Decizia civilă nr. 307/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 307/2013
Ședința publică din data de 25 Aprilie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B.
GREFIER I. D. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta C. SA - C. împotriva sentinței civile nr.11502/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna din părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care :
În procedura verificării competenței instituită de dispozițiile Legii nr. 202/2010, în conformitate cu art. 159¹ alin. 4 din Codul de procedură civilă, Tribunalul apreciază că este competent din punct de vedere general, material și teritorial a judeca prezenta cauză, potrivit art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, raportat la art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
Instanța constată recursul la prim termen de judecată, formulat în termen, motivat și comunicat. La dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare, cu respectarea dispozițiilor art. 114 1Cod procedură civilă. Analizând actele dosarului, constată lipsa părților și faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat în conformitate cu prev.art. 242 cod procedură civilă, judecarea cauzei și în lipsă, după care reține recursul în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 9756/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta SC T. S., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA - C. B., și în consecință s-a anulat ca nelegal procesul-verbal de constatare a contravenției seria R12 nr. 0385556/_ încheiat de către CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C. și sancțiunile aplicate în temeiul său și a fost obligată intimata la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în esență, că la data de_ a fost emis procesul-verbal de constatare a contravențiilor atacat, prin care s-a reținut în sarcina petentei că în data de_, pe DN 17, km. 85+380m, Tiha Bârgăului, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că art. 2 al. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stipulează că este act administrativ "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ";.
De asemenea, art. 34 al. 2 din OG nr. 2/2001 prevede că "Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului";, dând așadar
caracter administrativ proceselor - verbal de constatare a contravențiilor și subrogând această categorie de acte raporturilor de autoritate.
Totodată, din economia prevederilor art. 3 și 4 din Legea nr. 455/2001, instanța reține că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, atât înscrisul electronic, cât și semnătura electronică atașată acestora putând fi aplicate raporturilor juridice de drept privat. Că este așa o confirmă și prevederile art. 5 din Legea nr. 455/2001 în conformitate cu care "înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată";.
Actul constatator atacat în cauză reprezintă o dovadă că intimata a încheiat în sarcina petentei în format electronic un proces - verbal de constatare a contravenției pe care nu l-a comunicat petentei în modalitatea prevăzută în Legea nr. 455/2001, adică prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, ci prin procedura prevăzută în OG nr. 2/2001. Ori, nici dispozițiile OG nr. 2/2001 și nici cele ale OG nr. 15/2002 nu prevăd expressis verbis posibilitatea întocmirii de către agentul constatator în formă electronică a proceselor verbale, fiind arhicunoscut aspectul că acolo unde legiuitorul nu prevede în mod expres nici interpretul nu poate să adauge.
Rezultă, așadar, că dispozițiile legale imperative privind modalitatea de întocmire a actelor administrative constatatoare nu au fost respectate în cauză, aspect pentru care, în considerarea dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a admis ca fiind fondată plângerea contravențională, sens în care a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției seria R12 nr. 0385556/_ încheiat de către CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C. ca
fiind neîntemeiat.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, a obligat intimata la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 11502/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă cererea de completare a dispozitivului Sentinței civile nr. 9756/2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._, formulată de petenta SC T. S., în contradictoriu cu intimata C. SA- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ C., în sensul că dispozitivul hotărârii judecătorești va fi completat cu mențiunea restituirii către petentă a sumei de 125 lei, reprezentând jumătate din cuantumul amenzii contravenționale și tarifului de despăgubire aplicate prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria R12 nr. 0385556/_, achitată de către aceasta, conform chitanței seria TSB nr. 4614564/_ și ordinului de plată din aceeași dată.
Împotriva sentinței 9756/2012 a formulat recurs, în termen legal, recurenta C. - C. SA solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurată și respingerea capătului de cerere privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că instanța de fond a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 17 din
O.G. 212001 si, neexistând semnătura olografă a agentului constatator pe forma tipărită a procesului verbal contestat, a procedat la anularea procesului verbal de constatare a contravenției scria R11 nr. 0460912/_ .
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin S. ul informatic de emitere, gestiune, monitori/are si control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Pornise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C. SA.
Procesul verbal de constatare a contravenției este generat și tipărit, de asemenea, tot cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIKGMCK și, conform prevederilor art.7 al Legii nr.455/2011 privind semnătura electronică, arc asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice. Astfel, art. 7 din Legea 455/2001 prevede: "în cazurile în care, potrivit legii, forma
scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii". Procesul verbal de constatare a contravenției contestat conține mențiunea expresa ca a fost generat si semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr.455/2001 si a HG nr. 1259/2001 de către agentul constatator Zâne M. cu certificatul calificat anexat in fotocopie emis de CERTS1GN SA.
Conform dispozițiilor art.6, din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, "înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica, recunoscut de către cel căruia i se opune, arc același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile, iar art.7 al aceluiași act normative statuează ca, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Întrucât art. 17 din OG nr.2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscris a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", instanța a reținut ca PVCC seria R11 nr. 0460912, întocmit la data de_ de către C.
- SA este semnat potrivii cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe înscrisuri, care, emanând de la recurentă și recunoscute, dobândesc potrivit legii valoarea unor acte autentice, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces verbal de contravenție.
