Decizia civilă nr. 2854/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2854/2013
Ședința publică din data de 06 Martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de pârâții D. | G. A F. | ||
P. | A J. C. și A. F. P. A M. C. | N. | , împotriva |
sentinței civile nr. 9577 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanții B. M. L. și B. G.
, având ca obiect - contestație act administrativ fiscal.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 9577 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ s-a admis acțiunea inregistrata in dos. nr._ (conexat la dosar nr._ ) formulata de reclamanții B. G. și B. M. L. in contradictoriu cu parata D. G. a F. P. a J. C. .
S-a anulat in parte decizia nr. 444/_ emisa de D. G. a F.
P. a J. C. - Serviciul de Soluționare contestații.
S-a anulat in parte decizia de impunere nr. 43319/_ emisa in baza raportului de inspecție fiscala nr. 43319/_ ambele intocmite de D. G. a F. P. a J. C. - Serviciul de Soluționare contestații
S-a anulat in parte decizia nr. 443/_ emisa de D. G. a F.
P. a J. C. - Serviciul de Soluționare contestații.
S-a anulat in parte decizia de impunere nr. 43319/_ emisa in baza raportului de inspecție fiscala nr. 43319/_ ambele intocmite de D. G. a F. P. a J. C. - Serviciul de Soluționare contestații
A fost exonerat reclamantul de la plata sumei totale de 131.298 lei reprezentand taxa pe valoarea adaugata și accesorii stabilite prin rapoartele de inspecție fiscala și in privința carora contestațiile formulate au fost soluționate prin respingere.
S-a anulat decizia nr. 7/_ emisa de A. F. P. a M.
C. -N. .
S-a anulat decizia privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA nr. 116714/_ a contribuabilei B. M. L. și certificatul de inregistrare in scopuri de TVA seria B nr. 0864463 al contribuabilei B. M. L. avand codul de inregistrare fiscala RO28578218.
S-a admis acțiunea inregistrata in dos. nr._ (conexat la dosar nr._ ) formulata de reclamantul B. G. in contradictoriu cu parata D.
G. a F. P. a J. C. și A. F. P. a M. C. -N.
.
S-a anulat decizia nr. 6/_ emisa de A. F. P. a M.
C. -N. .
S-a anulat decizia privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA nr. 116712/_ a contribuabilului B. G. și certificatul de inregistrare in scopuri de TVA seria B nr. 0864465 a contribuabilului B. G. avand codul de inregistrare fiscala RO28578226.
S-a admis acțiunea inregistrata in dos. nr._ formulata de reclamanta B. M. L. in contradictoriu cu parata și cu A. F. P. a M. C. -N. .
S-a anulat decizia nr. 7/_ emisa de A. F. P. a M.
C. -N. .
S-a anulat decizia privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA nr. 116714/_ a contribuabilei B. M. L. și certificatul de inregistrare in scopuri de TVA seria B nr. 0864463 al contribuabilei B. M. L. avand codul de inregistrare fiscala RO28578218.
Au fost obligate paratele sa plateasca reclamanților suma de 13121 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de_ s-au emis către reclamanți două avize de inspecție fiscale prin care reclamanții au fost înștiințați că va fi efectuată o inspecție fiscală începând cu data de_ cu privire la perioada_ -_ ; la data de_ reclamanții au formulat două cereri distincte prin care au solicitat amânarea inspecției fiscale în vederea angajării unui apărător; la data de_ au fost două avize de inspecție fiscală prin care au fost înștiințați reclamanții că inspecția fiscală a fost extinsă și cu privire la tranzacțiile din anul 2010. (f 127- 136)
În urma inspecției fiscale au fost emise următoarele acte: raportul de inspecție fiscală nr. 43319/_ și Decizia de Impunere nr. 43319/_ pentru reclamantul B. G. și raportul de inspecție fiscală nr. 43319 din_ și decizia de Impunere nr. 43319/_ pentru contribuabila B. M. L. .
