Decizia civilă nr. 3863/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIE CIVILĂ Nr. 3863/2013

Ședința publică de la 02 Aprilie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE A. -I. A.

Judecător C. I.

Judecător DP

G. M. N. Țâr

Pe rol, judecarea recursului declarat de C. C. - D. DE V., C. LOCAL C. împotriva sentinței civile nr.7962 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș în contradictoriu cu intimata S.C. I. S.R.L. având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale decizie de impunere.

La data de_ se înregistrează din partea intimatei- concluzii scrise.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 martie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 7.962 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a DIRECȚIEI DE V. DIN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI C. și excepția tardivității acțiunii în contencios administrativ, invocate de pârâtele C. LOCAL C. și DIRECȚIEI DE

V. - PRIMĂRIEI COMUNEI C., și în consecință, s-a admis acțiunea precizată promovată de reclamanta SC I. S. B. M., în contradictoriu cu pârâtele: C. C. prin P., C. LOCAL C. și PRIMĂRIA comunei C. - D. DE V. și s-a anulat Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_, iar pârâtele au fost obligate să plătească reclamantei suma de 2.440 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Examinând cu prioritate excepțiile invocate, instanța de fond a reținut următoarele: Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost respinsă în condițiile în care prin precizările depuse la fila 23 reclamanta a stabilit cadrul procesual sens în care a înțeles să cheme în judecată pentru opozabilitatea hotărârii și pe Primăria comunei C. - D. de V., în condițiile în care decizia de impunere din oficiu a cărei anulare se solicită în prezenta cauză a fost emisă de D. de V. .

Privitor la excepția tardivității s-a reținut că deși s-a pus în vedere pârâților să depună la dosarul cauzei dovada comunicării Deciziei de impunere nr. 281 din_, această dovadă nu a fost făcută de către pârâtă, motiv pentru care au fost reținute ca și reale susținerile reclamantei potrivit cărora Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ nu i-a fost comunicată reclamantei decât în cadrul judecării contestației la executare formulată împotriva somației și a titlului executoriu emise de organul fiscal în vederea colectării pe cale silită a taxei, în dosarul nr._ al Judecătoriei B. M. . În acest dosar, la termenul de judecată din data de_, pârâta a depus întâmpinare căreia îi erau anexate alături de actele de executare, somația și titlul executoriu și Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ precum și înscrisuri cuprinzând prevederile referitoare la această taxă de transport.

Întâmpinarea depusă de către pârâtă, în dosarul nr._ la termenul de judecată din_, termen la care reclamanta nu a fost prezentă, conform celor reținute prin încheierea de ședință, i-a fost comunicată la data de_, conform

dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, aceasta fiind data comunicării Deciziei nr. 281/_ . În termenul legal de 30 de zile de la comunicare,_, conform confirmării de primire aflată la fila 8 din prezentul dosar, se află confirmarea de primire de către pârâtă a contestației formulate în procedura prealabilă anterior promovării prezentei acțiunii în contencios administrativ. Prin adresa nr. 2205/_ (f.80 dosar fond) i s-a comunicat reclamantei faptul că nu a parcurs etapa prealabilă administrativă în termenul legal de 30 de zile, motiv pentru a intervenit sancțiunea decăderii din termen.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că prin Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ (f.13 dosar fond) s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația plății sumei de 5.109,03 lei reprezentând taxă pentru transport material lemnos aferentă anului 2009, taxă stabilită prin Hotărârea C. ui Local a Comunei C. nr. 28/2008. Din cuprinsul articolului 15 al hotărârii sus menționate (f.11-12 dosar fond) reiese că,

"Pentru utilizarea drumurilor din comună se stabilește taxa de 1 leu/tonă în cazul produselor de carieră și balastieră calculat la cantitatea aprobată prin autorizația de exploatare și 3 lei/m3 în cazul materialului lemnos, calculate la cantitatea prevăzută în contractele încheiate de organele silvice";.

