Decizia civilă nr. 198/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 198/2013
Ședința publică de la 13 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. -M. B.
Judecător R. M. Judecător L. -A. C. Grefier L. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către recurentul M. C.
N. - DP L. împotriva sentinței civile nr.19044 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca privind și pe intimata R. L., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima strigare cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța în temeiul art.1591alin.4 Cod procedură civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză; recursul a fost declarat în termen, motivat și comunicat cu intimata.
Se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 07 februarie 2013, întâmpinare de către intimata R. L. .
Instanța, apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza în pronunțare.
T. UL
Prin sentința civilă nr.19044 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, a fost admisă plângerea formulată de petenta R. L., domiciliată în loc. C. -N., str. Vânătorului, nr. 17-19, ap. 48 în contradictoriu cu intimatul
M. C. -N., DP L., cu sediul în str. M., nr. 1-3, și în consecință:
A reindividualizat sancțiunea aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției nr.27920/_, înlocuind sancțiunea amenzii în cuantum de 300 lei cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
La data de_, respectiv_, pe strada Onisifor Ghibu, nr. 4-6, aparținând domeniului public al municipiului C. -N., s-a reținut faptul că autoturismul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei R. L. a încălcat prevederile HCL 149/2009 privind oprirea, staționarea și parcarea autovehiculelor pe trotuar.
În acest sens au fost încheiate procesele verbale de constatare a contravenției nr. 27840/_, respectiv nr.27920/_ (fil. 5, 7), prin care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei, pentru fiecare faptă reținută în sarcina sa.
În drept, față de viciile de formă invocate de petentă instanța reține faptul că potrivit art. 16 alin. 7 din O.G. 2/2001, în momentul încheierii procesului verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a formula obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
În măsura în care la întocmirea procesului verbal, petentul nu a fost prezent se impune să fie analizate care ar fi fost mențiunile acestuia, și astfel în ce măsură neaducerea la cunoștința petentului în timp util a dreptului supus analizei, i-a adus vreo vătămare.
Față de plângerea formulată de petentă, instanța apreciază faptul că eventualele obiecțiuni pe care acesta le-ar fi putut invoca cu prilejul întocmirii procesului verbal pot coincide cu cele deduse judecății, dreptul său la apărare rămânând neatins în esența sa.
Față de cele mai sus expuse, se impune constatarea potrivit căreia petenta nu poate justifica prin încheierea procesului verbal în lipsă producerea unei vătămări, întrucât toate aspectele pe care aceasta ar fi dorit să le învedereze agentului constatator au putut fi reiterate cu prilejul plângerii formulată conform art. 31 din O.G. 2/2001. În consecință, se impune respingerea primului motiv de nulitate invocat de petentă ca fiind neîntemeiat.
Referitor la cel de-al doilea motiv de nulitate, instanța reține faptul că potrivit art. 19 alin. 1 O.G. 2/2001 procesul verbal de constatare a contravenției se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.
Din analiza procesului verbal contestat se poate desprinde faptul că la rubrica
"martor"; este precizată mențiunea potrivit căreia autoturismul a fost fotografiat la momentul comiterii faptei. Analizând această mențiunea coroborat cu împrejurarea potrivit căreia procesul verbal a fost încheiat în lipsă la o distanță de aproximativ 4 luni de la data contravenției, instanța apreciază că lipsa unui martor care să ateste cele consemnate de agentul constatator nu este de natură să atragă nulitatea actului atacat.
Referitor la temeinicia proceselor verbale atacate, din analiza prevederilor cuprinse în art. 1 din O.G. 2/2001 se poate desprinde definiția noțiunii de contravenție, aceasta reprezentând fapta tipică și antijuridică, comisă cu vinovăție, prevăzută și sancționată ca atare de lege.
Din această definiție se pot desprinde elementele constitutive ale unei contravenții, printre care și antijuridicitatea care reprezintă caracteristica unei fapte de a contraveni ordinii juridice existente. Tipicitatea, reprezentând corespondența care trebuie să existe între fapta concretă săvârșită de către contravenient și modelul abstract descris prin norma de încriminare este un indiciu de antijuridicitate, însă ea nu este suficientă pentru a atrage răspunderea contravențională, impunându-se ca fapta reținută în concret în sarcina contravenientului să prezinte un grad de pericol social ridicat.
În speța analizată, instanța reține că fapta comisă de către petentă prezintă un grad scăzut de pericol social, fiind comisă în condiții de natură să ofere o justificare rezonabilă conduitei acesteia. Astfel, instanța apreciază că, în mod rezonabil față de repetarea comiterii faptei în același mod, se poate presupune faptul că petenta s-a aflat într-o eroare care, deși nu întrunește condițiile unei cauze justificative în sensul art. 11 din OG. 2/2011, este de natură să releve un caracter antijuridic scăzut. La aprecierea acestei situații de fapt, instanța are în vedere și faptul că din pozele efectuate la data controalelor nu se poate identifica prezența unui indicator care să marcheze interdicția de parcare, putându-se, în mod rezonabil considera că petenta nu avut cunoștință despre faptul că prin conduita sa încalcă dispozițiile HCL 149/2009.
Față de considerentele care preced, instanța a admis cererea și a reindividualizat sancțiunea aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției 27840/_ nr.27920/_, înlocuind sancțiunea amenzii în cuantum de 300 lei cu sancțiunea avertismentului.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal M.
C. - N. solicitând admiterea recursului declarat și modificarea sentinței civile recurate în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate.
În motivarea recursul declarat s-a arătat că agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate astfel că nu se impune înlocuire amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertismentului.
Analizând recursul promovat în cauză pe baza actelor de la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Pe baza probatoriului administrat pe parcursul cercetării judecătorești, constând în înscrisuri, prima instanță a reținut o corectă stare de fapt precum și legalitatea procesului verbal contestat. În ceea ce privește temeinicia procesului- verbal atacat, prima instanță în mod corect a reținut că nu s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii contravenționale aplicate, conform art.21 al.3 din OG nr.2/2001 și pe cale de consecință a dispus înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În fapt, prin procesul verbal contestat, intimata R. L. a fost sancționată contravențional cu suma de 300 lei pentru comiterea contravenției prev de art. 7 pct.15 din HCL nr.191/2009.
Potrivit art.21 al.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de
urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Or, față de criteriile de mai sus prev. de art.21 al.3 din OG nr.2/2001, raportat la starea de fapt din procesul verbal și cuantumul amenzii contravenționale aplicate, tribunalul apreciază că înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu aceea a avertismentului dispusă de prima instanță, este corectă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 C.pr.civ., tribunalul constată că sentința civilă recurată este legală și temeinică astfel că va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul Mun.C. -N., cu sediul în str.
M., nr. 1-3, jud. C., împotriva Sentinței civile nr.19044/_ pronunțată in dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, A. -M. B. | Judecător, R. M. | Judecător, L. -A. C. |
Grefier, L. B. |
Red.R.M./C.B./2 ex. Jud. fond: T. C.