Petenta a făcut o confuzie între, pe de o parte, generarea unui înscris în formă electronica și, pe de altă parte materializarea pe suport de hârtie a acestor date si informații astfel generate. Însăși din mențiunea expresa cuprinsa in PVCC", se retine ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputând fi identificat nici un motiv pentru care acest înscris să nu poată fi calificat drept "înscris în formă electronică" în accepțiunea art. 4, pct.2 din Legea nr.455/2001, aceasta reprezentând "o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Fără îndoiala PVCC seria R11 nr. 0460912, întocmit la data de_, cuprinde o informatic inteligibilă susceptibilă a fi citită nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, cu mențiunea că aceste posibilități de accesare aparțin emitentului înscrisului. Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în forma electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială, înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie. Faptul că ulterior generării unui înscris electronic, cu respectarea tuturor exigențelor legale, informația pe care aceasta o cuprinde este tipărită pentru a fi comunicată ca atare celor interesați, nu îi răpește calitatea de înscris în formă electronică, tipărirea și comunicarea pe suport de hârtie fiind aspecte ulterioare și independente de cel inițial, de generare a înscrisului.
Pe cale de consecință, fiind necesar așadar a se face diferența între, pe de o parte, generarea în formă electronică a unui document, conform datelor furnizate tot în sistem electronic în baza mijloacelor tehnice parte a SIEGMCR și a identificării contravenientului într-o bază dedate, de asemenea în format electronic, furnizată de MAI și, pe de altă parte, întocmirea acestuia în forma scrisă, procesele verbale de constatare a contravenției sunt înscrisuri generate și semnate în formă electronică, cu respectarea prevederilor legale in materie, iar sub aspectul naturii lor juridice. Legea privind semnătura electronica trebuie interpretata sistematic, art.6 si art.7 din acest act normativ prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune.
Recurenta susține că nu a căzut în pretenții si nu a dovedit nicio culpa procesuala, netergiversând cursul procesului.
Astfel, cheltuielile de judecata solicitate de intimata nu pot fi acordate, întrucât nu se poate reține nicio culpă procesuală în sarcina recurentei, în condițiile în care aceasta nu putea la rândul
său nici să aplice sancțiunea contravențională a avertismentului, întrucât această sancțiune nu este menționată în O.G. 15/2002.
De asemenea, tot sub acest aspect, vă prin obligarea recurentei la cheltuieli de judecată nu se obține altceva decât descurajarea agenților constatatori de a-și mai îndeplini atribuțiile de serviciu, adică de a mai aplica amenzi.
Un fapt foarte important pe care instanța de fond nu 1-a reținut în prezenta cauză este culpa intimatului, care nu a reușit sa răstoarne prezumția de legalitate a procesului verbal de constatare a contravenției, in sensul ca nu a dovedit existenta unei rovinietc valabile pentru autovehiculul sau, la data săvârșirii contravenției.
Autovehiculul intimatei fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu rovigniete valabile și s-a constatat că pentru autoturismul intimatului nu există înregistrată rovignieta.
În drept s-au invocat disp. art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, OG 15/2002, OG 2/2001.
Intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurată. Cu cheltuieli de judecată.
În drept s-au invocat disp. art. 115 și art. 274 Cod procedură civilă.
Tribunalul, examinând în baza prevederilor art.304 și art.3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată
atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele, constată că recursul declarat de recurentă este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Procesul verbal de contravenție care a făcut obiectul plângerii contravenționale exercitate de petenta intimată conține mențiunea că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001.
.
Art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică definește înscrisul în formă electronică ca reprezentând o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar art. 4 pct. 3 din același act normativ prevede că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
Din conținutul prevederilor art. 5 și 6 din Legea nr. 455/2011 rezultă că înscrisul în formă electronică căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, iar cel căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile.
Aceste dispoziții legale relative la regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică, coroborate cu prevederile de principiu ale 3 din același act normativ, atestă faptul că sfera de aplicabilitate a normelor instituite de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică se circumscrie raporturilor juridice de drept privat, câtă vreme, conform textului de lege menționat,
"nici o dispoziție a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților";.
Or, procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator), reprezintă un act administrativ cu caracter unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravenționale sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul verbal de constatare a contravenție trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă reglementate de legea specială, respectiv O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.
Prin urmare, contrar opiniei exprimate de recurentă, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât, emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe
care acesta trebuie să o îmbrace
prin prisma prevederilor legale mai sus relevate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie, în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic.
Această concluzie se impune și din perspectiva respectării tuturor garanțiilor vizând dreptul la apărare de care trebuie să beneficieze persoana față de care se antrenează răspunderea contravențională, în condițiile în care specificul raporturilor de contencios administrativ, cum este și cazul celui care derivă din exercitarea plângerii contravenționale, relevă o poziție de inegalitate în care se află părțile, determinată de prezumția de legalitate de care beneficiază actul administrativ.
Prin urmare, și din această perspectivă, ce relevă cu prisosință culpa recurentului intimat - organ constatator, se impunea obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de petentă, conform prevederilor art. 274 C.pr.civ, sens în care dispoziția instanței de fond cu privire la acest aspect este legală și temeinică.
Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, tribunalul, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art.312 alin.1 și alin. 3 C.pr.civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta
C. SA - C. împotriva sentinței civile nr. 9756/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta C.N.A.D.N.R. SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ împotriva sentinței civile nr. 9756/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
P. M. D. E. L. L. T. B.
G. ier,
D. M.
Red/dact: MAP/HVA
_ /4 ex Jud. fond:VV
