Decizia civilă nr. 3751/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3751/2013

Ședința publică de la 29 Martie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.

Judecător M. B.

Judecător G. -A. N. Grefier A. B.

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamanții B. A. și B. V. împotriva Sentinței civile nr. 348/2012 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud, privind și pe intimat P. M. B. PRIN P., intimat Ț. R. -D., intimat Ț. M., intimat P. M.

B., intimat SC T. I. S., având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale anulare autorizație de construire nr. 561/2009 emisă de P. M.

B. și desființare construire edificată în baza actului anulat.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 8 martie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 348 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului B. -Năsăud s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B. A. și B. V., invocată de pârâții Ț.

D., Ț. M. și SC T. I. S. . S-a respins acțiunea în contencios administrativ, ulterior precizată și completată, formulată de reclamanții B. A. și B. V., în contradictoriu cu pârâții Ț. R. D., Ț. M., SC T. I.
B. și P. M. B., ca nefondată. S-a respins cererea reclamanților privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. S-a respins cererea pârâților Ț. R. D., Ț. M. și SC T. I. S. referitoare la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial, ca nedovedită. Cheltuielile procesuale avansate de stat în cuantum de 450 lei (sub forma plății expertului ca ajutor public judiciar), au rămas în sarcina statului.

Analizând cu prioritate, conform art.137 alin.1 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale active

a reclamanților, invocată de pârâții Ț. R. D.

și Ț.

prin "notele de ședință";

depuse la fila 596 dosar, tribunalul a reținut că potrivit art. 1 alin.1 și 2 din Legea nr. 554/2004: "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică printr-un act administrativ ... ,se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public", putându-se adresa "instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într- un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, prevederi legale care, coroborate și cu cele ale art.2 alin.1 lit. a din aceeași lege, permit oricărei persoane care nu este în mod necesar titulară a unui drept să promoveze o acțiune în contencios administrativ în măsura în care

justifică un interes legitim, cerință îndeplinită în speța dedusă judecății prin aceea că, așa cum se va releva pe larg mai jos, reclamanții sunt proprietarii terenului învecinat și ai construcției nefinalizată totalmente, pentru care a fost emisă autorizația de construire nr.913/2004 ( a se vedea filele 20, 21 și 478 dosar coroborat cu certificatul de nomenclatură stradală și număr de imobil emis la data de_ ( fila 652 dosar), precum și planșele fotografice existente la dosar( fila 298) din care reiese că imobilul reclamanților este finalizat, exceptând finisajele exterioare. În aceste condiții, se va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B. A. și B. V., invocată de pârâții Ț. R. D., Ț. M. și SC T. I. S. .

Pe fondul cauzei

, prima instanță a reținut că potrivit extrasului CF nr. 16447 B., nr. cadastral 10156 emis la data de_ ( fila 20 dosar), reclamanții B. A. și B. V. sunt actualmente proprietarii unui teren ce are categoria de folosință "livadă" în suprafață de 1296 mp, dobândit prin cumpărare și parcelare. Anterior emiterii autorizației de construire nr.561/_ a cărei anulare este solicitată, aceștia au vândut SC T. I. S., reprezentată prin asociatul unic - Ț. M., o parcelă de teren în suprafață de 954 mp, învecinată atât cu terenul și casa reclamaților, cât și cu terenul pe care Ț. R.

D. și Ț. M. doreau edificarea construcției cu destinația "spațiu comercial"; prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.458 din data de_ ( file 77-78 dosar nr._ -atașat), pretinsul motiv al înstrăinării fiind acela că era traversat suprateran de linii de înaltă tensiune și nu exista cale de acces la drumul de centură( aspecte evidențiate de reclamanți prin întâmpinare depusă la filele 35-41 dosar nr._ atașat la prezentul dosar, respectiv f.44 dosar nr._ ).

Încă din anul 2003, reclamanții obținuseră certificatul de urbanism nr. 172/12545/_ pentru edificarea unei locuințe pe terenul intravilan în suprafață inițială de 2250 mp, după care s-a eliberat soților B. A. și B. V. autorizația de construire nr.913/_ pentru executarea lucrărilor în vederea edificării locuinței în regim de înălțime D+P+M, predată sub semnătură la_ ( fila 38 dosar nr._ ).

Apoi, raportat la noua situație ivită ca urmare a vânzării porțiunii de teren( în septembrie 2007) - 954 mp, s-a emis un nou certificat de urbanism cu nr.890/_, raportat la reglementările documentației de urbanism nr. 381/2002, faza PUG, aprobată prin HCL nr.43/2004( file 85,86 dosar), aplicabilă începând cu data de_ .

La data de_ prin "opoziția"; înregistrată cu nr.34193 la Primăria Bistrița, reclamantul B. A. preciza că nu este de acord cu construirea în vecinătatea sa a unei hale metalice pe motiv că în zonă sunt doar construcții cu destinația de locuințe individuale, dată fiind solicitarea adresată de Ț. R. pentru a-i obține acordul, iar prin adresa nr.34194/_ instituția în cauză îi aducea la cunoștință că, potrivit PUG aprobat prin HCL nr.43/2004 și PUZ B. Viișoara aprobat prin HCL nr.37/1996, terenurile din zona"; Drumul Cetății";au destinația mixtă de locuire, instituții publice și servicii compatibile funcțiunii zonei, fiind autorizate până la acel moment atât construcții cu destinația de

locuință, cât și spații comerciale, depozitare, birouri, etc., menționându-se că s-a eliberat și certificatul de urbanism nr.139/2606/_ pe numele lui Ț. R., punându-i-se în vedre obținerea unor documente și avize printre care și " acordul proprietarilor cu care se învecinează imobilul";( file 23,24 dosar). Astfel, s-a obținut acordul numiților M. V. Mihai, M. M., Ț. M. pentru SC T. I.

S., la data de_ și Belei Serafim -_ ( file 177-179, 181), raportat la planul de situație aflat la fila 187 dosar( ce evidenția vecinii imobilului a cărui

construire se dorea), mai puțin al reclamanților - proprietari ai unei locuințe vecine.

În continuarea demersurilor sale având drept scop evitarea edificării în vecinătate a unei hale metalice de către Ț. R., reclamantul formula, la data de_, propunerea de modificarea a zonei în care se afla locuința sa din zonă mixtă în zonă cu locuințe individuale, pe motiv că existența chiar și în apropiere a unei hale metalice, spații de depozitare, etc. ar fi deranjante, iar în plus ar strica aspectul exterior al zonei( fila 88 dosar), drept răspuns aducându-i-se la cunoștință, în data de_, că se va iniția procedura de reactualizare a PUG al municipiului B., iar solicitarea va fi transmisă firmei de proiectare( fila 89 dosar).

Aceste este contextul în care s-a eliberat certificatul de urbanism nr.3164/_ pârâtului Ț. R. D., în temeiul acelorași reglementări avute în vedere și la eliberarea celui pe numele reclamanților( documentația de urbanism nr.381/2002, faza PUG, aprobată prin HCL nr.43/2004- file 32-34 dosar), la rubrica " regimul juridic"; relevându-se că potrivit PUG aprobat prin HCL nr.43/2004, UTR 26b "funcțiunea dominată este mixtă - instituții publice și servicii și locuire";…., "regimul tehnic"; menționând executarea unei construcții în regim de înălțime P, P+1E+M, cu destinația de spațiu comercial, birouri în față și spațiu de depozit materiale de construcții( cabluri și instalații electrice) în continuarea construcției, …, cu locuri de parcare, spații verzi amenajate cu rol decorativ și de protecție. La pct.4 lit.d.2."; alte avize/acorduri"; se menționa printre altele și "acordul autentificat al proprietarilor de locuințe cu care se învecinează imobilul";.

După ce s-a obținut acordul numiților M. V. Mihai, M. M., Ț.

M. pentru SC T. I. S. și Belei Serafim în lunile august și noiembrie 2008, ca vecini ai imobilului a cărui construire se dorea, mai puțin al reclamanților, conform celor impuse prin certificatul de urbanism nr.3164/_ s-a depus acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ la data de _

, prin care Ț. R. D. și Ț. M. solicitau ca B. A. și B. V. să fie obligați să-și dea acordul pentru edificarea construcției menționate anterior, renunțându-se însă la judecată la termenul din_ .

