Decizia civilă nr. 213/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal: 3184.

DECIZIA CIVILĂ NR. 213/2013

Ședința publică din 20 februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. Urs

Judecător: A. Ț.

Judecător: M. L. Grefier: S. -I. Ș.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul C. R. împotriva sentinței civile nr. 1591/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., privind și pe intimat MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-A. N. DE A. F. -A. N. A V. -D. R.

PENTRU A. ȘI O. V. C., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică atât la prima cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care, instanța în temeiul art. 1591alin.4 Cod procedură civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competentă general, material și teritorial să judece prezentul recurs, recursul a fost declarat în termen, motivat și comunicat cu intimata.

T. ul, constată că sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și lasă cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr. 1591/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., a fost respinsă excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită.

A fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul C.

R., domiciliat în comuna Cuzdrioara, sat M. nr.208, județul C., în contradictoriu cu intimata D. R. pentru A. și O. V. C., cu sediul în O., Calea A. R. nr.4, județul Bihor, privind executarea silită din dosarul de executare nr.2491/C. /2005, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.

_, contestatorul C. R. a solicitat anularea titlurilor executorii și a actelor de executare efectuate de intimata D. R. pentru A. și O.

  1. C. în dosarul execuțional nr.2491/C. /2005, a procesului-verbal de control nr.4366/S/_ și cel de calcul majorări nr.256/_, a deciziei nr.29515/_, respectiv a proceselor-verbale nr. 250001/J/CM/_ și nr.17.100/J/CM/_, învederând următoarele :

    - în anul 2004 a cumpărat autovehiculul de ocazie marca Ford Tranzit, în legătură cu care i s-a pus în vedere ca în termen de 5 ani să depună actele de proveniență, ceea ce a și făcut, după care a plecat în Spania. La data de_ a primit de la intimată înscrisurile contestate privind debitul de 59.225 lei, deși au trecut mai mult de 7 ani, intervenind prescripția.

    În drept au fost invocate dispozițiile art.172, 173 Cod procedură fiscală, art.274 Cod procedură civilă.

    1. Prin întâmpinare (f.22), intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată, arătând în esență că suma de plată a fost stabilită în baza procesului- verbal de control nr.4366/ S/_ și că somațiile adresate cu începere din_ au rămas fără rezultat, astfel că s-a continuat procedura executării silite față de contestator pentru suma actualizată.

    2. Examinând actele și lucrările dosarului, în privința prescripției dreptului de a cere executarea silită, instanța constată în speță incidența dispozițiilor din O.G. nr.92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, conform principiului aplicării imediate a noii legi situaților pendinte la data intrării în vigoare a actului normativ.

Potrivit art.128 alin.1 din codul amintit (devenit art.131 alin.1) "Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.";.

În cauză, titlul executoriu este reprezentat de procesul-verbal de control nr.4.366/S din_ întocmit de către intimata autoritate vamală în cadrul atribuției sale de control și comunicat la acea dată sub semnătură de primire contestatorului, ce stabilește în sarcina acestuia obligația de plată a sumei totale de 206.026.178 lei ROL cu titlu de taxe vamale, accize, TVA și accesorii (f.52 și urm.). Actul constatator a fost încheiat în baza art.61 din Legea nr.141/1997, privind Codul vamal, coroborat cu prevederile art.17 și 29 din Decizia nr.633/2001, pentru aprobarea Normelor tehnice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior, în vigoare la acea dată.

În conformitate cu art.61 din Codul vamal amintit, autoritatea vamală este îndrituită ca, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, să efectueze controlul vamal al operațiunilor, în cadrul căruia verifică orice documente, registre, evidențe referitoare la mărfurile vămuite, la orice persoană care se află în posesia actelor sau deține informații în legătură cu acestea. Dacă se constată o încălcare a reglementărilor vamale aplicate, autoritatea vamală, după determinarea taxelor vamale cuvenite, ia măsuri de încasare sau de restituire a acestora în baza actelor de constatare încheiate.

Din economia dispozițiilor art.17 alin.1 teza I-a și art.29 din Decizia nr.633/2001, rezultă că procesul-verbal de control reprezintă titlu de creanță pentru diferențele de drepturi vamale și alte sume cuvenite bugetului de stat, iar dacă obligațiile de plată nu sunt achitate în timpul controlului prin virament la

bugetul statului conform legislației în vigoare, actul constituie titlul executoriu ce va fi transmis spre urmărire și încasare organelor specializate.

Din interpretarea prevederilor art.137 alin.2 și art.175 alin.1 din O.G. nr.92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, rezultă că un act administrativ fiscal ajuns la scadență prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege, dobândește statutul de titlu executoriu.

Văzând aceste reglementări legale și situația din speță, cum executarea silită s-a pornit în temeiul titlului executoriu constând în procesul-verbal amintit, fiind emisă mai întâi somația nr. 10989/_, comunicată recomandat debitorului contestator la data de_, act urmat de repetate somații și de adresa de înființare a popririi nr.3137/J/CM/_, acte săvârșite în interiorul celor 5 ani socotiți cu începere de la 1 ianuarie 2005, cu efect întreruptiv al cursului prescripției în condițiile art.133 lit.c) Cod proc. fisc., rezultă că dreptul de a cere executarea silită nu s-a prescris.