Prin fiecare decizie de impunere (depuse la filele 75-93 din dosar) s-a stabilit că reclamantul la care se referă a încheiat în perioada_ -_ un număr de 20 de contracte de vânzare cumpărare și că începând cu data de_ a depășit plafonul de scutire de TVA de 35.000 de euro și prin urmare datorează TVA conform Codului fiscal (în special art. 152 alin. 1, 153 alin. 1 lit. b și 153 alin. 7). Explicațiile conținute în deciziile de impunere se regăsesc și în conținutul rapoartelor de inspecție fiscală în temeiul cărora acestea au fost emise.
Ca urmare a emiterii acestor acte s-au emis și deciziile de înregistrare a reclamanților din oficiu în scopuri de TVA (decizia nr. nr.116714/_ privind pe reclamanta B. M. și decizia nr. 116712/_ privindu-l pe reclamantul
B. G. ) precum și certificatele de înregistrare în scopuri de TVA (certificatul seria B nr.0864463 privind-o pe reclamantă și certificatul seria B nr.0864465 privind pe reclamant.
La data de_ împotriva deciziilor de impunere și a rapoartelor de inspecție fiscală reclamanții au formulat contestații înregistrate sub numerele 19457 (f 36-40) și respectiv 19458 (f 41-46) din dosarul cauzei.
Prin deciziile nr. 443 (f 61-74) și 444 (f 47-59) din_ D. G. a F.
P. a admis parțial contestațiile pentru suma cumulată de 191.668 reprezentând TVA și accesorii aferente tranzacțiilor având ca obiect terenurile înscrise în CF 1. C. -N. cu nr. cadastral 11743; a respins parțial ca neîntemeiate contestațiile pentru suma cumulată de 131.298 lei reprezentând TVA și accesorii aferente tranzacțiilor având ca obiect terenurile înscrise în CF 1.
C. -N., cu nr. cadastral 12842.
Din motivarea deciziilor menționate reclamanților instanța a reținut că reclamanților li s-au admis contestațiile cu privire la TVA stabilit pentru tranzacțiile realizate în perioada 2008-2010 și pentru penalitățile și majorările de întârziere aferente.
Contestațiile au fost respinse pentru TVA aferentă anului 2007.
În consecință, instanța a reținut că TVA aferentă acestui an formează obiectul prezentei cauze.
La data de_ reclamanții au formulat contestații împotriva deciziilor de înregistrare a lor în scopuri de TVA și a certificatelor emise ulterior. Aceste contestații au fost respinse ca tardive.
Având în vedere starea de fapt reținută instanța a constatat că acțiunea este întemeiată pentru următoarele motive:
În primul rând instanța a constatat că în privința contestațiile care au fost respinse ca tardiv introduse, soluția intimatei a fost greșită.
Astfel, indiferent care este data la care s-a înregistrat contestația la A.
F. P., relevantă este în cauză data la care a fost depusă contestația la poștă, respectiv data de_, după cum se probează prin ștampila poștei aplicată asupra plicurilor de expediere. Aceasta deoarece nu le poate fi imputabil reclamanților termenul necesar pentru ca actele depuse la poștă să ajungă la organul căruia i-au fost trimise sau termenul necesar pentru înregistrare. Soluția de respingere s-a bazat tocmai pe faptul că data de înregistrare a fost_ .
Având în vedere deci că în mod greșit contestațiile au fost respinse ca tardiv introduse, instanța a anulat deciziile de respingere a contestațiilor.
Pe fondul tuturor contestațiilor instanța a apreciat că deciziile de impunere atacate au fost greșit emise pentru următoarele motive.
S-a reținut anterior că în speță au fost admise contestațiile reclamanților cu privire la perioada de după anul 2008 și că prin urmare obiectul prezentei cauze în constituie TVA stabilit pentru anul 2007.
După cum în mod corect arată reclamanții, în perioada pentru care li se solicită plata de TVA, nicio dispoziție legală nu prevedea obligația încasării și plății ulterioare a acestei taxe în cazul vânzărilor de imobile.