Se impune a se evidenția că s-a procedat la emiterea unui nou certificat de urbanism nr.1324/_ ( file 161-163), cu relevarea aspectului că la rubricile

"regimul juridic"; și regimul economic"; apar aceleași mențiuni, iar la "regimul tehnic"; s-a inserat în plus "construcția cu destinația de birouri se va realiza din zidărie cărămidă sau b.c.a.";, aspectul cel mai important fiind acela că la pct.4 lit.d.2."; alte avize/acorduri"; figura " acordul autentificat al proprietarilor cu care se învecinează imobilul";, prin înlăturarea cerinței inițiale "acordul autentificat al proprietarilor de locuințe cu care se învecinează imobilul";.

Autorizația de construire nr.560/_ a fost în aceste circumstanțe emisă pe numele pârâtului Ț. R. D. pentru executarea lucrărilor de construire

"sediu firmă, spațiu comercial și spații depozitare în regim de înălțime P+1E parțial; amenajare parcare pe terenul identificat în CF nr.50673, cad. nr.10155";, cu mențiunea că până la finalizarea construcției se vor comasa parcelele: CF nr.50077, cad. nr. 12967; CF nr.50673, cad. nr.10155 (f.144-145). La baza emiterii acesteia au stat "avizul favorabil"; al Agenției pentru Protecția Mediului B.

-Năsăud nr. A/66 din_ ( cu referire la certificatul de urbanism nr. 3164/_

- file 168-170), precum și "avizul sanitar de principiu"; nr. 10/_, în condițiile în care s-a apreciat, prin raportul de evaluare nr.12/_, că sunt respectate prevederile OMS nr. 536/1997(de asemenea cu referire la certificatul de urbanism nr. 3164/_ - f.172).

După aproximativ 2 luni, se elibera certificatul de urbanism nr. 1830/_ (file 347-348) în favoarea SC T. I. S., la "regimul economic";- folosința actuală figurând " construcție în curs de execuție autorizată cu A.C.nr.561/35342 din_ și teren livadă în suprafață totală de 1954 mp";, la pct.5.lit.b impunându-se necesitatea depunerii dovezii titlului asupra imobilului, urmare a comasării parcelelor de 843 mp, 157 mp și 954 mp( cea din urmă cumpărată de la reclamanți).

După cum s-a reținut mai sus și s-a întărit de expertiza tehnică efectuată în cauză (f.447-478), atât imobilul locuință edificat de reclamanți, cât și construcția obiect al autorizației de construire nr. 561/2009 sunt situate, conform Planului Urbanistic General - mun. B. - Regulament în subdiviziunea UTR 26b - Calea C. ului, ce cuprinde zona adiacentă Drumul Cetății cu funcțiunea mixtă instituții publice și servicii, locuire cu subzonele: rezidențială cu clădiri.., de tip urban, zona unităților industriale/depozite I (vezi anexa nr.5 pag.2-5), doar subdiviziunea UTR 26a figurând";cu funcțiune dominantă locuirea";, pentru UTR 26 fiind elaborat PUZ B. Vest, care " stabilește amplasamentele construcțiilor prevăzute a se realiza în perioada imediat următoare …, corelarea făcându-se cu Planul Urbanistic general al municipiului și cu condițiile impuse de amplasamentele obiectivelor existente deja în zonă"; (anexa nr.4 pag.2), conform art.47 din Legea nr.350/ 2001. Expertul a concluzionat, exceptând faptul că zidăria clădirii cu destinația birouri nu este din cărămidă ci din panouri sandwich, că au fost respectate cerințele certificatului de urbanism nr.1324/_ ce a stat la baza emiterii autorizației de construire nr.561/_, precum și Ordinul M. ui Sănătății nr.537/1997 în condițiile în care amplasarea obiectivului este la 21,35 m de clădirea reclamanților( art.2), art.3 lit. c menționând o distanță de 10 m de ferestrele acesteia( text care se referă de altfel la spațiile amenajate pentru gararea și parcarea autovehiculelor populației din zona respectivă), existând toate avizele solicitate chiar dacă nu au fost reactualizate pentru fiecare certificat de urbanism din cele 4 eliberate(cu sublinierea că nici nu era necesar câtă vreme nu s-a modificat obiectul de activitate și caracteristicile tehnice ale construcției), opinie împărtășită și de instanță în contextul în care actele dosarului nu au evidențiat modificarea condițiilor de fond ce ar fi impus o reanalizare a îndeplinirii cerințelor

legale specifice și acordul vecinilor - proprietari de teren: Belei Serafim din partea de S-V(f..450 dosar)

Tribunalul apreciază că sunt de asemenea respectate și prevederile art. 4 din OMS nr.537/1997 între obiectivul în litigiu și casa reclamanților fiind o distanță mai mare de 15 m, calculată de la colțul depozitului până la ferestrele acesteia, în acest sens susținerile expertului fiind întărite de planul de situație aflat la fila 187 dosar), aspect evidențiat și de adresa nr. BN-S9/334/_ a Inspectoratului de Stat în Construcții (f.69 dosar).

Referitor la criticile aduse de reclamanți privind nelegalitatea certificatului de urbanism nr.1324/_ ( file 161-163), se impune a se evidenția că, în sensul art. 29 alin.1-5 din Legea nr.350/2001, acesta "este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii";, eliberându-se la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoașterea datelor și a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil, fără a conferi dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.

Art. 31 din Legea nr.350/2001 menționează că "Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind: "a) regimul juridic al imobilului - dreptul

de proprietate asupra imobilului și servituțile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren și/sau construcțiile aferente - în intravilan sau în extravilan; prevederi ale documentațiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicții definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România și asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempțiune a statului potrivit legii, precum și altele prevăzute de lege. Informațiile privind dreptul de proprietate și dezmembrămintele acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare; b) regimul economic al imobilului - folosința actuală, destinații admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zonă, reglementări fiscale specifice localității sau zonei;

c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor, echiparea cu utilități, edificabil admis pe parcelă, circulații și accese pietonale și auto, parcaje necesare, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, înălțimea minimă și maximă admisă";. Aceste cerințe sunt verificate cu privire la toate certificatele de urbanism eliberate, aspectul relevat de reclamanți că, potrivit disp. art.35 alin. 2 din Ordinul nr.1430/2005, "emitentul certificatului de urbanism stabilește termenul de valabilitate pentru un interval de timp cuprins între 6 luni și 24 de luni";, iar prin urmare certificatul de urbanism nr.3164 din_ era valabil la data emiterii certificatului de urbanism care a stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 1324/_ (fiind emis pe o perioadă de 12 luni), solicitantul având la dispoziție, doar posibilitatea prelungirii acestuia sau contestării și nicidecum de a solicita eliberarea unui alt certificat, fiind apreciat de instanță că nesusținut de nici o prevedere legală, motivul fiind tocmai acela că este în discuție doar un act de informare, premergător emiterii actului administrativ - autorizația de construire, ce se poate elibera oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi

interesat în cunoașterea datelor și a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.

Speța dedusă judecății reclamă, față de situația de fapt expusă anterior, a stabili în ce măsură se impunea obținerea acordului proprietarilor locuințelor vecine cu obiectivul investițional și consecințele asupra valabilității autorizației de construire.

Legea nr.50/1991 în Anexa 1"; Conținutul Cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții"; pct. 2.5.6.( forma în vigoare la data emiterii certificatului de urbanism nr.1324/_ ) menționa "acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora,…, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate";, fără ca legiuitorul să indice expres dacă este necesar acordul vecinilor de construcții, locuințe sau doar generic al vecinilor, situație care a și determinat inserarea în certificatul de urbanism nr.3164 din_ a mențiunii "acordul proprietarilor de locuințe"; și în certificatul de urbanism nr. 1324/_ doar a mențiunii "acordul proprietarilor";.

