilă nr. 166/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 166/2013
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.
Judecător R. -R. D. Judecător L. U.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta G. M., împotriva sentinței civile nr. 3950/2012, pronunțată de pârâtul P. M.
M., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3950/_, pronunțată în dosarul nr._ al
ui Maramureș s-a respins cererea de suspendare formulată de către reclamanta G. M. în contradictoriu cu pârâta P. M. S. M. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Pentru admisibilitatea cererii de suspendare întemeiată pe prevederile art.
14 din Legea nr. 554/2004, este necesară întrunirea cumulativă a celor două cerințe: cazul bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Dacă în privința cazului bine justificat instanța poate antama o aparență de legitimitate a cererii, în baza argumentelor de drept invocate, cu privire la paguba iminentă ce s-ar produce prin punerea în executare a actului administrativ atacat, instanța reține că procentul de 25 %, cât reprezintă sporul de dispozitiv raportat la salariul de încadrare, nu poate constitui în sine, în lipsa altor dovezi, un blocaj al activității profesionale și de familie a reclamantei și nu reprezintă un prejudiciu ireversibil, diferența de indemnizație putând fi ulterior recuperată, în măsura în care instanța de fond va proceda la anularea actului administrativ.
Pentru aceste considerente, reținând netemeinicia cererii, instanța a procedat la respingerea acesteia, în condițiile art. 14, alin. 1-4 din Legea nr.554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G. M.
solicitând admiterea recursului. modificarea în tot a sentintei civile nr. 3950/_ a T. ui Maramureș, în sensul admiterii cererii reclamantei de suspendarea executării Dispoziției nr. 190/2012, până la soluționarea definitivă și irevocabila a cauzei privind anularea actului administrativ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat, în esență recurenta că, la baza emiterii Dispozitiei 190/2012 s-a avut in vedere Dispozitia nr. 163/2012 emisă de P. municipiului S. -M. (dispozitie prin care s-a dispus ordonatorilor tertiati de credite precum si Biroului Resurse Umane din cadrul Primariei S. -
M. "sa stabileasca intinderea prejudiciului cauzat bugetului local prin plata fara temei legaî catre angajatii institutiei, a unor sume reprezentand indemnizatia de dispozitiv"cat si "emiterea dispozitiilor de reincadrare pentru personalul aflaț in situatia mai sus mentionata si emiterea deciziilor de imputare sau a angajamentelor de plata pentru recuperarea prejudiciului", privind măsurile impuse prin Decizia nr. 43/2011 din Dosarul nr. 47/2011 al Camerei de Conturi Maramureș, încheiată în urma misiunii de audit financiar a conturilor de execuție bugetară pe anul 2010, efectuată la Unitatea Administrativ Teritorială S.
-M. .
Prin procesul verbal încheiat în data de 21 octombrie de către Curtea de Conturi Maramureș la pct. 10 s-a constatat "plata nelegală a sumei de 4. lei, reprezentând spor de dispozitiv, acordată necuvenit salariaților Unității Administrativ Teritoriale auditate, la care se adaugă contribuția unității la bugetele corespunzătoare în sumă de 1. lei." împotriva acestui punct din procesul verbal Unitatea Administrativ Teritorială S. Mannației în termen legal a formulat și depus contestație, contestație respinsă de către Curtea de Conturi a României.
Impotriva acestei negații s-a acționat în instanță iar în prezent cauza formează obiectul Dosarului nr._ înregistrat pe rolul T. ui Maramureș, solutionat prin Sentinta Civila nr.4548/_ (a carei minuta o atașează) prin care" anuleaza in parte decizia nr. 43/_ a Camerei de Conturi M. din cadrul Curtii de Conturi a R. iei cu privire la măsura dispusa la punctul 1 privind plata indemnizatiei de dispozitiv" consideră că acest aspect este de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului atacat.
Referitor la existența unei pagube iminente - "prejudiciu, material viitor și previzibil", prin diminuarea cu 25 % din salariul de bază raportat la data la care îsi produce efectele dispozitia contestată_, paguba iminentă este produsă. Este vorba de o pagubă de natură patrimonială, materială, certă afectând drepturi salariale cu caracteter iminent.
Cuantumul valoric al pagubei putând fi chiar cuantificat ca fiind diferenta dintre drepturile salariale cuvenite anterior emiterii dispozitiei atacate si cele efectiv încasate în urma emiterii acestei dispozitii.
În ceea ce priveste existenta unui prejudiciu a dovedit cu prisosintă existenta acestuia desi instanta nu a tinut cont de motivarea pe lege si mai mult a invocat imposibilitatea dovedirii caracterului "ireparabil al prejudiciului. "
În ceea ce priveste mentionarea de către instanta de fond a sporurilor de mobilitate, suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare acestea nu fac obiectul prezentei cauze.
Suspendarea actului administrativ se circumscrie notiunii de protectie provizorie a drepturilor si intereselor particularilor până in momentul în care instanta competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internationale atat in sistemul Consiliului Europei cat si in ordinea juridical a Uniunii Europene.
Este adevarata sustinerea instantei de fond potrivit careia actele administrative sunt executorii din oficiu, iar suspendarea executarii acestora reprezinta o exceptie, insa pentru considerentele aratate mai sus, atunci cand sunt indeplinite cerintele legale instanta poate dispune suspendarea actelor admimistrative.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executări unui act administrativ unilateral poate fi dispusă pentru motivele prevăzute la art. 14, respectiv în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Această măsură de protecție, care înlătură temporar efectul executoriu al actului administrativ, poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute cumulativ de lege.
Cazul bine justificat, definit în art.2 alin.1 lit.t din Legea nr.554/2004 ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ; paguba iminentă, definită de art.2 alin.1 și ș din Legea nr.554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Cazul bine justificat și iminența unei pagube sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care nu poate efectua decât o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată, cu respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea publică este obligată să îl îndeplinească și drepturile subiective sau interesele legitime private care pot fi afectate.
Or, la fel ca și instanța de fond, Curtea constată că nici una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004 nu este îndeplinită în cauză.
Astfel, în ceea ce privește existența cazului bine justificat, Curtea constată că reclamantul-recurent nu a adus nici o probă în dovedirea aparenței de nelegalitate a Dispoziției nr. 190/2012 emisă de intimatul pârât P. mun. S.
M. .
Mai mult decât atât, Curtea constată că această dispoziție a fost emisă ca urmare a constatării acordării în mod nelegal a sporului de dispozitiv în cuantum de 25% de către Curtea de Conturi ca urmare a misiunii de audit financiar a conturilor de execuție bugetară pe anul 2010 efectuată la Unitatea Administrativ Teritorială S. M. .
Analizând condiția pagubei iminente, Curtea constată că, în susținerea acesteia, recurenta reclamantă invocă paguba de natură patrimonială, materială, certă afectând drepturi salariale cu caracter iminent.
Or, la fel ca și instanța de fond, Curtea constată că simpla diminuare a salariului reclamantei nu este suficientă pentru a se aprecia că este îndeplinită condiția pagubei iminente.
Prin urmare, Curtea constată că în mod legal și temeinic a apreciat instanța de fond că cererea de suspendare este nefondată și, apreciind că motivele invocate în recurs nu sunt întemeiate, în conformitate cu prevederile art.304 pct.9 și 312 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul și va menține în totalitate sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G. M., împotriva sentinței civile nr. 3950/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, M. D. | JUDECĂTOR, R. -R. D. | JUDECĂTOR, L. U. |
G. , M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: E. C.