Astfel art. 127 alin. 2 ind. 1 conform căruia "Situațiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme"; a fost introdus doar prin OUG nr. 109/2009, intrată în vigoare în data de_ .
Regula este însă aceea de a aplica legea numai pentru viitor (art. 15 alin. 2 din Constituție).
În aceste condiții, în mod greșit intimata a calculat și a aplicat TVA pentru tranzacțiile efectuate de reclamanți în anul 2007 în cauză.
Evident, caracterul nelegal al stabilirii taxei pe valoarea adăugată în sarcina reclamanților atrage și nelegalitatea stabilirii penalităților și majorărilor de întârziere.
Având în vedere că în mod greșit intimata a respins parțial contestațiile formulate împotriva acestor decizii, instanța a anulat parțial deciziile de soluționare a contestațiilor, respectiv în privința respingerii contestațiilor.
De asemenea, faptul că prin hotărârea prezentei instanțe precum și prin deciziile de soluționare a contestațiilor emise de către intimată s-a constatat că în mod nelegal s-a stabilit că reclamanții datorează TVA pentru tranzacțiile imobiliare efectuate, atrage și nulitatea deciziilor de înregistrare a reclamanților în scopuri de TVA și a certificatelor corespunzătoare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele D. G. a
F. P. a J. C.
și A. F. P. a M. C. -N.
solicitând modificarea hotararii in temeiul prevederilor art.304 pct.7, 8 si 9 din
Codul de procedura civila, in sensul respingerii actiunii in contencios fiscal formulata de catre reclamanti.
Printr-o motivare extrem de simplista, care in opinia pârâtelor echivaleaza cu lipsa acesteia instanta de fond nu retine si nu analizeaza in considerentele hotararii numai o parte din aspectele invederate de reclamanti si nici una din apararile formulate de institutia pârâtă in cuprinsul intampinarii depuse la dosarul nr.10._ al Tribunalului C., care a fost conexat la prezentul dosar.
In realitate, singura justificare avuta in vedere de catre instanta de fond este cea legata de inexistenta unei norme legale care sa stabileasca in sarcina intimatilor-reclamanti obligatia declararii, respectiva virarii TVA aferente tranzactiilor imobiliare efectuate in anul 2007, intrucat art.127 alin.2 ind.1 a fost introdus doar prin OUG 109/201O.
Instanta de fond a pronuntat o solutie profund nelegala in conditiile in care avand in vedere amploarea tranzactiilor efectuate organele de inspectie fiscala au constatat ca acestea reprezinta operatiuni impozabile din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata in conformitate cu prevederile art. 126-127 din Legea nr. 571/_ privind Codul Fiscal aplicabile in perioada in discutie, coroborate cu prevederile pct.2, alin. (1), si (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii 571/ 2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/_ .
Aspectele retinute de instanta de fond in legatura cu prevederile OUG 109/2009 nu prezinta relevanta pentru solutionarea actiunii reclamantilor intrucat, nu au fost avute in vedere pentru anul 2007 in conditiile in care organele de inspectie fiscala au aplicat in mod firesc dispozitiile legale in vigoare la data derularii operatiunilor respective.
In opinia pârâtei este absolut evident faptul ca optica instantei de fond este gresita intrucat mentiunea din cuprinsul la pct.98 din OUG 190/2009 nu poate fi interpretata in maniera prezentata de Tribunalul Cluj, ca si cum anterior aparitiei acestui act normativ persoanele fizice erau scoase din sfera de aplicare a TVA, incalcand principiul general de drept tempus regit actum.
Prin urmare, in speta nu se pune problema retroactivitatii prevederilor
O.U.G. 190/2009 asa cum retine Tribunalul Cluj reclamantii avand in vedere, ca anterior aparitiei acestui act normativ existau prevederi legale exprese care reglementau in detaliu si explicitau situatiile in care o persoana devine platitor de TVA.
Pentru deplina edificare redau in continuare dispozitiile legale in vigoare la momentul efectuarii operatiunilor:
"Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati."
Relevante sunt si prevederile art. 125 ind. 1, alin.1, pct. 18 din actul normativ mentionat mai sus, referitor la definirea notiunii de persoana impozabila din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, care stipuleaza in mod expres faptul ca :
"(1) in sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
18. persoana impozabila are intelesul art. 127 alin. (1) si reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica".
Prin urmare, sustinerile reclamantiilor potrivit carora nu fac parte din categoria persoanelor impozabile este lipsita de fundament legal, din moment ce din coroborarea dispozitiilor legale mai sus citate, se desprinde cu claritate ideea potrivit careia orice persoana fizica poate devenii persoana impozabila in sensul titlului VI privind taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal, in conditiile in care
aceasta desfasoara activitati economice de natura celor prevazute la art. 127, alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.
Prevederile art.127 alin.2 din Codul fiscal au fost explicitate prin Normele metodologice de aplicare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, in forma aplicabila in perioada in discutie, potrivit carora:
,,2. Nu are caracter de continuitate, in sensul art. 127 alin. 2 din Codul fiscal, obtinerea de venituri de catre persoanele fizice din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care sunt folosite de catre acestea pentru scopuri personale" .
Dupa data de_, prevederile pct. 3, alin. (1), Titlul VI, din actul normativ mai sus mentionat, arata ca:
,,3. In sensul art. 127 alin. 2 din Codul fiscal, obtinerea de venituri de catre persoanele fizice din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care sunt folosite de catre acestea pentru scopuri personale, nu va fi considerata activitate economica, cu exceptia situatiilor in care se constata ca activitatea respectiva este desfasurata in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate in sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal."
In mod firesc in temeiul prevederilor legale citate mai sus, avand in vedere ca reclamantii-intimati au depasit plafonul de scutire de taxa pe valoarea adaugata, organele de control au constatat ca aveau obligatia de a solicita inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii plafonului (sfarsitullunii in care plafonul a fost depasit).
In final, subliniază ca instanta de fond a mentionat in mod gresit si faptul ca deciziile de impunere sunt emise de Serviciul de Solutionare Contestatii cand in realitate acestea au fost intocmite de catre Activitatea de I. fiscala, fiind solutionate de catre acest serviciu.
Pentru considerentele mai sus expuse solicită sa se admită prezentul recurs si pe cale de consecinta sa se modifice hotararea primei instante in sensul respingerii actiunii in contencios fiscal formulata de reclamantii-intimati.
Prin încheierea civilă nr. 1159/CC din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._
s-a admis cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată de petenții B. G. și B. M. L. in contradictoriu cu paratele
D. G. a F. P. a J. C. și A. F. P. a M.
-N. .
În dispozitivul sentinței civile nr. 9577/2012 pronunțată în prezentul dosar,
în cel de-al 3-lea alineat al dispozitivului: se va citi:
"Anuleaza in parte decizia de impunere nr. 43319/_ emisa in baza raportului de inspecție fiscala nr. 43319/_ ambele intocmite de D. G. a F. P. a J. C. - Activitatea de I. Fiscală Serviciul I. Fiscală Persoane Fizice 2.";
în loc de:
"Anuleaza in parte decizia de impunere nr. 43319/_ emisa in baza raportului de inspecție fiscala nr. 43319/_ ambele intocmite de D. G. a F. P. a J. C. - Serviciul de Soluționare contestații";
cum din eroare s-a consemnat.
2. în al cincilea alineat al dispozitivului se va citi:
"Anuleaza in parte decizia de impunere nr. 43319/_ emisa in baza raportului de inspecție fiscala nr. 43319/_ ambele intocmite de D. G. a F. P. a J. C. - Activitatea de I. Fiscală Serviciul I. Fiscală Persoane Fizice 2.";
în loc de:
"Anuleaza in parte decizia de impunere nr. 43319/_ emisa in baza raportului de inspecție fiscala nr. 43319/_ ambele intocmite de D. G. a F. P. a J. C. - Serviciul de Soluționare contestații.";
cum din eroare s-a consemnat.
în al 6-lea alineat al dispozitivului se va citi
"Exonerează pe reclamanți"; în loc de
"Exonerează pe reclamant"; cum din eroare s-a consemnat.
în 15-lea alineat al dispozitivului se va citi:
"Obliga pe parate sa plateasca reclamanților suma de 26242 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.";
în loc de:
"Obliga pe parate sa plateasca reclamanților suma de 13121 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.";
cum din eroare s-a consemnat.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr._ reclamanții B. G. și B. M. L. au solicitat instanței îndreptarea erorilor materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr. 9577/2012 pronunțată în dos. nr._ .
Reclamanții au arătat următoarele: 1. în cadrul dispozitivului (pag. 6 ultimul paragraf) în mod greșit instanța a reținut numărul raportului de inspecție fiscală 43319/_ în loc de 43319/_ ; în mod greșit s-a consemnat că decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală au fost emise de Serviciul de Soluționare contestații în loc de Activitatea de I. Fiscală Serviciul I. Fiscală Persoane Fizice 2.
în cadrul dispozitivului în (pag 7 paragraful 2) mod greșit s-a consemnat anularea deciziei nr. 43319/_ emisă în baza raportului de inspecție fiscală nr. 43319/_ în loc de 43319/_ ; în mod greșit s-a consemnat că decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală au fost emise de Serviciul de Soluționare Contestații în loc de Acitivitatea de I. Fiscală Serviciul I. Fiscală Persoane Fizice 2. acestea au fost emise de activitatea de I. Fiscală Serviciul I. Fiscală Persoane Fizice 2
în cadrul dispozitivului pag 7 paragraful 3 s-a consemnat greșit că instanța exonerează pe "reclamant"; în loc de "reclamanți";
în mod greșit s-a consemnat cuantumul cheltuielilor de judecată ca fiind 13121, în loc de 26.242 lei, suma de 13121 corespunzând fiecărui reclamant.
Analizând cererea formulată instanța a constatat că aceasta se verifică prin actele depuse la dosarul cauzei, și că aspectele semnalate reprezintă erori materiale pe care instanța le-a îndreptat în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs pârâta D. G. a F.
P. a J. C.
și pârâta A. F. P. a mun. C. -N.
solicitând modificarea in parte a hotararii in temeiul prevederilor art.304 pct. 8 si
9 din Codul de procedura civila, in sensul respingerii cererii de obligare a institutiei pârâte alaturi de A. F. publice a M. C. -N. la plata sumei de 26.242 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Prin hotararea criticata, instanta de fond admite in totalitate cererea de indreptare a erorii materiale formulata de reclamanta si in consecinta obliga paratele in speta D.G.F.P. a Jud. C. si A. F. P. a M. C. -N. la plata sumei de 26.242 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, in loc de 13.121 lei cum s-a specificat in cuprinsul sentintei civile nr._ .
Acesta suma este intr-un cuantum exagerat prin raportare la obiectul si complexitatea cauzei, precum si de durata litigiului, motiv pentru care in conformitate cu prevederile art.274 alin.3 din Codul de procedura civila solicită instanței să-l reducă intr-un cuantum pe care il va aprecia ca rezonabil, intrucat in opinia pârâtei chiar si suma mentionata initial de 13.121 lei este prea ridicata.
Apreciază ca onorariul avocatial pretins este nepotrivit de mare prin raportare la munca efectiv prestata de avocat in conditiile in care pe parcursul derularii litigiului nu a desfasurat o activitate complexa justificata prin propunerea de probe sau, invocarea altor mijloace de natura procesuala care necesita un studiu mai indelungat.
In fapt, reclamanta solicita un cuantum dublu al cheltuielilor de judecata desi dosarul nr.10._ in care parte a fost numai D.G.F.P. a Jud. C., fara A.
F. P. a M. C. -N. a avut un singur termen de judecata (23.04.20l1,.) intrucat, prin incheierea din data de_ acest dosar a fost conexat la dos. nr.7._ .
Aparatorul ales al reclamantilor a sustinut in fata unei singure instante considerentele de fapt si de drept in baza a carora a solicitat anularea actelor administrativ fiscale emise pe seama reclamantilor, persoanele fizice pe care le-a reprezentat in fata Tribunalul Cluj.
Prin urmare, concluzionează ca acordarea cheltuieli de judecata intr-un cuantum dublu este lipsita de orice justificare, motiv pentru care solicită sa le reducă in mod substantial.
Pentru considerentele mai sus expuse solicită sa se admită prezentele recursuri si pe cale de consecinta sa se modifice in parte hotararea in sensul respingerii cererii de obligare a institutiei pârâte alaturi de A. F. P. a M. C. -N. la plata sumei de 26.242 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Analizând recursurile declarate atât împotriva SC NR. 9577/_ cât și împotriva încheierii civile nr. 1159/_ prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
În urma inspecției fiscale efectuate de pârâta D.G.F.P. C., au fost emise Raportul de inspecție fiscală nr.43319/_ și Decizia de impunere nr.43319/_, reținându-se că reclamanții aveau obligația să se înregistreze ca plătitori de TVA începând cu data de_, dată de la care trebuia să calculeze, să rețină și să achite TVA pentru toate tranzacțiile subsecvente contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3550/_ .
S-a reținut că, în perioada 2007-2010, reclamanții au încheiat contracte de vânzare cumpărare având ca obiect terenuri agricole rezultate din dezlipirea a două parcele de teren înscrise în CF 1. C. -N. cu nr. cadastral 1. și CF
1. C. -N. nr. cadastral 12842.
Astfel, reclamanții au încheiat, în perioada_ -_, un număr de 20 de contracte de vânzare cumpărare și începând cu data de_ au depășit plafonul de scutire de TVA de 35.000 de euro și prin urmare datorează TVA conform Codului fiscal.
Problema de drept ce se impune a fi lămurită în prezenta cauză vizează stabilirea naturii juridice a activităților desfășurate de cei doi contribuabili în sensul legalității încadrării lor în categoria operațiunilor impozabile din punct de vedere al TVA începând cu data de_, prin depășirea plafonului de scutire de
35.000 EUR, echivalentul a 119.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 127 alin.1 li 2 din Normele metodologice de Aplicare a L.571/2003 privind Codul Fiscal.
Potrivit art.125/1 pct.18, persoana impozabilă are înțelesul prevăzut de art.127 alin.1 C.fiscal și reprezintă persoana fizică, grupul de persoane,
instituția publică, persoana juridică, precum și orice entitate capabilă să desfășoare o activitate economică. Activitatea economică, și persoana impozabilă au fost definite de art.127 C.fiscal ca fiind o persoană ce desfășoară o activitate în care intră în exploatarea bunurilor corporale și necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.
Obținerea de venituri de către persoanele fizice din vânzarea imobilelor proprietate personală nu este considerată activitate economică cu excepția situațiilor în care activitatea este desfășurată în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate. În acest sens este și pct.3 alin.1 din HG 44/2004.
Reclamanții intimați susțin că potrivit Codului civil și comercial în vigoare la data la care au avut loc aceste tranzacții, ele nu puteau fi încadrate într-o activitate economică având un caracter civil și nu comercial, însă prevederile Codului fiscal nu fac distincție între caracterul civil și comercial specificând și definind doar ce semnifică activitatea economică. Este de remarcat că reclamanții intimați au obținut venituri ca urmare a unor tranzacții care prin număr, prin sumele obținute, prin regularitatea vânzărilor pot fi încadrate într-o activitate economică și prin depășirea plafonului de scutire aveau obligația de
înregistrare ca plătitor de TVA.
Aceste prevederi mai sus arătate au fost subliniate prin intrarea în vigoare a pct.98 din OUG 109/2009 introducându-se alin.2/1 la art.127 C.fiscal, precum și prin pct.3 alin.4 din Normele de aplicare a art.127 C.fiscal, prin HG 1620/2009 însă nu se poate considera că doar de la această dată există norme legislative care fără a lăsa loc vreunui dubiu au reglementat situația în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile.
Prin urmare, nu se poate susține inexistența unor prevederi legale exprese și înainte de_ deoarece in baza acestora există posibilitatea ca reclamanții intimați să fie considerați persoane plătitoare de TVA. Astfel, prevederile art.3 C. fiscal privitor la principiul certitudinii impunerii nu au fost încălcate.
În ceea ce privește încadrarea unui teren în categoria teren construibil
/neconstruibil trebuie avută în vedere încadrarea acordată în momentul vânzării, partajării sau comasării, prin documentațiile cadastrale sau certificatul de urbanism. Actele dosarului nu au condus la concluzia că parcelele rezultate din dezlipirea terenului înscris în CF 1. C. -N., nr. cadastral 12842, înstrăinate în perioada ianuarie 2008-mai 2010, ar avea caracter neconstruibil pentru ca reclamanții să poată beneficia de scutire de plata TVA.
Raportat la accesoriile stabilite suplimentar în sarcina reclamanților, a căror modalitate efectivă de calcul nu a fost contestată, Curtea va avea în vedere principiul ,, accesorium sequitur principale,, concluzionând în sensul datorării lor de către reclamanți.
Cât privește practica Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin cauza 180/10 din_ s-a statuat posibilitatea ca o persoană fizică care utilizează mijloace similare unui comerciant sau prestator de servicii, să poată fi considerată că exercită o activitate economică.
În ceea ce privește posibilitatea reclamanților intimați de a beneficia de dreptul de deducere a TVA, aceasta este posibilă în conformitate cu art.146 C.fiscal și 147/1 C. fiscal, după ce persoana impozabilă a fost înregistrată în scopuri de TVA cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, intimații nefăcând însă dovada îndeplinirii acestor condiții.
În această privință, situația este identică și raportat la susținerile
intimaților referitoare la baza de calcul greșită. Din moment ce reclamanții nu erau înregistrați ca persoane plătitoare de TVA și nu au prevăzut această taxă în contracte, organul fiscal a făcut aplicarea prevederilor art.137 C.fiscal, fără ca
prin adăugarea TVA-ului peste prețul de vânzare să fie încălcate prev.art.962 C.civ.
Susținerile reclamanților intimați potrivit cărora organul de control a greșit atunci când a împărțit sarcinile fiscale impuse în cote de 50% nu pot fi primite aceștia au încasat în comun sumele aferente tranzacțiilor efectuate iar din cuprinsul actelor prezentate organului fiscal nu rezultă că vreunul dintre soți ar fi fost îndreptățit la un alt procent.
Cu privire la formularea in termen a contestațiilor împotriva deciziilor privind înregistrarea din oficiu in scopuri de TVA nr. 116714/_ si 116712/_, în mod corect a reținut tribunalul că, indiferent care este data la care s-a înregistrat contestația la A. F. P., relevantă este în cauză data la care a fost depusă contestația la poștă, respectiv data de_, în considerarea art.104 Cod proced. civilă.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va admite recursurile declarate împotriva sentinței civile nr. 9577 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o va modifica în sensul că respinge acțiunile conexate ale reclamanților B. G. și B. M.
L. .
Dată fiind soluția pronunțată în cauză, aplicarea art. 274 Cod proced. civilă în sensul obligării pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată nu mai poate fi invocată de către reclamanți fiind vizate în acest sens inclusiv mențiunile din încheierea nr. 1159/_ prin care au fost îndreptate unele erori materiale din dispozitivul SC nr. 9577/2012.
Curtea nu va putea, la rândul ei, să facă aplicarea art. 274 Cod proced. civilă, în favoarea intimaților având în vedere împrejurarea că recurenții nu au căzut în pretenții, dimpotrivă, demersurile lor au fost soluționate în sensul admiterii recursurilor formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A J.
C. împotriva sentinței civile nr. 9577 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea reclamanților B. G. și B. M. L. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, D. M. | Judecător, F. T. | Judecător, M. H. |
Grefier, D. C. |
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: B. G. Z.