Așa fiind excepția invocată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Potrivit art.399 alin.(3) Cod procedură civilă, în cazul în care executare se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în cadrul contestației la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

O prevedere similară se regăsește și în art.172 alin.(3) din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanțelor bugetare, în care se arată că, pe calea contestației la executare promovată în temeiul acestui act normativ, se poate ataca însuși titlul executoriu, prin formularea de apărări de fond vizând existența, întinderea și valabilitatea creanței, cu condiția ca titlul să nu fie o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și pentru contestarea lui să nu existe o procedură specială care să prevadă posibilitatea ca o instanță competentă să se pronunțe asupra acestuia.

În speță, se constată că procesul-verbal de control, ce constituie titlu executoriu și formează obiectul judecății, nu a fost contestat de către debitor potrivit procedurii speciale, derogatorie de la dreptul comun, prevăzută de art.205 și urm. din O.G. nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală,

Așa fiind, cum pe calea contestației la executare este exclusă antamarea fondului privitor la emiterea procesului-verbal de control ce constituie titlu executoriu și cum în speță nu sunt date motive de desființare a actelor de executare, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, la T. ul Specializat C., contestatorul C. R., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică și, pe cale de consecință, admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, în motivare fiind reiterate practic argumentele invocate de contestator în sprijinul contestației la executare formulate (inclusiv cele arătate în concluziile scrise formulate la data de_ ), argumente legate de intervenirea prescripției dreptului de a cere executarea silită (în esență, recurentul precizând că nu a primit niciodată vreo somație și, cu atât

mai mult, somația la care se face referire în hotărârea atacată, neavând cunoștință de somațiile trimise, fapt confirmat și de recipisele poștale pe care este consemnat "plecat din țară";; a mai arătat că doar la data de_ a primit somația, în cuprinsul căreia era consemnat la rubrica "calitatea primirii"; - "fiul";, astfel că a formulat în termenul legal contestația; recurentul susține că de la data la care a fost emisă somația, 1 ianuarie 2005 și până la data de 29 septembrie 2011 au trecut mai mult de 5 ani, astfel că instanța de fond trebuia să facă aplicarea art.93 din O.G. nr.92/2003 și să constate că organul fiscal avea obligația să înceteze procedurile de executare silită după împlinirea termenului de prescripție și în consecință să admită contestația astfel cum a fost formulată).

Prin sentința penală nr.227/14 mai 2012 a T. ului Specializat C. s-a admis excepția necompetenței T. ului Specializat C. și s-a declinat competența de soluționare a recursului declarat de contestator în favoarea T. ului C. .

Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, reținând în mod corect, pe de o parte, că dreptul de a cere executarea silită nu s-a prescris, raportat la împrejurările că executarea silită s-a pornit în temeiul titlului executoriu constând în procesul-verbal de control nr.4.366/S din_ întocmit de către intimată, fiind emisă mai întâi somația nr. 10989/_, comunicată recomandat contestatorului C. R. la data de_, act urmat de repetate somații și de adresa de înființare a popririi nr.3137/J/CM/_ (toate aceste acte fiind comunicate contestatorului la adresa de domiciliu din com. Cuzdrioara, sat M., nr.208, jud. C., după cum rezultă din actele aflate la dosarul primei instanțe), acte săvârșite în interiorul celor 5 ani socotiți cu începere de la 1 ianuarie 2005, cu efect întreruptiv al cursului prescripției în condițiile art.133 lit.c) din Codul de procedură fiscală, iar pe de altă parte că procesul-verbal de control, ce constituie titlu executoriu și formează obiectul judecății, nu a fost contestat de către debitor potrivit procedurii speciale, derogatorie de la dreptul comun, prevăzută de art.205 și urm. din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Argumentele aduse de către instanța de fond în sprijinul soluției pronunțate sunt pe deplin întemeiate și convingătoare, tribunalul însușindu-și-le în totalitate. În acest sens este de precizat că, potrivit jurisprudenței CEDO, instanțele de control judiciar nu sunt obligate să reia în motivarea hotărârii argumentele învederate de prima instanță și să dezvolte din nou în considerentele deciziei întregul material probator, dacă aceste argumente sunt pertinente și complete și dacă, cazul de față, motivele de recurs prezentate de recurent nu diferă de susținerile acestuia în fața primei instanțe.

În consecință, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul C. R., împotriva sentinței civile nr.1591/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., pe care o va menține în totul.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de recurentul C. R., cu domiciliul în com. Cuzdrioara, sat M., nr.208, jud. C., împotriva sentinței civile nr.1591/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., pe care o menține în totul.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

P. Urs

Judecător,

A. Ț.

Judecător,

M. L.

Grefier,

S. -I. Ș.

Red. M.L./C.B./2 ex.

Jud. fond: I. C. G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 213/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare