Decizia civilă nr. 1816/2013. Contencios. Îndreptare eroare materială
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1816/2013
Ședința publică din data de 13 Februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. C. împotriva sentinței civile nr. 5784 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C. -N., D. G. A F. P. A J. C. și intimata-
chemată în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul- reclamant prin avocat I. Călin V., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 8 din dosar, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursul promovat este timbrat cu timbru judiciar de 0,15 lei, lipsind dovada achitării taxei judiciare în cuantum de 19,5 lei.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și dispozițiile OUG 92/2003, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apărătorul recurentului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru iar la întrebarea instanței cu privire la cadrul procesual relevă că potrivit normelor de organizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, D.
G. a F. P. este cea care are personalitate juridică, însă raportat la practica recentă a instanțelor D. G. a F. P. C. nu are personalitate juridică.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 C.pr.civ. invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F. P. C., urmând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie analizată și excepția invocată.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentului-reclamant solicită admiterea recursului astfel cum acesta a fost declarat și obligarea pârâtei A. F. P. C. -N. la restituirea sumei încasată cu titlu de taxă de poluare, ținând cont că aceste sume au fost colectate contrar normelor comunitare.
Totodată solicită și obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial, conform dovezilor pe care le depune la dosar.
Reținând poziția procesuală exprimată de apărătorul intimatei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 5.784 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins acțiunea formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. A M. C. -N. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism marca Skoda cu nr. de identificare TMBGS26Y713230068 iar pentru înmatricularea in România a fost obligat să achite o taxă specială de înmatriculare, în temeiul OUG 50/2008, în cuantum de 5066 lei la AFP C. -N. .
Reclamantul a solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, însă aceasta a refuzat restituirea.
Aceasta taxă a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O.U.G.nr.50/2008.
A constatat instanța de fond, că actul normativ menționat, în forma în vigoare la data plății taxei încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. C.
, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul obligării pârâtelor la restituirea sumei de 5.066 lei achitată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9, art. 312 alin. 2 rap. la art. 3041C.pr.civ., reclamantul a arătat că instanța de fond a procedat în mod eronat atunci când a respins acțiunea sa motivat de faptul că nu a depus acte de proveniență a autovehiculului, deoarece a depus la dosarul cauzei toate actele doveditoare, respectiv certificatul de înmatriculare al autovehiculului, iar din decizia de calcul a taxei pe poluare rezultă că autovehiculul fusese anterior înmatriculat într-un stat membru al U.E.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, D. G. a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu, A.
F. pentru M. și M. M. lui.
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 50/2008 aplicabilă în prezentul litigiu.
2
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
În speță tribunalul a reținut că nu s-a făcut dovada de către reclamant că autoturismul ar fi fost anterior înmatriculat într-un stat comunitar, iar criticile de încălcare în speță a dreptului comunitar aduse de reclamant prin acțiune nu subzistă, jurisprudența comunitară existând exclusiv în raport cu autoturisme care au fost anterior înmatriculate într-un stat membru. În recurs, reclamantul a depus din nou înscrisurile doveditoare ale împrejurării că autovehiculul fusese anterior înmatriculat într-un stat membru al UE.(f.9-12)
In ce privește calitatea procesual pasivă a pârâtei D.G.F.P. C., excepție invocată din oficiu de către instanța de recurs, Curtea apreciază că această excepția este fondată întrucât plata taxei a cărei restituire se solicită în speță, cerere de restituire si refuzul de restituire au fost depuse la A.F.P. C. -N.
3
singura autoritate fiscală care astfel a intrat într-un raport juridic cu reclamantul.
În concluzie, cum raportul juridic obligațional dedus judecății nu a fost stabilit cu pârâta D.G.F.P. C., trebuia admisă excepția invocată din oficiu.
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat de reclamant și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va admite în parte cererea de chemare în judecată, iar pârâtele A.F.P. C. -N. și A. F. pentru M. B. vor fi obligate să restituie reclamantei suma de 5.066 lei, reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța seria TS7 nr. 0591064 din_ .
În temeiul art. 274 al. 1 C.pr.civ., pârâtele A.F.P. C. -N. și A. F. pentru M. B. vor fi obligate să achite reclamantului recurent suma de 58,95 lei, reprezentând cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamantul M. C. împotriva sentinței civile nr. 5.784 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalul Cluj, pe care o modifică în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată.
Obligă pârâtele A. F. P. C. -N. și A. F. PENTRU M. B. să restituie reclamantului suma de 5.066 lei reprezentând taxă de poluare.
Respinge acțiunea împotriva pârâtei D. G. A F. P. C. ca fiind introdusă față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Obligă pârâtele A. F. P. C. -N. și A. F. PENTRU M. B. la plata în favoarea reclamantului recurent M. C. a sumei de 58,95 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, la fond și în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2013.
PREȘEDINTE, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.H./ 02.2013.
Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: A.R. lescu.
4