Conform HG nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, art.1 alin.2 "Regulamentul general de urbanism stabilește, în aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor și de amplasare a construcțiilor și a amenajărilor aferente acestora";, la anexa 1 pct.1.11. privind "Construcțiile de locuințe"; menționându-se, în considerarea art.14 alin.2, referitor la

"Amplasament"; că "se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor producătoare de noxe, zgomote puternice și vibrații (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu)";, iar, în sensul art.14 alin.1 "autorizarea executării construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcției și funcțiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentație de urbanism, sau dacă zona are o funcțiune dominantă tradițională caracterizată de țesut urban și conformare spațială proprie";.

Ordinul nr.1430 din 26 august 2005 "pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții";( forma în vigoare începând cu data de_ și la data emiterii certificatului de urbanism din_, valabilă până la_ ) - anexa 2

"structura avizelor și/sau acordurilor legale necesare în autorizarea executării lucrărilor de construcții"; - "Lista B - Avize și/sau Acorduri obținute prin grija solicitantului"; menționa la pct. b.4 "acordul vecinilor"; că "acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, se solicită în următoarele situații:

în cazul construcțiilor noi amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, numai dacă lucrările noi impun luarea unor măsuri de intervenție pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidări etc.) și dacă prin proiect se menține această obligativitate;
în cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.);
pentru lucrări care au ca scop schimbarea destinației de locuință a clădirilor individuale sau colective existente, sau a unor părți din acestea, precum și a spațiilor cu altă destinație din aceeași clădire, dacă prin natura activităților se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.)";.

Ordinul nr.119 din 26 februarie 2009 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr._, emis de M. Dezvoltării Regionale și Locuinței, publicat în monitorul oficial nr. 193 din 27 martie 2009, la pct.55 abroga anexa 2 "structura avizelor și/sau acordurilor legale necesare în autorizarea executării lucrărilor de construcții"; din Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr._, astfel că la data emiterii certificatului de urbanism nr. 1324/_ nu puteau fi avute în vedre decât prevederile Legii nr.50/1991,Anexa 1"; Conținutul Cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții"; pct. 2.5.6. ce menționa "acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate și numai dacă sunt necesare măsuri de

intervenție pentru protejarea acestora,…, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate";.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că era necesară obținerea unui asemenea acord, însă dat fiind că imobilele în cauză sunt situate în subdiviziunea UTR 26b - Calea C. ului, ce cuprinde zona adiacentă Drumul Cetății cu funcțiunea mix tă ins tituț ii p ubl ice ș i serv ic ii, lo cu ire cu subzonele: rezidențială cu clădiri…, de tip urban, zona unităților industriale/depozite I,

nefiind vorba despre o destinație a clădirii vecine reclamanților străină funcțiunii subzonei, iar acordul acestora să fi fost refuzat a fi exprimat în mod justificat ca urmare a nesocotirii prevederilor legale examinate pe larg în prezentele considerente, tribunalul apreciază că nu s-a dovedit vătămarea vreunui drept sau interes legitim al reclamanților, în sensul art.1 lin.1 și art.2 alin. lit. a din Legea nr.554/2004, pentru a se putea dispune anularea autorizației de

construire nr.561/_ conform art.12 alin.1 din Legea nr.50/1991, drepturile impuse a fi protejate printr-o asemenea acțiune în justiție ce urmărește finalmente demolarea obiectivului ridicat trebuind exercitate cu bună credință, neabuziv, cu atât mai mult cu cât aceștia au înstrăinat o suprafață de teren din cea deținută inițial chiar societății comerciale, știut fiind că asemenea persoane juridice nu pot funcționa decât în vederea desfășurării unor activități aducătoare de profit, funcțiunea zonei fiindu-le cunoscută de la emiterea certificatului de urbanism și propriei autorizații de construire.

Pentru considerentele expuse, s-a respins formulată de reclamanții B. A. și B. V. în contradictoriu cu pârâții Ț. R. D., Ț. M., SC T. I.

S. și P. municipiului B. ca nefondată.

În temeiul art.274 C.pr.civ., față de soluția adoptată pe fondul cauzei, s-a respins cererea reclamanților privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, iar cererea pârâților Ț. R. D., Ț. M. și SC T. I. S. referitoare la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial, ca nedovedită, nefiind produsă dovada plății acestuia.

Cheltuielile procesuale avansate de stat în cuantum de 450 lei (sub forma plății expertului ca ajutor public judiciar), au rămas în sarcina statului, date fiind prevederile art. 19 alin.1 din OUG nr.51/2008, iar un comportament nediligent avut în timpul procesului care să fi cauzat pierderea procesului ori exercitarea acțiunii în mod abuziv nu au putut fi reținute, pentru a se dispune obligarea părții care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat.

Împotriva acestei sentințe, reclamanții B. A. și B. V. au declarat recurs

, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată inițial și precizată, în sensul anulării autorizației de construire nr. 561/_ emisă de P. Mun. B., și în consecință să dispuneți desființarea construcției edificată în baza actului anulat, cu obligarea P. ui Mun. B. la plata sumei de 5.000 ron, constând în daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 rap. la art. 304¹C.pr.civ., reclamanții susțin că instanța de fond a pornit de la o premisă greșit înțeleasă, și anume că: pretinsul motiv al înstrăinării a fost acela că, parcela în cauză a fost traversată suprateran de linii de înaltă tensiune și nu există cale de acces la drumul de centură (aspecte evidențiate de către reclamanți-recurenți prin întâmpinare a formulată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B. . Din actele existente la dosarul atașat, mai exact acțiunea introductivă formulată de către pârâții-intimați de rang 2 și întâmpinarea formulată de reclamanți-recurenți, reiese fără nici un dubiu că, afirmația noastră a fost folosită într-un alt context, respectiv cel cu privire la stabilirea prețului terenului în cauză.

Reclamanții susțin că faptul că au înstrăinat o parcelă teren unei persoane juridice - în speță, pârâta-intimată de rang 3 - nu constituie un motiv întemeiat sau abuz de drept, pentru obligarea lor la a suporta consecințele negative ale unui act administrativ emis ilegal, în speță autorizația de construire nr. 561/_

. De altfel, atât la data înstrăinării terenului, cât și ulterior, reclamanții susțin că nu și-au exprimat sub nici o formă că ar fi de acord ca, pârâții-intimați să edifice o hală metalică în vecinătatea lor, acordul fiind solicitat la după aproximativ 9 luni de la data vânzării.

Mai mult de atât, terenul pe care este edificat hala metalică nu a fost înstrăinat de către reclamanți-recurenți, iar cu privire la parcela înstrăinată de pârâtei de rang 3 (deși, face obiectul autorizației de construire) nu există emis un certificat de urbanism și nici nu s-a obținut acordul tuturor vecinilor limitrofi al

acestei parcele de teren, respectiv reclamanții și numiții Sabo Știr -D. și Sabo

N. Ana (anterior aparținându-i numitului P. V. ) care au și formulat o cerere de intervenție în dosarul civil nr._, precum și numita Berbecaru E.

. Acordurile obținute, au fost cele cu privire la parcela de teren pe care este edificată hal a metalică, acorduri care au fost întocmite în vederea edificării unei construcții, fără a se preciza în concret cel fel de construcție urmează a se edifica, sens în care și Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei B., prin adresa nr. 29742 din 15 mai 2009 - fila 419 voI. II dosar de fond (prin care i s-a refuzat inițial emiterea unei autorizații de construire în baza certificatului de urbanism nr. 3164/_ - 32 voI 1 dosar de fond) i s-a pus în vedere că, pentru obținerea unei autorizații de construire având ca obiect hală metalică, este necesar ca, din declarațiile autentificate ale vecinilor, să rezulte că sunt de acord cu amplasarea unei construcții (zidărie din cărămida, b.c.a ) cu destinația de birouri și depozit.