Din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar Haneș V. reiese că baza de impunere a taxei de utilizare a drumurilor comunale pentru transportul materialului lemnos în cuantum de 3 lei/mc, instituită prin art. 15 din Hotărârea C. ui Local C. nr. 28/_, o reprezintă cantitatea de material lemnos prevăzută în contractele încheiate de organele silvice, nefiind precizate, pentru anul 2009, dată când se declară această taxă de către contribuabil și nici termenul de plată al acesteia. Astfel, taxa stabilită prin art. 15 din H.C.L. C. nr. 28/_ și regăsită în Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_, reprezintă o taxă locală pentru utilizarea drumurilor comunale, este deci, instituită pentru cei care beneficiază de infrastructura rutieră a comunei C., realizând transportul materialului lemnos, asigurând-se din aceasta taxă întreținerea drumurilor locale, ori atâta vreme cât reclamanta nu a efectuat activități de transport, nu are nici o obligație de a plăti taxă de transport. La fila 118 din lucrarea de expertiză se menționează că, în situația de față cantitatea de material lemnos contractată în anul 2009 de SC I. S. de la D. Silvică Maramureș din raza comunei C. a fost de 1309 brut, respectiv 1274 mc net; cantitatea de material lemnos exploatată în anul 2009 de către reclamantă din cele două parchete conform autorizației de exploatare emise de Ocolul Silvic Tăuții Măgherăuș a fost de 1009 mc brut, respectiv 974 mc net: cantitatea de material lemnos transportată (expediată) în anul 2009 din cele două parchete conform avizelor de însoțire emise de reclamantă și regăsite și în raportarea sumar făcută către ITRSV Maramureș a fost de 708,51 mc. Astfel, în anul 2009 nu a fost finalizată exploatarea materialului lemnos pentru întreaga cantitate contractată, iar cantitatea transportată a fost de asemenea mai mică decât cea exploatată. Astfel, potrivit art. 83 alin. 4 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, "stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înștiințarea contribuabilului privind depășirea termenului legal de depunere a declarației fiscale.

Hotărârea C. ui Local C. nr. 28/_ prin care a fost instituită această taxă nu prevede modul cum se declară baza impozabilă, termenul de plată a taxei. În lipsa termenul scadent de plată, pârâta, prin decizia atacată a procedat la calculul de majorări de întârziere fără a arăta perioada pentru care acestea sunt calculate, astfel încât apreciem că fără o punere în întârziere printr-o înștiințare prealabilă și în lipsa unui termen scadent de plată, obligația principală nu poate genera accesorii, decizia fiind astfel nelegală. Pe de altă parte, instanța de fond a reținut că impunerea s-a făcut în mod nelegal în sarcina reclamantei, adică a unui contribuabil care doar a exploatat masa lemnoasă pe picior, nu a realizat transportul acesteia, ori taxa este legată exclusiv de activitatea de transport pe drumurile comunei C. a materialului lemnos, aceasta fiind natura sa, determinată chiar de pârâtă care a emis decizia atacată.

Reclamanta nu are încheiate contracte de transport cu prestatorii de transport, iar cu mijloacele fixe, mașini și utilaje pe care le deține în patrimoniu, și care au fost inventariate în anexa la Raportul de expertiză, efectuează doar activități de exploatare în rampă, exploatarea fiind făcută de către reclamantă în scopul obținerii de lemn rotund (bușteni) și cuprinzând: tăierea, fasonarea. Aceste aspecte, a mai precizat instanța de fond, sunt confirmate și de martorul Stâncurel Ș. (f. 93 dosar fond) care a susținut faptul că societatea reclamantă se ocupă cu materialul lemnos de la momentul tăierii acestuia de pe picior și până la momentul în care acesta cu ajutorul unui TAF este tras în rampă, loc de unde materialul lemnos este preluat de beneficiari și este transportat cu mașinile proprii ale acestora.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta C. C. - D. DE V., C. LOCAL

C., în temeiul disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ., a declarat recurs

, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii formulate și precizate ulterior de S.C. INDOFLOR S.R.L. având ca obiect anularea deciziei de impunere din oficiu nr. 281/_ privind obligarea societății la plata sumei de 5.109 lei reprezentând taxă pentru transportul materialului lemnos aferentă anului 2009. Totodată, pârâta a invocat excepția tardivității formulării acțiunii de către reclamantă.

În susținerea excepției tardivității, pârâta arată că potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite în termen de 30 de zile de la comunicare actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia";. De asemenea art. 205 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prevede

"împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație";, iar potrivit art. 207 Cod procedură fiscală, contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului fiscal, sub sancțiunea decăderii. Pârâta susține că reclamanta nu a procedat în acord cu aceste dispoziții legale, formulând contestație la executare în Dosarul nr._ al Judecătoriei B.

M., iar contestația prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a fost promovată abia la data de_ .

Pe fondul cauzei pârâta a arătat că potrivit art. 36 al. 4 lit c din Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, C. Local este autoritate care ia hotărâri privind stabilirea de taxe și impozite, iar hotărârile C. ui Local sunt apoi supuse controlului de legalitate exercitat de Prefectura Județeului Maramureș, în privința Hotărârii nr. 28/_, neexistând ridicată nici o chestiune privind nelegalitatea acesteia de către Prefect.

Raportat la această prevedere legală a fost adoptată HCL C. nr. 28/_ și ulterior, în anul 2010 a fost adoptată H.C.L. nr. 56/2010 unde s-a revenit asupra art. 15 din HCL nr. 28/2008. astfel, potrivit art. 2 din HCL 56/2010: "Începând cu anul 2011 taxa de transport pe drumurile comunale și străzile din comuna C., a masei lemnoase, indiferent de nivelul de prelucrare, din exploatațiile forestiere de pe raza de administrare, indiferent de proprietate(pădure comunală, composesorate, păduri în administrarea Romsilva, proprietate privată) în cuantum de 3 lei/mc, se achită pe baza actelor de punere în valoare și de exploatare În termen de o lună de la finalizarea exploatării".

Pe de altă parte, pârâta a precizat că în perioada noiembrie - decembrie 2010 la Primăria C. s-a efectuat un control al Curții de Conturi, finalizat printr-un raport în care s-a solicitat Ocolului Silvic Tăuții Măgherăuș, situația cu societățile și cantitățile exploatate pe raza comunei C. (atât din pădurile proprietate a comunei date în administrare cât și de pe suprafețele din proprietatea Romsilva S.A.).Pe baza acestei comunicări au fost calculate sumele reprezentând taxa specială în sumă de 4.275 lei.

Astfel, S.C.I. S.R.L. a cumpărat în anul 2009 o cantitate de aprox. 1300 m3de lemn pe picior în baza a 2 contracte de vânzare - cumpărare încheiate cu D.

Silvică Maramureș, pentru transportul materialului lemnos având obligația de a plăti la bugetul local al comunei C. taxa de transport de 3 lei/m3de material lemnos stabilită prin Hotărârea C. ui Local C. nr. 28 din data de 24/2008 și 5612010. Aceste hotărâri au fost comunicate tuturor societăților care transportă material lemnos pe raza comunei, astfel că pârâta susține că pretextul invocat de societate că nu ar fi

avut cunoștință de existența unei astfel de hotărâri nu are nici o relevanță și nici un suport având în vedere că i-a fost comunicată Decizia de impunere nr. 281/_, somația de plată, titlul executoriu nr. 856/_ și Anexa nr. 6.1. a Curții de Conturi și Anexa nr. 6.4. a Ocolului Silvic Tăuții Măgherăuș cu situația firmelor care au exploatat masă lemnoasă pe raza comunei C., între care figurează și reclamanta, prin care a fost somată să plătească suma de 5109,03 lei reprezentând taxă transport material lemons, din care 3927 lei debitul rămășiță ani anteriori și 1823,03 lei majorări de întârziere calculate până la data de_ .

În ceea ce privește susținerea reclamantei că în mod greșit s-a calculat taxa raportat la APV (actul de punere în valoare) emis de D. Silvică Maramureș, pârâta arată că potrivit art. 2 HCL nr. 56/2010 taxa se achită pe baza actelor de punere în valoare și de exploata re În termen de o lună de la finalizarea exploatării. Această hotărâre este valabilă și legală și imperios obligatorie pentru toți cei care transportă material lemnos.

Așa fiind, pârâta consideră că instanța fondului a greșit atunci când a apreciat că reclamanta nu ar datora taxa pentru transport pentru că aceasta nu a transportat ci doar a exploatat masă lemnoasă până la rampă și apoi a vândut-o la diferite societăți și persoane fizice. Apoi, instanța de fond a interpretat eronat HCL nr. 28/2008, art. 15 atunci când a considerat că reclamanta nu ar fi obligată la plata acestei taxe deoarece prin HCL 28/ 2008 s-a stabilit taxa de 3 lei/m3 în cazul materialului lemnos, calculat la cantitatea prevăzută în contractele încheiate de organele silvice. Or, pârâta nu poate percepe aceasta taxă decât de la cei care au contracte încheiate cu organele silvice și astfel să se asigure încasarea taxelor. Cei care au încheiat contracte de vânzare - cumpărare cu organele silvice, cum este și cazul reclamantei, trebuie să perceapă preț/mc vândut incluzând și taxa de 3 lei/mc, pe care să o perceapă de la cumpărătorii masei lemnoase.

Reclamanta S.C. INDOFLOR S.R.L. B. M. a depus întâmpinare

prin care a solicitat respingerea excepției tardivității ca nefondată și respingerea recursului ca netemeinic și nefondat.

Referitor la excepția tardivității, reclamanta arată că aceasta este nefondată având în vedere că decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ i-a fost comunicată doar la data de_ conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare și astfel termenul legal de 30 de zile nu a fost depășit în formularea contestație la executare. Pe fondul cauzei, se arată că decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ este nelegală deoarece activitatea pe care o desfășoară reclamanta se limitează doar la operațiuni de exploatare în scopul obținerii de lemn rotund (bușteni): tăierea, fasonarea, iar materialul lemnos era valorificat în rampă la locul de exploatare către beneficiari care își asigurau transportul materialului lemnos. Apoi, decizia de impunere este nelegală și din perspectiva modului în care s-a făcut impunerea din oficiu, aceasta având consecințe atât asupra principalului cât si asupra accesoriilor calculate.

Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente

:

Referitor la excepția tardivității care a fost în mod insistent reluată și prin motivele de recurs, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate reținerile primei instanțe. Astfel, este real faptul că deși s-a pus în vedere pârâților să depună la dosarul cauzei dovada comunicării Deciziei de impunere nr. 281 din_, această dovadă nu a fost făcută de către recurent, motiv pentru care au fost reținute ca și reale susținerile reclamantei potrivit cărora Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ nu i-a fost comunicată reclamantei decât în cadrul judecării contestației la executare

formulată împotriva somației și a titlului executoriu emise de organul fiscal în vederea colectării pe cale silită a taxei, în dosarul nr._ al Judecătoriei B. M. . În acest dosar, la termenul de judecată din data de_, pârâta a depus întâmpinare căreia îi erau anexate alături de actele de executare, somația și titlul executoriu și Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ precum și înscrisuri cuprinzând prevederile referitoare la această taxă de transport.

Întâmpinarea depusă de către pârâtă, în dosarul nr. 14._ la termenul de judecată din_, termen la care reclamanta nu a fost prezentă, conform celor reținute prin încheierea de ședință, i-a fost comunicată la data de_, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, aceasta fiind data comunicării Deciziei nr. 281/_ . Raportat la această dată a fost respectat termenul legal de 30 de zile de la comunicare reglementat de art. 7 din Legea 554/2004. La fila 8 din dosarul de fond se află confirmarea de primire de către pârâtă a contestației formulate în procedura prealabilă anterior promovării prezentei acțiunii în contencios administrativ (data expedierii_ ).

Pe fondul cauzei, Curtea de Apel reține că prin Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_ (f.13 dosar fond) s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația plății sumei de 5.109, 03 lei reprezentând taxă pentru transport material lemnos aferentă anului 2009, taxă stabilită prin Hotărârea C. ui Local a Comunei C. nr. 28/2008. Din cuprinsul articolului 15 al hotărârii sus menționate (f.11-12 dosar fond) reiese că,

"Pentru utilizarea drumurilor din comună se stabilește taxa de 1 leu/tonă în cazul produselor de carieră și balastieră calculat la cantitatea aprobată prin autorizația de exploatare și 3 lei/m3 în cazul materialului lemnos, calculate la cantitatea prevăzută în contractele încheiate de organele silvice";.

Din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar Haneș V. reiese că baza de impunere a taxei de utilizare a drumurilor comunale pentru transportul materialului lemnos în cuantum de 3 lei/mc, instituită prin art. 15 din Hotărârea C. ui Local C. nr. 28/_, o reprezintă cantitatea de material lemnos prevăzută în contractele încheiate de organele silvice, nefiind precizate, pentru anul 2009, dată când se declară această taxă de către contribuabil și nici termenul de plată al acesteia. Astfel, taxa stabilită prin art. 15 din H.C.L. C. nr. 28/_ și regăsită în Decizia de impunere din oficiu nr. 281/_, reprezintă o taxă locală pentru utilizarea drumurilor comunale, este deci, instituită pentru cei care beneficiază de infrastructura rutieră a comunei C., realizând transportul materialului lemnos, asigurând-se din aceasta taxă întreținerea drumurilor locale.

Starea de fapt reținută de către prima instanță, confirmată de către probele administrate și împotriva căreia nu se aduc contraargumente consistente relevă faptul că reclamanta intimată nu a efectuat activități de transport. În consecință, nu a utilizat drumurile comunale și nu are obligația de a achita vreo taxă, nefiind subiect al impunerii. În principiu, definiția taxei impune existența unui serviciu prestat în schimbul plății care în cazul concret analizat constă în punerea la dispoziție a drumurilor comunei. Or dacă reclamanta intimată nu folosește drumurile, nu este subiect de impunere al acestei taxe.

Instanța de fond a reținut astfel corect că impunerea s-a făcut în mod nelegal în sarcina reclamantei, adică a unui contribuabil care doar a exploatat masa lemnoasă pe picior, nu a realizat transportul acesteia, ori taxa este legată exclusiv de activitatea de transport pe drumurile comunei C. a materialului lemnos, aceasta fiind natura sa, determinată chiar de pârâtă care a emis decizia atacată. Reclamanta nu are încheiate contracte de transport cu prestatorii de transport, iar cu mijloacele fixe, mașini și utilaje pe care le deține în patrimoniu, și care au fost inventariate în anexa la Raportul de expertiză, efectuează doar activități de exploatare în rampă, exploatarea fiind făcută de către reclamantă în scopul obținerii de lemn rotund (bușteni) și cuprinzând: tăierea, fasonarea. Aceste aspecte, a mai precizat instanța de fond, sunt confirmate și de martorul Stâncurel Ș. (f. 93 dosar fond) care a susținut faptul că societatea

reclamantă se ocupă cu materialul lemnos de la momentul tăierii acestuia de pe picior și până la momentul în care acesta cu ajutorul unui TAF este tras în rampă, loc de unde materialul lemnos este preluat de beneficiari și este transportat cu mașinile proprii ale acestora.

Nu poate fi acceptată ultima afirmație a recurentei din finalul motivelor de recurs (f. 5) potrivit cărora reclamanta intimată trebuia să includă în prețul materialului lemnos livrat și valoarea taxei, pe care să o perceapă de la cumpărători și să o vireze în contul

C. ui Local. În realitate, intimata reclamantă SC I. S. nu și-a asumat o astfel de obligație de a colecta taxe la bugetul local, iar o astfel de obligație nu are vreun suport contractual sau legal.

Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c., instanța va respinge recursul declarat de pârâta C. C. - D. DE V., C. LOCAL C. împotriva sentinței civile nr. 7.962 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, pe care o menține în întregime.

În baza dispozițiilor art. 274 alin. 1 C.p.c. instanța va obliga recurentul să plătească intimatei S.C. I. S.R.L. B. M. suma de 620 lei cheltuieli de judecată în recurs cu titlul de onorariu avocat (f. 24).

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de pârâta C. C. - D. DE V., C. LOCAL C. împotriva sentinței civile nr. 7.962 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, pe care o menține în întregime.

Obligă recurentul să plătească intimatei S.C. I. S.R.L. B. M. suma de 620 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2013.

PREȘEDINTE,

A. -I. A.

JUDECĂTOR,

C. I.

JUDECĂTOR,

DP

G. ,

M. N. ȚÂR

Red.A.A.I./_ .

Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: M. P. .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3863/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale