Sentința civilă nr. 1424/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1424/2013
Ședința publică din data de 28 Iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. GREFIER I. D. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta
S.C. P. C. S., împotriva pârâtei D. G. A F. P. B. -N., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă avocat Bora A., pentru pârâtă consilier juridic Roman V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care: Se constată faptul că la dosarul cauzei a fost depus răspuns la adresa emisă către DGFP BN- Serviciul registratură.
Reprezentanții părților învederează instanței faptul că nu au alte cereri de probațiune și solicită judecarea cauzei în fond.
Nemaifiind cereri de formulat în probațiune instanța declară închisă faza probatorie și dispune judecarea cauzei în fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea Deciziei nr.34/2012 emisă de DGFP BN, cu obligarea pârâtei la soluționarea în fond a contestației formulată de reclamantă în înregistrată la pârâtă sub nr. 14997/_, anularea Deciziei de impunere nr.298/2012, a dispoziției de măsuri nr.202/2012. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, menținerea actelor administrative atacate, conform motivelor arătate în scris în cuprinsul întâmpinării. În situația în care instanța va anula decizia nr. 34/2012 a se trimite contestația pentru a fi soluționată pe fond. Nu solicită cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin acțiunea în contencios fiscal înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC P. C. S.
, în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. B. -N. a solicitat anularea deciziei nr. 34/_, anularea în parte ca nelegale și netemeinice a deciziei de impunere nr. 298/_, dispoziția de măsuri nr. 202/_, în ceea ce privește stabilirea suplimentară a impozitului pe profit stabilit suplimentar de 30454 lei și accesoriile aferente, TVA stabilită suplimentar de 45680 lei și accesoriile aferente.
În motivare, s-a arătat că prin actele fiscale contestate s-au stabilit în sarcina reclamantei obligațiile fiscale suplimentare constând în: impozit pe profit stabilit suplimentar de 32406,00 lei taxa pe valoarea adăugată stabilită suplimentar de 53085,00 lei, fiind, totodată, calculate și accesoriile aferente acestor obligații suplimentare.
În esență, stabilirea bazei impozabile atât în cazul impozitului pe profit cât și în cazul TVA, are la origine două temeiuri de fapt.
Primul constă în achiziția unor bunuri considerată de organele fiscale ca nedeductibilă nefiind efectuată în scopul operațiunilor taxabile:
Al doilea constă în achiziția unor servicii de la o societate inactivă.
Împotriva acestor acte a formulat contestație, care a fost respinsă ca tardivă, reținându-se că a depus contestația la data de_, iar termenul s-a împlinit la data de_ .
Această reținere este neîntemeiată, deoarece reclamanta a trimis contestația recomandat, prin serviciul poștal, la data de_, deci, în termenul reținut de organul de soluționare a contestației.
Cu privire la diferențele de impozit și taxa pe valoarea adăugată aferente materialelor care nu au fost prezentate organelor de control, nu le contestă, deși prin contestația fiscală a solicitat anularea actelor și cu privire la acestea, întrucât nu a mai realizat investiția.
Prin raportul de inspecție fiscală se constată că în perioada mai-noiembrie 2011 S.C. ROM PACKAGING S.R.L. București a prestat în favoarea reclamantei servicii în valoare totală de 236.020,00 lei, în împrejurările în care la data de_ această societate a fost declarată inactivă.
Sub acest aspect, deși în raportul de inspecție fiscală se vorbește despre un control încrucișat la cele două societăți, nu se arată care este rezultatul acestui control.
Apoi, nu s-au efectuat verificări dacă situația de inactivitate a societății bucureștene îi era opozabilă la data efectuării operațiunilor, nu la data controlului.
Astfel, nu se face nici o referire la publicitatea acestei situații, pentru ca reclamanta să poată fi culpabilizată pentru fapta de a înregistra în evidențele contabile drept cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil și pentru a-și deduce TVA aferentă operațiunilor cu această societate.
Reclamanta a solicitat acestei societăți să-i comunice dacă se află în stare de inactivitate, după efectuarea actului de control și i s-a comunicat că nu a primit niciun act fiscal prin care să fie declarată inactivă.
Mai mult, cu această ocazie a aflat că societatea a declarat operațiunile cu reclamanta, a plătit TVA și impozit pe profit aferente acestor operațiuni.
In consecință, respectiva societate și-a calculat și a plătit impozitul pe profit aferent facturilor încasate și, de asemenea, a plătit și TVA.
Prin nerecunoașterea deductibilității cheltuielilor la calculul profitului impozabil și prin respingerea dreptului de deducere a TVA se ajunge la o încasare dublă la bugetul de stat, atât a sumei stabilite cu titlu de impozit pe profit cât și a celei stabilită cu titlu de TVA.
Un aspect deosebit de important pentru justa soluționare a speței îl constituie faptul că O.P.N.AF. nr.2249/2010, prin care S.C. ROMPACKAGING S.R.L. a fost declarată inactivă nu a produs efecte juridice întrucât nu a fost comunicat acestei societăți.
În drept, s-au invocat disp. art.218 C.pr.fiscală, Legea nr.554/2004 și textele legale invocate în cuprinsul acțiunii.
Pârâta D. G. a F. P. B. -N. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că în mod corect și legal D. G. a F. P. B. -N. prin Biroul de Soluționare a Contestațiilor, în soluționarea contestației administrative îndreptată împotriva Deciziei de impunere nr.298/_, emisă de către Activitatea de I. Fiscala a dispus respingerea ca nedepusă în termen a contestației administrative pentru suma totală de 91.980 lei, din care (53.085 lei) taxă pe valoarea adăugată, (4.159 lei) accesorii aferente taxei pe valoarea adăugată, (32.406 lei) impozit pe profit si ( 2.330 lei) accesorii aferente impozitului pe profit și pe cale de consecință, menținerea în totalitate a măsurilor dispuse prin Decizia de impunere nr. 298/_ emisă de Activitatea de I. Fiscală B. -N. .
Astfel s-a reținut ca urmare a unei inspecții fiscale efectuate la reclamanta SC ,,P. C. "
B., a fost întocmit de către organele de inspecție fiscală, RIF F-BN nr. 198/_ înregistrat sub nr.1912/_, Decizia de impunere F-BN nr.298/_ și Dispoziția de măsuri nr.220/_
, acte ce au fost comunicate reclamantei la data de_ .
Scriptul ce reprezintă dovada comunicării actelor administrative fiscale mai sus menționate, îl constituie adresa nr.420/_ (fila 47,dosar administrativ ), semnată de primire de către numitul Grad Florin, în calitate sa de administrator al societății
Organul administrativ jurisdicțional de la nivelul Direcției Generale a F. P. B. -N.
, analizând îndeplinirea și respectarea dispozițiilor C. procedură fiscală referitoare la comunicarea actului administrativ fiscal, a constatat că acestea au fost îndeplinite de către organele fiscale.
In speța supusa analizei, comunicarea actului administrativ fiscal atacat s-a făcut reclamantei prin remiterea acestuia sub semnătură administratorului societății în data de_ .
Prin urmare, potrivit dispozițiilor art.207 alin (1) din Codul de procedură fiscală, împotriva Deciziei de impunere nr.298/_, reclamanta putea formula contestație administrativa care trebuia depusă în termen de 30 de zile de la data primirii actului de impunere, sub sancțiunea decăderii.
Întrucât contestația formulată a fost depusă, așa cum reiese din adresa nr. 3678/_ (filele 59-60,dosar administrativ) transmisă de Activitatea de inspecție fiscală în completarea Referatului cu propuneri de soluționare a contestației, direct la registratura Direcției Generale a F. P. B.
-N., fiind înregistrată sub nr. 14977 din data de_, corect s-a reținut și statuat că termenul prevăzut de legiuitor pentru a urma această cale de atac a fost depășit și, prin urmare, contestația a fost respinsă ca nedepusă în termen conform pct.12.1 lit.a) din Instrucțiunile pentru aplicarea titlului IX din Codul de procedură fiscală, aprobate prin Ordinul președintelui ANAF nr.2137/2011.
Susținerea reclamantei potrivit căreia contestația administrativă ar fi fost depusă prin poștă cu confirmare de primire, este nefondată și neprobată de către reclamanta, ea rămânând doar la nivel declarativ. De asemenea se impune ca instanța să aibă în vedere la analiza cauzei deduse judecății, că prin acțiunea introductivă formulată reclamanta nu aduce critici și nici nu prezintă o motivare în fapt și de drept contradictorie cu reținerile organului de soluționare a contestațiilor, astfel încât să răstoarne concluziile acestuia dispuse prin Decizia nr.34/_ .
În drept s-au invocat prevederile art.115-118 Cod procedură civilă și toate actele normative și normele juridice enunțate în text.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv înscrisurile depuse la dosar, instanța reține următoarele:
Prin Decizia de impunere nr. 298/_ (f. 63), D. G. a F. P. B. -N. s- au stabilit în sarcina reclamantei SC P. C. S. obligații fiscale suplimentare în cuantum de 106.980 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată, accesorii aferente acesteia, impozit pe profit, accesorii aferente acestuia și impozit pe dividende, sens în care a fost emisă și Dispoziția de nr. 220/_ (f. 69) privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală.
Este necontestat în cauză faptul comunicării actelor administrativ fiscale mai sus menționate, la data de_, prin remiterea acestora sub semnătură, administratorului societății, d- l Grad Florin (f.62).
Prin Decizia nr. 34/_ (f. 43), contestația administrativă (f. 58) formulată de reclamantă în temeiul prevederilor art. 205 și urm. C.pr.fiscală a fost respinsă ca fiind nedepusă în termen.
Demersul judiciar exercitat de reclamantă în cadrul prezentului dosar materializează contestația împotriva Deciziei de soluționare nr. 34/_, legitimarea reclamantei de a formula o atare contestație rezidând în prevederile art. 218 C.pr.fiscală, însă finalitatea urmărită de reclamantă, conform tuturor capetelor de cerere formulate, este aceea a pronunțării instanței de contencios administrativ fiscal asupra legalității Deciziei de impunere nr. 298/2012 și a Dispoziției de măsuri nr. 202/2012.
Instanța reține că potrivit prevederilor art. 217 alin. 1 din Codul de procedură fiscală rep.,
"dacă organul de soluționare competent constată neîndeplinirea unei condiții procedurale, contestația va fi respinsă fără a se proceda la analiza pe fond a cauzei";.
În aplicarea acestor prevederi, prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 2137/2011 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în vigoare la data soluționării contestației administrative, se prevede, în dispozițiile relevante pentru soluționarea prezentei cauze, următoarele:
"9.3. Organul de soluționare competent va verifica existența excepțiilor de procedură și, mai apoi, a celor de fond, înainte de a proceda la soluționarea pe fond a contestației.
12.1. Contestația poate fi respinsă ca:
nedepusă la termen, în situația în care aceasta a fost depusă peste termenul prevăzut de lege;";
În ceea ce privește legalitatea Deciziei nr. 34/2012 privind soluționarea contestației reclamantei, tribunalul constată că organul fiscal, atunci când a analizat aspectul introducerii contestației administrative în raport de termenul legal de contestare prevăzut de art. 207 C.pr.fiscală (în speță ultima zi de depunere în termen legal fiind_ ), a considerat în mod eronat că aceasta a fost depusă direct la registratura DGFP B-N în data de_ și prin urmare în afara termenului legal de 30 de zile prevăzut pentru contestare. În acest sens, susținerea reclamantei privind transmiterea contestației prin poștă este confirmată de tichetul de recomandate depus la fila 130 dosar și care atestă că reprezentantul convențional al reclamantei, avocat Bora A. (a cărui delegație de reprezentare se regăsește în dosarul de soluționare a contestației, la fila 61) a depus un plic destinat pârâtei la data d e_, aspectul că această trimitere poștală conținea contestația
reclamantei, înregistrată la pârâtă sub nr. 14997/_, fiind atestată de conținutul adresei de răspuns a acestei instituții, aflat la fila 135 dosar.
Așadar, având în vedere că dovezile cu înscrisuri administrate în cauză relevă depunerea contestației la oficiul poștal în data de_, raportat la conținutul prevederilor art. 104 C.pr.civ. (actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui), aplicabile în cauză potrivit art. 2 alin. 3 C.pr.fiscală (unde prezentul cod nu dispune se aplică prevederile Codului de procedură civilă), tribunalul constată ca fiind formulată în interiorul termenului legal prevăzut de art. 207 C.pr.fiscală. contestația reclamantei înregistrată sub nr. 14997/_, ceea ce implica obligația organului fiscal de a soluționa, pe fondul ei.
Tribunalul mai reține că obiectul cererii adresate instanței de contencios administrativ și fiscal în temeiul prevederilor art. 218 din Codul de procedură fiscală este reprezentat de decizia emisă în soluționarea contestației administrative conform art. 216 și 217 din același cod, ceea ce impune concluzia că analiza efectuată în cadrul procedurii judiciare nu poate să exceadă dispozițiilor actului atacat. Or, în ipoteza legală prefigurată de art. 217 C.pr.fiscală, în care organul de soluționare competent nu antamează fondul, constatând neîndeplinirea unei condiții procedurale, a proceda instanța de judecată la analiza fondului anterior soluționării acestuia în cadrul procedurii administrative, pronunțându-se pe cale directă, în substanță, asupra contestației exercitate pe calea administrativă (în sensul finalității urmărite de reclamantă în cadrul prezentului dosar), ar însemna a opera o substituire nepermisă în activitatea administrației, sens în care vor fi respinse capetele de cerere vizând anularea Dispoziției de impunere nr. 298/2012 și a Dispoziției de măsuri nr. 202/2012.
Prin urmare, față de cele ce preced, în temeiul prevederilor art. 218 C.pr.fiscală rap. la art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța urmează să admită în parte acțiunea reclamantei, în sensul anulării deciziei nr. 34/_ emisă de pârâta D. G. a F. P. B. -N. - Biroul de soluționare a contestațiilor și a obligării pârâtei DGFP B. -N. să soluționeze, pe fond, contestația formulată de reclamantă și înregistrată la pârâtă sub nr. 14997/_ .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, ac
țiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta SC P.
C.
D.
S., cu sediul în B.
G. a F. P.
, str. Axente Sever, nr. 2, jud. B. -N.
B. -N. , cu sediul în B., str. 1 D.
, în contradictoriu cu pârâta
, nr. 6-8, jud. B. -N. ,
și în consecință:
Anulează Decizia nr. 34/_ emisă de pârâta D.
G.
a F.
P.
B.
-N. -
Biroul de soluționare a contestațiilor și obligă pârâta D.
G.
a F.
P.
B.
-N. să
soluționeze pe fond contestația formulată de reclamantă și înregistrată la pârâtă sub nr. 14997/_
.
Respinge cererea formulată de către reclamantă în sensul anulării Dispoziției de impunere nr. 298/2012 și a Dispoziției de măsuri nr. 202/2012.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. M. I. D. M.