Legea instituie obligația obținerii unui acord în cazul în care proprietarul se hotărăște să edifice o construcție cu o altă destinație decât cea existentă în zonă. Scopul reglementărilor restrictive ale Legii nr. 51/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, este asigurarea interesului general privind urbanismul și amenajarea teritoriului, precum și protecția mediului, iar în acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 409/2005, Decizia nr. 77/2002) precum și disp. art. 44 a1.1 din Constituția României corob. și cu dispozițiile art. 1 pct. 2 din Protocolul Adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În acest sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională. prin decizia nr. 1513 din 15 noiembrie 2011, urmare ridicării excepției de neconstituționalitate a prevederilor pct 2.5.6. din Anexa nr.l la Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, de către pârâții-intimați de rang 2 și 3, care a reținut că, legiuitorul a impus, pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, obținerea acordului vecinilor, exprimat în formă autentică, în considerarea posibilului efect negativ pe care ar putea să îl aibă realizarea acestora asupra exercițiului dreptului de proprietate al proprietarilor vecini. Curtea Constituțională a mai precizat că, în speță, nu se poate reține critica referitoare la pretinsa discriminare între constructor și proprietarul vecin în ceea ce privește exercitarea dreptului de proprietate, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că, dreptul de proprietate nu este unul absolut, ci comportă unele limitări, care trebuie să păstreze un echilibru între interesul general și cel privat al cetățenilor. În consecință, în prezenta cauză, nu putem vorbi de o restrângere nejustificată a exercițiului dreptului de proprietate a pârâților- intimați de rang 2.

Apoi, omisiunea P. ui Mun. B. de a solicita pârâților-intimați obținerea avizelor de mediu, sănătate precum și acordul autentificat al reclamanți-recurenți în vederea edificării unei construcții cu o altă destinație decât cea existentă în zonă, precum și permisiunea P. ui Mun. B. de a construi un imobil cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare cu privire la autorizarea construcțiilor, a condus, evident, la prejudicierea reclamanților, întrucât existența unei hale metalice cu destinația de spațiu comercial determină o devalorizare considerabilă a valorii de circulatie a casei.

Prin decizia civilă nr. 1119 din 29 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul civil cu nr._, instanța de recurs a hotărât suspendarea autorizației de construire nr. 561/_ ce face obiectul prezentului dosar, motivat de faptul că, prin existența în vecinătatea imediată a noului imobil care are o altă structură și o altă funcțiune și dimensiune decât imobilul proprietatea reclamanților-recurenți în condițiile existentei cerinței acordului vecinilor stabilit

în certificatul de urbanism se poate considera că, în cazul încălcării prevederilor art. 31, 42 din regulamentul general de urbanism, și art. 7 alin. 1 lit. d din Legea nr. 50/1991 reclamanți-recurenți susținând că li se va produce o pagubă constând în vecinătatea cu o contrucție a cărei prezență va duce la diminuarea valorii imobilului propriu.

Referitor la aspectul reținut de către instanță cum că, reclamanți-recurenți cunoșteau funcțiunea zonei de la emiterea certificatului de urbanism și propriei autorizații de construire, arătăm că, nu este întemeiat, în condițiile în care prin certificatele de urbanism nr. 172/12545/2003, respectiv 890/2008 emise de P. Mun. B., purtând ștampila - vizat spre neschimbare, reiese fără putință de tăgadă, că conform PUZ terenul proprietatea reclamanților se află în zona de locuințe individuale - aspect evidențiat la pct. 1 regimul juridic al certificatului de urbanism. În plus, la momentul edificării casei de locuit, în zona învecinată nu existau hale metalice. Într-adevăr, urmare a opoziției formulată de reclamanți- recurenți, la data de 27 mai 2008, Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei B.

, le-a comunicat că, zona în cauză are o funcțiune mixtă, însă, de asemenea că, pentru obținerea unei autorizații de construire, Serviciul de Urbanism - Primăria Bistrița a solicitat numitului Ț. R. obținerea unor avize și documente legale printre care și acordul autentificat al proprietarilor cu care se Învecinează imobilul, aspect solicitat prin certificatul de urbanism nr. 139/2606 din 0_

De asemenea, instanța de fond a mai reținut că, din interpretarea dispozițiilor legale, rezultă că era necesară obținerea unui asemenea acord, însă dat fiind că imobilele în cauza se află în subdiviziunea UTR 26b - Calea C. ului ce cuprinde zona adiacentă Drumului Cetății cu funcțiunea mixtă instituții publice și servicii, locuire cu sub zonele: rezidențială cu clădiri ... ,de tip urban, zona unităților industriale-depozite, nefiind vorba despre o destinație a clădirii vecine reclamanților străină, nu se impunea acordul vecinilor.

Contrar susținerilor instanței, susțin reclamanții, sunt prevederile Planului urbanistic Zonal (P.U.Z), respectiv al zonei UTR 26b și Planului Urbanistic General (P.U.G) iar instituțiile publice și serviciile vor trebui să fie compatibile unei zone de locuințe și din punct de vedere al regimului de înălțime. Conformare, aspect exterior se vor subordona locuințelor învecinate. În acest sens, sunt și prevederile art. 32 alin. 1 și 2 din Regulamentul general de urbanism - HG. nr. 525/1996

În mod cert, în speță, întreaga documentație tehnică ce stă la baza emiterii autorizației de construire nr. 561/_ încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 50/1991 republicată, Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, respectiv Ordinul nr. 839/2009 (la data emiterii autorizației de construire a fost în vigoare Ordinul nr. 1430/2005) Ordinul Ministrului Sănătății nr. 536/1997 precum și Ordinul M.A.P.M. nr. 860 modificat cu Ordinul M.A.P.M. nr. 210/2004, Ordinul M.A.P.M. nr. 1037/2005.

În ceea ce privește, nelegalitatea certificatului de urbanism nr. 1324/_ ce stă la baza emiterii autorizației de construire nr. 561/_ reclamanții invocă disp. art. 35 al. 2 din Ordinul nr. 1430/2005 privind Normele Metodologice de aplicare a Legea nr. 51/1991, astfel cum a fost modificata si republicata (în prezent este în vigoare Ordinul nr. 839/2009, respectiv art. 39 alin. 2 coroborat cu art. 40 din acest ordin. Prin urmare, certificatul de urbanism nr. 3164 din_ era valabil la data emiterii certificatului de urbanism care stă la baza emiterii autorizației de construire întrucât acesta a fost emis pe o perioada de 12 luni.

Raportat la dispozițiile legale mai sus invocate, reclamanții apreciază că instanța de fond, în mod greșit reține că, nu există nici o prevedere legală care să

interzică solicitantului eliberării unui alt certificat de urbanism, în condițiile în care mai există unul valabil emis la data eliberării celui nou.

De asemenea, certificatul de urbanism nr. 1324/_ este incomplet, neconținând elementele obligatorii cerute de disp. art. 6 din Legea nr. 50/1991, modificată și disp. art. 28 și urm. din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Conform mențiunilor specificate în certificatul de urbanism nr. 3164/_

, în cursul lunii februarie 2009, parații de rang 2, au formulat o acțiune în justiție prin care solicitau - obligarea reclamanților de a-și da acordul pentru edificarea a unui imobil construcție cu destinația de spatiu comercial (birouri și

depozit materiale de construcții) pe terenul proprietatea lor, dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., atașat prezentului dosar. Motivul chemării reclamanților în judecată, a fost acela ca, instanța de judecată să constate, dacă refuzul nostru este unul abuziv, însă, după 1 an de zile de la introducerea acțiunii civile, pârâții de rang 2 au renunțat la judecarea cauzei. În timp ce dosarul se afla pe rolul

instanței de judecată P. Mun. B. emite la data de_ certificatul de urbanism nr. 1324, iar în aceiași data,_ s-a solicitat emiterea unei autorizații de construire, aceasta fiindu-i emisă la data de_ .

În aceste condiții, avizele solicitate prin certificatul de urbanism nr. 1324 din_, nu au fost obținute motiv pentru care se impunea ca, instanța de fond să constate lipsa acestora. Instanța de fond a apreciat că, nu se mai impune a o reactualizare a acestora în condițiile în care acestea au fost obținute în temeiul certificatului de urbanism nr. 3164/_ . Acest aspect reținut atât de către instanță cât și de către expertul tehnic contravine dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. d din Legea nr. 50/1991, conform cărora, autorizația de construire se emite în baza documentației de urbanism care cuprinde pe lângă alte documente și certificatul de urbanism precum și avizele, acordurile stabilite prin certificatul de urbanism ce stă la baza emiterii acesteia, și nicidecum avizele și acordurile obținute în baza altui certificat de urbanism, în speță, cel înregistrat sub nr. 3164 din_ care are un conținut diferit față de certificatul de urbanism în temeiul căruia s-a emis autorizația de construire, iar prin adresa nr. 29742 din 15 mai 2009 (chiar înainte de data eliberării certificatului de urbanism nr. 1324 ce stă la baza emiterii autorizației nr. 561/_ . respectiv_ ) s-a refuzat categoric emiterea unei autorizații de construire având ca obiect edificare hală metalică. În acest sens, au statuat și autoritățile publice competente în cauză, respectiv Agentia pentru Protecția Mediului B-N și Direcția de Sănătate P. ă, prin răspunsurile primite la sesizările formulate de către reclamanți-recurenți.

De asemenea, în acest sens a statuat și Comisia de urbanism pentru dezvoltare urbană din cadrul Primăriei Mun. B., prin procesul verbal încheiat la fața locului, urmare a sesizării formulate de către reclamanți-recurenți.

Lipsa acordurilor și avizelor solicitate prin certificatul de urbanism nr. 1324/_ ce stă la baza emiterii autorizației de construire nr. 561/_, respectiv lipsa avizelor și acordurilor privind protecția mediului, sănătății populației, a condus evident la prejudicierea reclamanților, respectiv a tuturor vecinilor, motiv pentru care am și sesizat instituțiile publice în cauză pentru a lua măsurile ce se impune.

Așadar, lipsa unui aviz legal cu privire la sănătatea populației, a condus evident la nerespectarea disp. art. 3,4,8 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de Igiena și a recomandărilor privind mediul de viață al populației. Astfel că, distanța legală solicitată față de spațiile amenajate pentru gararea și parcarea autovehiculelor este de minimum 10 metri de la ferestrele camerelor de locuit (în speța, distanța de la ferestrele casei reclamanților față de parcare fiind de 4, 20 m), iar în ceea ce privește unitățile de

mică industrie, comerciale și prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibrații, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanță de minimum 15 metri de ferestrele locuințelor ( în speță, distanța de la ferestrele casei, respectiv fațadă și până la coltul halei metalice este de 20,48 m., iar întreaga activitatea de prestări servicii a S.C. T. I. S.R.L. precum și acest trafic de mașini se desfășoară în spatele halei metalice, care se află la o distanță de 4,20 metri de ferestrele casei reclamanților.

Neconcordanța proiectului de execuție cu conținutul certificatului de urbanism nr. 1324/_ în ceea ce privește regimul tehnic al construcției care prevede în mod expres că, construcția se va realiza din zidărie, cărămidă, și nu panouri metalice, procentul de ocupare a terenului, precum și coeficientul de utilizare a terenului. De asemenea, neavizarea documentației tehnice, inclusiv a avizelor și acordurilor ce stă la baza emiterii autorizației de construire nr. 561/_ cu mențiunea vizat spre neschimbare - care în raport cu disp.Legii nr. 50/1991, republicată, această faptă constituie contravenție, este o dovadă certă că, documentația tehnică, implicit autorizația de construire a fost emisă ilegal.

În concluzie, reclamanții solicită desființarea construcției edificată în baza autorizației de construire atacate și repunerea părților în situația anterioară, precum și obligarea organului emitent la plata daune lor morale în cuantum de

5.000 ron, cu cheltuieli de judecată.

Totodată, reclamanții au depus și "concluzii scrise";

prin care au arătat că în cursul lunii mai 2008, intimatul Ț. R. -D., în calitate de vecin limitrof le-a solicitat acordul pentru construirea unei hale metalice, solicitare cu care nu au fost de acord, motiv pentru care la data de_, au formulat o opoziție către Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei Mun. B., prin care au arătat că, nu sunt de acord ca, în vecinătatea lor sau în imediata apropiere să se construiască o hală metalică sau orice fel de construcție ce are ca obiect de activitate prestări servicii, totodată solicitând, a li se preciza și dacă s-a eliberat un certificat de urbanism sau o autorizație de construire în acest sens.

Urmare a opoziție formulată de recurenți, Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei B., le-a comunicat următoarele: pentru obținerea unei autorizații de construire, Serviciul de Urbanism - Primăria Bistrița a solicitat intimatului Ț.

R. obținerea unor avize și documente legale printre care și acordul autentificat al proprietarilor cu care se invecineaza imobilul, de altfel așa cum rezultă din certificatul de urbanism eliberat de către autoritatea administrativă competentă, respectiv certificatul de urbanism nr. 139/2606 din 0_ . Ulterior, în cursul lunii septembrie 2008, intimații au început edificarea unei hale metalice fară a avea acordul reclamanților, motiv pentru care au fost sesizate organele competente, respectiv Serviciul P. - Poliția Comunitară - Biroul Disciplina În Construcții din cadrul Primăriei B., intimații încetând lucrările de construire și au readus terenul la starea inițială întrucât nu dețineau o documentație legală, respectiv autorizație de construire.

Totodată, prin sesizarea mai sus-menționată, reclamanții susțin că au mai precizat faptul că, nu cunosc proprietarii tabulari ai terenului întrucât din discuțiile purtate cu intimatul Ț. R., acesta le-a spus că, a vândut unei alte persoane o anumită suprafață de teren, respectiv suprafața de teren ce se învecinează cu noi în vederea instituirii unui drept de servitute pentru a nu mai fi nevoie de acordul expres al recurenți. Ulterior, în cursul lunii iulie 2008, intimatul Ț. R. și soția Ț. M., au vândut unei alte persoane (Belei Serafim), o parcelă de teren (147 mp) din suprafața totală de aprox. 1.000 mp (teren ce a fost achiziționat de la o altă persoană fizică și pe care este construită

hala metalică), respectiv suprafața de teren ce se învecinează cu reclamanții pentru a nu mai fi nevoie de acordul expres al acestora. Intimații Ț. R. și Ț.

M. au vândut această suprafață de teren (157 mp) doar scriptic, scopul vânzării fiind acela de a evita cu bună știință a ne solicita acordul autentificat cu privire la edificarea unei hale metalice cu destinația de spațiu comercial. Acest aspect reiese foarte clar și din procesul-verbal de vecinătate, semnat de intimatul Ț.

R., și ne semnat de către subsemnații recurenți, prin care acesta arată că la data de_, data emiterii autorizației de construire, acesta se învecinează limitrof cu imobilul teren și casă de locuit, proprietatea reclamanților. De asemenea, acest aspect reiese și din contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 03 iulie 2009, intre numiții Belei Serafim, Belei Lucretia, în calitate de vânzători, și S.C. T. I. S.R.L., in calitate de cumpărător. Practic, fiind o revânzare a parcelei, în suprafață de 157 mp, intimaților Ț. R. D. și Ț.

, ce se învecinează cu reclamanții, la câteva zile de la eliberarea autorizației de construire atacate, respectiv 3-4 zile. Ulterior tranzacției, comasând cele trei parcele, conform cerințelor impuse prin autorizația de construire atacată, motiv pentru care a fost eliberat și certificatul de urbanism nr. 1830/11 august 2009. Însă, dat fiind că, în cursul lunii iulie 2008, s-a modificat planul cadastral cu vecinii limitrofi ai imobilului teren pentru care s-a solicitat obținerea autorizației de construire, prin vânzare a parcelei de teren ce se învecinează cu reclamanții, către numiții Belei Serafim și Belei Lucreția, la data de 12 noiembrie 2008, Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei B., în mod corect, emite un alt certificat de urbanism înregistrat sub nr. 3164 pentru parcela de teren în suprafață totală de 843 mp, prin care se solicită acordul autentificat expres al proprietarilor de locuință cu care se învecinează terenul, pentru lucrările de construire solicitate de către intimați. Astfel că, la data de_ intimații-pârâți au formulat o acțiune în justiție prin care solicitau - obligarea noastră să ne dăm acordul pentru edificarea de către intimații Ț. R. și Ț. M. a unui imobil construcție cu destinația de spațiu comercial (birouri și depozit materiale de construcții) pe terenul proprietatea acestora, conform certificatului de urbanism nr. 3164 emis la data de_ .
Au precizat reclamanții că, la data emiterii autorizației de construire, acest litigiu încă se afla pe rolul Judecătoriei B. . Ulterior, cu toate că, pe rolul Judecătoriei B. se afla acest dosar, la data de_, Primăria Bistrița emite un nou certificat de urbanism sub nr. 1324 pentru aceiași suprafață de teren, respectiv 843 mp. prin care se solicită acordul autentificat al proprietarilor cu care se învecinează terenul - lipsind mențiunea "de locuință ", respectiv "acordul proprietarilor de locuință cu care se invecineaza imobilul", aspect solicitat prin certificatul de urbanism nr. 3164/_ . Astfel că, la data de_ s-a eliberat autorizația de construire nr. 561/_ în favoarea intimatului Ț. R. -D. având ca obiect edificare hală metalică cu destinația de spațiu comercial și parcare, cu condiția comasării celor două parcele de teren, deși starea de fapt și de drept expusă mai sus nu s-a modificat.
De asemenea, deși în cursul lunii mai 2009 intimatul Ț. R. -D. se adresează organului abilitat cu o cerere de eliberare a unei autorizații de construire având același obiect ca și autorizația de construire atacată, iar in urma cererii înregistrate sub nr. 29742 din_, îi este refuzată eliberarea unei astfel de autorizații întrucât documentația depusă nu respectă certificatul de urbanism și din declarațiile autentificate ale vecinilor limitrofi reiese faptul că nu se specifică în mod clar scopul edificării construcției pentru care aceștia și-au dat acceptul, iar P. Mun. B., în baza aceleiași documentații tehnice emite la data de_ autorizația de construire atacată.
Intimații P. M. B. și S.C. T. I. S.R.L.
au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, având in vedere că în cauză au fost respectate prevederile legale aplicabile la data eliberării certificatului de urbanism atacat, iar mențiunile din conținutul acestuia sunt perfect legale.(f.23.24, f.326-27).
Intimatul P. M. B. precizează că dispozițiile art. 6 din Legea 50/1991 republicata si art. 30 si următoarele din Ordinul 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții care statuează caracterul certificatului de urbanism ca fiind actul de informare prin care se fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului, caracteristicile zonei în care se găsește imobile, cerințele urbanistice care urmează sa fie îndeplinite, precum si lista avizelor si acordurilor necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcții.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente
:
1. Prin contractul de vanzare cumpărare autentificat de BNP Suliman E. sub nr 458/_ recurenții reclamanți B. A. și B. V. au vândut
  intimatei pârâte SC T. I. S. reprezentată prin asociat unic și administrator Ț.
  M. terenul cu nr cad 10155 înscris în CF 16446 B. în suprafață de 954 mp. Acest teren a fost dezmembrat dintr-o parcela mai mare aparținând recurenților. Această parcelă avea inițial nr top 7455/4/2/1 și suprafața de 2281 mp fiind înscrisă în CF 10553 B. . În urma înstrăinării recurenții au rămas cu parcela cu nr cad 10156 înscrisă în CF 16447 B. cu suprafața de 1296 mp. Pe parcela inițială cu nr top 7455/4/2/1 recurenții au obținut autorizația de construire a unui imobil cu destinația locuință în regim de înălțime D+P+M cu nr 914/0_ . Potrivit certificatului de urbanism nr 172/12545/0_ emis la cererea recurenților se menționează că terenul recurenților (2281 mp) se află în zona de locuințe individuale conform PUZului B. Viișoara. De asemenea potrivit certificatului de urbanism nr 890 din 0_ emis la cererea recurenților se menționează din nou că imobilul acestora se află în zona locuințelor individuale.
2. Pârâții intimați Ț. R. D. și Ț. M. sunt proprietarii parcelei cu nr cad 12967 în suprafață de 843 mp înscrisă în CF 18830 B. . Potrivit PUG al Municipiul B. (aprobat prin HCL nr 43/2004) imobilul intimaților pârâți Ț. se află în UTR 26 b care are o funcțiune mixtă locuire și instituții publice și servicii.
  Potrivit anexei nr 2 din Legea nr 350/2001 unitatea teritorială de referință (UTR) reprezintă o subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ- teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu caracteristici similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar.
  Raportul de expertiză administrat în cauză confirmă că terenurile în litigiu (ale recurenților și respectiv ale intimaților se regăsesc în UTR 26b).
3. In cursul anului 2008 intimatul T. R. D. a inițiat demersuri în vederea obținerii autorizației de construire a unui imobil "hală"; cu o altă funcțiune decât cea a imobilului recurenților (locuință). Urmare a sesizărilor întreprise de recurenții reclamanți la Serviciul Urbanism din cadrul M. B.

i se răspunde cu adresa nr 34194/_ că zona are o destinație mixtă și că s-a

eliberat numitului T. R. certificatul de urbanism nr 139/2006 doin 0_ pentru obiectivul "construire birouri și spații de depozitare"; - fil 24 vol I. Ulterior intimatului T. R. D. i se eliberează certificatul de urbanism nr 3164 din_ - fila 32 vol I. Potrivit acestui certificat de urbanism - în vederea edificării construcției "spațiu comercial, birouri în față și depozit materiale de construcții"; s-a stabilit ca regim maxim de înălțime P+1E+M, construcția urmând a fi edificată din zidărie cu acoperiș tip șarpantă, cu înălțimea la cornișă de maxim 8m, cu un POT între 22-36% și s-a stabilit în sarcina intimatului obținerea acordului autentificat al proprietarilor de locuințe cu care se învecinează imobilul în suprafață de 843 mp.

Trebuie precizat că terenul în suprafață de 843 mp pentru care s-au inițiat demrsurile de construire se învecina în 2008 cu terenul recurenților (pe care estre edificată locuința) pe o porțiune de aproximativ 50 m lungime - fila 187 vol I, potrivit planului de situație depus la dosar. În vederea obținerii acordului solicitat și prin C.U. nr 3164/_ intimatul T. R. D. a obținut acordul proprietarilor de teren care se învecinau cu terenul în suprafață de 843 mp (T. I. prin soția intimatului Ț. M., M. M. și M. V. MIHAI) - filele 177-

Nu a fost obținut acordul vecinului B. A. și B. V. . Pentru obținerea acordului acestui vecin intimații au și formulat acțiune în instanță la data de_ (dosar nr_ ). Ulterior obținerii autorizației de construire nr 561/2009 acesția au renunțat la judecată. Totodată intimații au dezmembrat o porțiune din terenul de 843 mp pe toată lungimea care se învecina cu recurenții
B. (aproximativ 50 m lungime x 3 m lățime) și au înstrăinat-o către numitul BELEI SERAFIM potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1787 din_ de către BNPA DITIU M. și DITIU I. N A. - fila 68-69 dos rec. Ulterior acestei înstrăinări "proprietarul vecin"; BELEI SERAFIM și-a dat acordul în vederea edificării imobilului de către intimații Ț. . Dincolo de cauza internă a acestei operațiuni, curtea observă că prin certificatul de urbanism nr 3164/_ s-a solicitat acordul "autentificat al proprietarilor de locuințe
cu care se învecinează imobilul în suprafață de 843 mp."; Ori recurenții au rămas în continuare învecinați fiind prima locuință de lângă terenul intimaților.
1. În vederea obținerii autorizației de construire - raportat la condiționalitățile impuse prin C.U. nr 3164/_ emis anterior, intimații au trecut la obținerea avizelor și acordurilor necesare obținerii autorizației - fila 164-
  172 vol I.
2. La data de_ se emite certificatul de urbanism nr 1324 potrivit căruia se stabilește un POT de 50% și se solicită obținerea acordului autentificat al proprietarilor cu care se învecinează terenul. Această cerință înlocuia practic acordul cerut inițial proprietarului construcției (B. ) cu acordul proprietarului terenului învecinat (BELEI SERAFIM - ce era deja obținut) - fila 163 vol I. La_ se eliberează autorizația de construire nr 561 pentru edificarea imobilul "sediu firmă, spațiu comercial și spații de depozitare în regimd e înălțime P+1E parțial. Amenajare parcare pe terenul cu nr cad 10155, teren ce urma a fi comasat cu parcela cu nr cad 18830 (de 843 mp) până la finalizarea construcției.
3. Recurentii reclamanti au formulat pe calea acțiunii în contencios o cerere de anulare a autorizației de construire (cu mai multe capete accesorii - desființare construcție, acordare daune morale) iar pe calea excepției de nelegalitate au atacat certificatul de urbanism nr 1324 din_ .
4. Referitor la excepția de nelegalitate a certificatului de urbanism prima instanță a apreciat ca fiind inadmisibilă excepția obiectul acesteia (certificatul de urbanism) fiind un act preparator (premergător) emiterii actului administrativ reprezentat de autorizația de construire. S-a apreciat că certificatul de urbanism nu poate constutui act administrativ care să dea naștere, să modifice sau să
  stingă raporturi juridice), un asemenea act neputând fi atacat în fața instanței de contencios administrativ.
5. Referitor la acțiunea în contencios privind anularea autorizației de construire prima instanță reține că atât imobilul locuință edificat de reclamanți, cât și construcția obiect al autorizației de construire nr.561/2009 sunt situate, conform Planului Urbanistic General al mun. B. în subdiviziunea UTR 26b - Calea C. ului, ce cuprinde zona adiacentă Drumul Cetății cu funcțiunea mixtă instituții publice și servicii, locuire cu subzonele: rezidențială cu clădiri.., de tip urban, zona unităților industriale/depozite I, doar subdiviziunea UTR 26a figurând ";cu funcțiune dominantă locuirea";.

Se mai reține de prima instanță că expertul a concluzionat, exceptând faptul că zidăria clădirii cu destinația birouri nu este din cărămidă ci din panouri sandwich, că au fost respectate cerințele certificatului de urbanism nr.1324/_ ce a stat la baza emiterii autorizației de construire nr.561/_, precum și Ordinul M. ui Sănătății nr.537/1997 în condițiile în care amplasarea obiectivului este la 21,35 m de clădirea reclamanților, existând toate avizele solicitate chiar dacă nu au fost reactualizate pentru fiecare certificat de urbanism din cele 4 eliberate (cu sublinierea că nici nu era necesar câtă vreme nu s-a modificat obiectul de activitate și caracteristicile tehnice ale construcției), în contextul în care actele dosarului nu au evidențiat modificarea condițiilor de fond ce ar fi impus o reanalizare a îndeplinirii cerințelor legale specifice și acordul vecinilor - proprietari de teren: Belei Serafim din partea de S-V.
Tribunalul a mai apreciat că sunt de asemenea respectate și prevederile art.4 din OMS nr.537/1997 între obiectivul în litigiu și casa reclamanților fiind o distanță mai mare de 15 m, calculată de la colțul depozitului până la ferestrele acesteia, în acest sens susținerile expertului fiind întărite de planul de situație aflat la fila 187 dosar, aspect evidențiat și de adresa nr. BN -S9/334/_ a Inspectoratului de Stat în Construcții( fila 69 dosar).
Legea nr.50/1991 în Anexa 1 "Conținutul Cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții"; pct. 2.5.6.( forma în vigoare la data emiterii certificatului de urbanism nr.1324/_ ) menționa "acordul vecinilor
, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora,…, precum și în

cazul amplasării d e construcții cu altă destinație dec ât cea a clădirilor

învecinate";

fără ca legiuitorul să indice expres dacă este necesar acordul

vecinilor de construcții, locuințe sau doar generic al vecinilor, situație care a și determinat inserarea în certificatul de urbanism nr.3164 din_ a mențiunii

"acordul proprietarilor de locuințe

"; și în certificatul de urbanism nr. 1324/_ doar a mențiunii "acordul proprietarilor";.

exprimat în formă autentică, se solicită în cazul amplasării de construcții noi cu

alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate și dacă prin natura activităților

adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.) ;

Ordinul nr.119 din 26 februarie 2009 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, publicat în Monitorul Oficial nr. 193 din 27 martie 2009, la pct.55 abrogă anexa 2
"structura avizelor și/sau acordurilor legale necesare în autorizarea executării lucrărilor de construcții"; din Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr._, astfel că la data emiterii certificatului de urbanism nr. 1324/_ nu puteau fi avute în vedere decât prevederile Legii nr.50/1991, Anexa 1 "Conținutul Cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții"; pct. 2.5.6. ce menționa "acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat în formă autentică, în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate";.
Prima instanță concluzionează că era necesară obținerea unui asemenea
acord, însă
dat fiind că imobilele în cauză sunt situate în subdiviziunea UTR 26b
- Calea C. ului, ce cuprinde o zona cu funcțiunea mixtă
  instituții publice și servicii, locuire,
  nefiind vorba despre o destinație a clădirii vecine reclamanților străină funcțiunii subzonei, și că nu s-a dovedit vătămarea vreunui drept sau
  interes legitim al reclamanțilo r
  , cu atât mai mult cu cât aceștia au înstrăinat o suprafață de teren din cea deținută inițial chiar societății comerciale, știut fiind că asemenea persoane juridice nu pot funcționa decât în vederea desfășurării unor activități aducătoare de profit, funcțiunea zonei fiindu-le cunoscută de la emiterea certificatului de urbanism și propriei autorizații de construire.
Curtea va inlatura aceste retineri si va valida motivele de recurs invocate de către reclamanți. Contrar susținerilor primei instanțe curtea apreciază că certificatul de urbanism reprezintă un act administrativ de sine stătător, creator de drepturi care poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ. Certificatul de urbanism este definit de art 29 al 1 din Legea nr 350/2001 ca fiind actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrativă face cunoscut regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor lucrări, ori investiții, tranzacții sau alte operațiuni imobiliare. El cuprinde elemente privind regimul juridic al imobilului - referitoare la dreptul de proprietate ori la servituțiile ce grevează imobilul, ori la situarea acestuia în intravilanul ori extravilanul localității, existența unor zone protejate ori a unor interdicții ori limitări de a construi ori exisența unor drepturi de preemțiune. Regimul economic al imobilului are in vedere folosința actuală a imobilului, destinațiile admise sau excluse stabilite potrivit regulilor urbanistice care reglementează zona, precum și regimul fiscal al imobilului. Regimul tehnic al imobilului indică procentul de ocupare a terenului ori coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor, echiparea cu utilități, alinierea construcțiilor pe parcela de teren, regimul de înălțime al imobilului ce urmează a se construi.
Certificatul de urbanism pe lângă rolul de informare asupra regimului juridic, economic și tehnic, stabilește cerințele urbanistice ce urmează a fi îndeplinite de solicitant, precum și lista avizelor și acordurilor necesare în vederea autorizării.
După scopul urmărit de solicitant certificatul de urbanism poate fi unul exclusiv de informare, sau poate fi preoperațional ori de modificare a unui certificat anterior. Certificatul de informare nu se pronunță asupra condițiilor de edificare sau asupra cerințelor ori avizelor sau acordurilor necesare. Certificatul preoperațional (cum este și certificatul atacat în instanță) se referă la o anumită operațiune și oferă date despre regimul juridic, economic sau tehnic menționând cerințele necesare realizării operațiunii. Certificatul modificator urmărește identificarea condițiilor necesare derogării de regimul zonei respective prin elaborarea unui PUZ ori a unui aviz de oportunitate.
Certificatul de urbanism are un caracter obligatoriu și o anumită durată de valabilitate putându-se prelungi pentru o durată de maxim 12 luni, după care este necesară emiterea unui alt certificat. Odată emis certificatul de urbanism
creează o serie de drepturi în favoarea solicitantului. Astfel pe durata de valabilitate a certificatului de urbanism se conservă regulile aplicabile la data emiterii certificatului. Este vorba despre regulile de urbanism ce trebuie respectate de cel ce urmărește edificarea construcției. Terții însă pot contesta certificatul fie pe calea acțiunii fie pe calea excepției de nelegalitate. Mai mult potrivit art 34 din Legea nr 350/2001 emiterea de certificate incomplete ori cu date eronate ori cu nerespectarea documentațiilor de urbanism poate atrage răspunderea administrativă, contravențională, civilă ori penală. Prin urmare se recunoaște și în acest mod că eliberarea certificatului de urbanism produce efecte
juridice. Deși a existat o jurisprudență în sensul inadmisibilității acțiunii separate împotriva certificatului de urbanism, astăzi este acceptat la nivel jurisprudențial că certificatul de urbanism face obiectul unei proceduri de emitere, creează drepturi în favoarea solicitantului, drepturi ce pot fi exercitate doar în limitele prevăzute în certificat și care pot aduce aduce atingeri unor drepturi preexistente ale terților astfel încât este un act supus contestației pe calea acțiunii în contencios și pe cale de consecință și pe calea excepției de nelegalitate.
În ceea pe privește emiterea certificatului de urbanism nr 1324/_, curtea observă că emiterea acestui nou certificat în perioada de valabilate a certificatului nr 3164/_ nu are nicio justificare, el fiind emis exclusiv cu scopul de a modifica condiționalitățile referitoare la acordul vecinilor locuinței învecinate prin înlocuirea acestui acord cu acordul proprietarului terenului învecinat, care era deja obținut. Dincolo de viciul prin care s-a emis certificatul de urbanism, peste un alt certificat deja existent și în perioada de valabilitate a acestuia, curtea observă că noul certificat încalcă documanțațiile de urbanism deja existente și condiționalitățile prevăzute de Legea nr 50/1991 - anexa nr 1, pct 2.5.6 referitor la necesitatea obținerii acordului proprietarilor construcției învecinate. Așa cum și prima instanță reține acest acord era necesar a fi obținut de la recurenții reclamanți B. și nicidecum de la SERAFIM BELEI - așa cum se reține în noul certificat. Prin urmare în raport de cele două împrejurări susevocate curtea va admite excepția de nelegalitate a certificatului de urbanism nr. 1324/2009.
Referitor la autorizația de construire, curtea observă că aceasta a fost emisă în lipsa acordului exprimat în formă autentică a proprietarilor construcției învecinate. Contrar susținerilor primei instanțe curtea reține că lipsa acordului autentic nu trebuie însoțită de dovada prejudicierii recurenților. Lipsa acordului autentic prezumă irefragabil nelegalitatea actului emis în lipsa acordului, nefiind necesară nicio altă condiție suplimentară referitoare la dovada prejudiciului (pe care legea îl prezumă în mod absolut). Împrejurarea că imobilele sunt situate într-o zonă cu funcțiune mixtă, precum și existența unei tranzacții anterioare în sensul înstrăinării de către recurenți a unei parcele în favoarea intimatei societăți comerciale nu poate constitui dovada unui abuz de drept al recurenților, de vreme ce legea impune existența acordului autentic al acestora. Numai prin purtarea litigiului (_ al Judecătoriei B. ) se putea stabili dacă suntem în prezența unei conduite abuzive a recurenților.
Curtea observă de asemenea că în vederea păstrării unității subzonei chiar dacă funcțiunea este mixtă, imobilul cu altă destinație decât locuință trebuia edificat din materiale similare celor folosite la imobilele locuințe, respectiv din cărămidă sau bca cu sarpantă din lemn și acoperiș cu tiglă, tocmai pentru păstrarea identății urbanistice deja exitente. Adică dacă deja există case de cărămidă cu șarpantă de lemn acoperite cu țiglă și noile construcții chiar cu altă destinație decât locuință trebuie să păstreze aceleași repere arhitectonice cu clădirile deja edificate. Ori noua construcție - hală metalică edificată din panouri
tip sandvich nu se încadrează în cerințele subzonei mixte. Zona chiar mixtă fiind trebuie să respecte modelele arhitecturale care dezvoltă zona. Ori este dovedit că în ultimii ani în zonă au fost edificate mai multe imobilele cu destinația locuință, astfel că și celelalte imobile cu altă destinație trebuie să se încadreze ca format și amplasament acestor tipuri de construcții deja edificate. Urbanismul reprezintă un instrument de disciplinare a gestionarării spațiale a teritoriului în sensul consacrării unor indicatori urbanistici pentru controlul dezvoltării zonelor urbane. Putem afirma că dreptul urbanismului are ca obiect atribuirea de afectații ale spațiului, ori aceste afectații nu pot fi identice peste tot, fiind necesară o anumită diferențiere, o anumită discriminare în sensul limitării dreptului de a construi pentru a proteja în primul rând interesul colectivății în detrimentului intereselor urmărite de fiecare particular. Restricțiile de urbanism și în special limitarea dreptului de a construi au fost admise inclusiv printr-o jurisprudență CEDO (cauzele Herrick contra Marii Britanii sau Chater contra Marii Britanii sau Jacobsson contra Suediei, cauza Meichlacher contra Austriei). Or și din această perspectivă autorizația încalcă cerințele legii. Inclusiv potrivit prevederilor urbanistice zonale, adicent drumului DN 17 este instituită o zonă mixtă de instituții publice, servicii și locuințe cu scopul de a proteja locuințele deja edificate.
Instituțiile publice și serviciile vor trebui să fie compatibile cu zona de locuințe și din punctul de vedere al regimului de înălțime, al conformării ori a aspectului exterior. În acest sens sunt și dispozițiile art 32 din HG nr 525/1996 privind Regulamentul general de urbanism, potrivit cărora autorizarea executării lucrărilor este permisă numai dacă prin aspectul lor exterior nu intră în contradicție cu aspectul general al zonei.
Față de cele ce preced potrivit art 304 pct 9 si 312 cod pr civ raportat la art 4 si art 20 din Legea nr 554/2004, art 274 cod pr civ curtea va admite recursul declarat de reclamanții B. A. și B. V. împotriva sentinței civile nr. 348 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului B. - Năsăud, pe care o va modifica în parte în sensul admiterii în parte a acțiunii precizate și în consecință:

va admite excepția de nelegalitate a certificatului de urbanism nr.
1324/2009
va anula autorizația de construire nr. 561/_ emisă de Primaul mun.

, iar pe cale de consecință
- va dispune desființarea construcției edificate în baza autorizației de construire nr. 561/2009
- va obliga în solidar pârâții Ț. R. -D. și Ț. M., S.C. T. I.

S.R.L. și P. M. B. la plata sumei de 9150 lei reprezentând cheltuieli de judecată în fond și recurs către reclamanții B. A. și B. V. și la plata sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată către stat.

Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței atacate și va respinge cererea de acordare a daunelor morale. Curtea apreciază că prin recunoașterea caracterului nelegal al actelor administrative s-a realizat o justă reparație a prejudiciilor create reclamanților recurenți și că acordarea și unei sume de bani reprezentând daune morale nu se justifică.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de reclamanții B. A. și B. V. împotriva sentinței civile nr. 348 din_ pronunțată în dosar nr._ al

Tribunalului B. -Năsăud, pe care o modifică în parte în sensul admiterii în parte a acțiunii precizate și în consecință:

admite excepția de nelegalitate a certificatului de urbanism nr.
1324/2009
anulează autorizația de construire nr. 561/_ emisă de Primaul mun.
B.
dispune desființarea construcției edificate în baza autorizației de
construire nr. 561/2009
respinge cererea de acordare a daunelor morale
obligă în solidar pârâții Ț. R. -D. și Ț. M., S.C. T. I. S.R.L. și P. M. B. la plata sumei de 9150 lei reprezentând cheltuieli de judecată în fond și recurs către reclamanții B. A. și B. V. și la plata sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată către stat.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 martie 2013.

PREȘEDINTE,

S. AL H.

JUDECĂTOR,

M. B.

JUDECĂTOR,

G. -A. N.

GREFIER,

A. B.

Red GAN/_

Dact.H.C./3 ex. jud.fond: D. E.L. .

Decizia civilă nr. 3751/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3751/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale