Decizia civilă nr. 434/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILĂ Nr. 434/R/2013
Ședința publică din data de 3 Aprilie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE M. T.
Judecător I. -M. L. Judecător A. -C. Ț. Grefier C. -A. B.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de către recurent P. M. D., reprezentat prin M. C. împotriva sentinței civile nr. 899/2012 pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei D., privind și pe intimat S. L. AL S. DP M. D. -E., având ca obiect contestație la executare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_ și cea din data de_, cu ocazia dezbaterii recursului, încheieri ce fac parte din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea în cauză pentru data de azi.
I N S T A N Ț A
Prin sentința civilă nr. 899/2012 pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei D., au fost respinse excepțiile de insuficientă timbrare și de prematuritate a contestației, iar pe fond a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul P. M. D., cu sediul în D., str.1 Mai nr.2, jud.Cluj, împotriva actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr.160/ 2010 al Biroului Executorului Judecătoresc Șipoș A., intimat fiind S. L. al S. din P. M. D. -E., cu sediul în D., str.1 Mai nr.2, jud.Cluj.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, P. M.
a solicitat anularea actelor și formelor de executare silită din dosarul de urmărire nr.160/2010, respectiv suspendarea executării până la soluționarea contestației, învederând în esență faptul că, raportat la dispozițiile O.G. nr.22/2002 demararea executării silite este prematură și nelegală cât timp în bugetul primăriei nu există aprobate sumele necesare pentru plata stimulentelor recunoscute intimatului sindicat în baza sentinței civile nr.1758/2009 a T. ului Cluj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2869/2009 a Curții de Apel Cluj.
Prin întâmpinare (f.37), intimatul a invocat insuficienta timbrare a contestației și prematuritatea acesteia, iar pe fond netemeinicia, arătând în esență că plata stimulentelor nu intră sub incidența O.U.G. nr.71/2009 și nu se pot invoca dispozițiile O.G. nr.22/2002 cât timp contestatorul nu a făcut dovada demersurilor pentru îndeplinirea obligației de plată sau a lipsei de fonduri.
Prin încheierea de ședință din data de_ instanța a suspendat executarea silită până la soluționarea ei irevocabilă, iar prin sentința civilă nr.206/2011 a respins contestația ca nefondată.
Prin decizia civilă nr.1372/R/2011, Tribunalul Cluj a casat sentința cu trimitere spre rejudecare, arătând că prima instanță a omis să se pronunțe asupra necesității administrării probei cu expertiză contabilă cerută de contestator pentru determinarea debitului de plată.
Cauza a fost înregistrată în rejudecare sub nr._ *.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a respins excepția de insuficientă timbrare ca neîntemeiată, de vreme ce contestatorul a depus timbre judiciare la valoarea solicitată de către
instanță și a plătit tot astfel taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit de 204 lei conform chitanțelor de la fila 4 și urm. din dosar.
Cât privește prematuritatea contestației, excepția nu poate fi primită deoarece, în lumina noilor dispoziții de procedură, interesând în speță art.405^2 Cod procedură civilă, cererea de executare constituie actul începător de executare, care pune în mișcare executarea silită și întrerupe cursul prescripției dreptului de a cere urmărirea silită. Așa fiind, cu atât mai mult somația care urmează cererii, emisă în condițiile art.387 Cod procedură civilă, face parte din executarea silită propriu-zisă, de la primirea căreia debitorul poate face contestație, așa cum stipulează art.401 alin.1 lit.c) din același cod.
Pe fond, examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a constatat netemeinicia contestației.
Astfel, la cererea intimatului S. L. al S. din P. M. D. - E., văzând titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1758/2009 a T. ului Cluj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2869/2009 a Curții de Apel Cluj, prin care P. M. D. a fost obligat să plătească membrilor de sindicat stimulentele cuvenite potrivit art.227 alin.4 din O.G. nr.92/2003, începând cu data de_ și în continuare, actualizate cu dobânda legală la data plății, Biroul Executorului Judecătoresc Șipoș A. a deschis la cererea creditorului dosarul execuțional nr.160/2010, în care a emis somația din data de_, întocmind totodată procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din aceeași dată, pentru suma de 2.522,55 lei.
Ulterior, la data de_ s-a încheiat de către executor procesul-verbal prin care părțile au convenit ca până la data de_ contestatorul să-și îndeplinească obligația prevăzută prin titlul executoriu, în sensul achitării creanței în sumă totală de 347.225,55 lei prin virament în contul executorului, cu mențiunea că pe rolul instanței există contestația în curs de soluționare în cadrul căreia se va discuta cuantumul sumei de plată.
Văzând îndrumările instanței de control judiciar, în speță s-a încuviințat și administrat proba cu expertiză contabilă, obligația principală de plată stabilită conform titlului executoriu, cu începere din_ și în continuare, actualizate cu dobânda legală la data plății, cifrându-se la nivelul de 437.717,30 lei - stimulentele fiind calculate până la data de_ - în timp ce dobânda legală a fost calculată de la scadența mai sus amintită și până la data de_, ridicându-se la nivelul sumei de 77.271,20 lei, deci un debit total de 514.988,50 lei.
Instanța constată că actele de urmărire silită din dosarul execuțional deschis în contra contestatorului de către intimat, au fost efectuate cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale în materie, nefiind dat niciun motiv de nulitate. Somația a fost emisă de executor cu respectarea întocmai a dispozițiilor art.2 din O.G. nr.22/2002, în condițiile în care nu s-a făcut dovada lipsei de fonduri. De altfel, în mod evident au trecut cu mult cele 6 luni în care se putea și trebuiau făcute demersurile necesare pentru îndeplinirea obligației de plată.
În considerarea celor expuse, văzând că debitul principal este de 437.717,30 lei și reprezintă stimulentele ca obligație de plată, la care se adaugă dobânda legală în sumă de 77.271,20 lei calculată cu începere de la scadență, pentru perioada de referință_ -_ și cum în speță nu sunt date motive de desființare a actelor de executare propriu-zise, primarul este ținut să achite intimatului sindicat debitul total de 514.988,50 lei, astfel încât contestația va fi respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termenul prevăzut de lege P. mun. D. solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate cu consecința admiterii contestației la executare formulate.
Apreciază hotărârea ca fiind nelegală deoarece în mod greșit instanța nu a avut în vedere dispozițiile OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar care se va realiza eșalonat după o anumită procedură într-un anumit termen, termen în cursul căruia orice procedură de executare silită este suspendată de drept. Se arată totodată că stimulentele la care se referă executarea silită constituie venituri de natură salarială fiind supuse așadar, sus amintitei ordonanțe.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata S. L. al S. din P. M. D. -
a solicitat respingerea recursului declarat, deoarece OUG nr. 71/2009 nu este aplicabilă în cazul de față deoarece stimulentele nu sunt plătite din fondul de salarii drept urmare nu sunt drepturi
de natură salarială iar pe de altă parte a susținut că executarea silită a început la_ iar OUG nr. 71/2009 este în vigoare din data de_, ceea ce înseamnă că nu este aplicabilă în cauza de față.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs a actelor și lucrărilor dosarului și față de dispozițiile legale în materie tribunalul constată că acesta este fondat pentru argumente ce vor fi expuse în continuare:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei D. la data de_ sub nr._ de către Biroul Executorului Judecătoresc Șipoș A., s-a solicitat încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentante de Sentința civilă nr. 1758/2009 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._ rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 2869/2009 a Curții de Apel Cluj, împotriva debitorului P. mun. D. .
Prin încheierea civilă nr. 1036/_ a Judecătoriei D. a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorului amintit mai sus, iar prin somația de executare emisă în dosarul execuțional nr. 160/2010 al BEJ Șipoș A., debitorul a fost somat să recunoască dreptul la stimulentele reglementate de dispozițiile art. 227 al. 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și să le acorde celor îndreptățiți conform procedurii prevăzute de dispoziția nr.1167/_ emisă de P. mun. D., începând cu data de_ până la zi și să achite suma de 2522,55 lei cheltuieli de executare, prima instanță investită cu soluționarea prezentei contestații la executare apreciind legalitatea acestei proceduri, apărările formulate de către contestator fiind înlăturate. Obligația de plată în sarcina debitorului provine dintr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, astfel că susținerea recurentului în sensul că atâta timp cât Mun. D. nu a fost parte în procesul în care s-a pronunțat sentința civilă devenită titlu executoriu, nu poate fi obligat primarul la plata acestor stimulente, nu poate fi primită în acest cadru procesual.
În acest context, reținem că, la momentul actual există un număr destul de ridicat de
hotărâri judecătorești irevocabile având ca obiect plata unor drepturi salariale ale personalului din sistemul bugetar, hotărâri judecătorești pronunțate intr-un interval de timp scurt, a căror punere in executare este de natură a produce efecte semnificative asupra bugetului de stat.
Această situație impune în mod necesar identificarea unor resurse suplimentare apte să asigure efectuarea plății sumelor stabilite prin aceste hotărâri judecătorești irevocabile, în contextul crizei economice și pentru a nu afecta alte categorii sociale, ceea ce presupune în mod obiectiv un anumit interval de timp.
Această situație este în acord cu jurisprudența constantă a CEDO ";(Cauza Burdov contra Rusiei) în acest sens fiind de reținut faptul că "autoritățile dispun de un termen rezonabil pentru a identifica cele mai adecvate mijloace pentru punerea in executare a hotărârilor judecătorești";. Bineînțeles este necesar ca acest termen să nu depășească intervalul de timp strict necesar identificării unor soluții optime pentru asigurarea resurselor necesare plății acestor drepturi salariale restante.
În această ordine de idei, prin OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, procedura de executare a fost eșalonata în trei etape, după cum urmează:
în anul 2010 se plătește 34% din valoarea titlului executoriu;
în anul 2011 se plătește 33% din valoarea titlului executoriu;
în anul 2012 se plătește 33% din valoarea titlului executoriu.";
În același timp, prezintă o deosebită relevanță în această speță prevederile art. 1 alin 2 din OUG nr. 71/2009 conform cărora :";In cursul termenului prevăzut la alin 1 orice cerere de executare silită se suspendă de drept";.
D. expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009, precum și a ordonanțelor care au modificat-o, rezultă că instituirea acestor măsuri de eșalonare a fost determinată de existența unui mare număr de titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sistemul bugetar, ceea a condus la o imposibilitate a autorității statale de a executa hotărârile judecătorești pronunțate, în special în actualul context de acută criză economică.
În primul rând se impune precizarea că în opina noastră stimulentele reglementate de dispozițiile art. 227 al. 4 din OG nr. 92/2003 în condițiile în care potrivit punctului 84 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal "veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă precum și orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale indiferent de perioada la care se referă și care sunt realizate din: a. sume primite pentru munca prestată ca urmare a contratului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă precum și pe baza actului de numire: salariul de bază, sporurile și adaosurile de orice fel, indemnizațiile de orice fel, recompensele și premiile de orice fel; sumele reprezentând premiul anual și stimulentele acordate potrivit legii personalului din instituții publice"; etc. Împrejurarea că fondul pentru acordarea de stimulente s-a constituit treptat prin virarea într-un cont special deschis la Trezoreria D. a cotei de15% din sumele provenite și încasate conform art. 227 al.4 din OG 92/2003, nefiind alocate sume speciale de la buget nu este în măsură să schimbe natura acestora de drepturi salariale.
Pe de altă parte, nu poate fi primită nici susținerea conform căreia executarea silită a început la_ iar OUG nr. 71/2009 este în vigoare din data de_, ceea ce în opinia intimatei înseamnă că nu se aplică în speța de față, atâta timp cât actul normativ în discuție a suferit modificări, vizând drepturi salariale devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, plata unor astfel de sume fiind în continuare eșalonată până în anul 2016 fiind menținută dispoziția referitoare la suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită în termenul prevăzut la aliniatul 1.
Prin Decizia nr. 188 /_ a Curții Constituționale fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, Curtea apreciind că există o stare de fapt obiectiva, cuantificabila și independenta de voința Guvernului, care pune in pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului roman, astfel că ordonanța de urgența a fost adoptată în vederea atenuării efectelor de criza economica generalizata, adoptarea măsurii criticate reclamând, in mod indubitabil, urgenta. In aceste condiții, pentru conservarea stabilității economice a statului Guvernul a ales adoptarea acestei ordonanțe de urgenta, fiind în opinia noastră într-o situație extraordinară în sensul art. 115 alin 4 din Constituția României raportat la implicațiile financiare legate de punerea in executare a acestor hotărâri judecătorești irevocabile pentru apărarea stabilității economice a statului roman.
Subliniem faptul că art. 6 §1 din Convenția europeană a drepturilor omului statuează că
"orice persoană, are dreptul la judecarea în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil..";.
În mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului a exprimat principiul conform căruia executarea unei hotărâri judecătorești este garanția unui proces echitabil și că punerea în executare a unei obligații ce incumbă statului sau agenților săi trebuie să se facă din oficiu. În acest sens: "Curtea reamintește părților că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care a pronunțat-o, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces"; în sensul art. 6 al. 1 din Convenție. Dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți. … or, administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească, sau întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi
. (Șandor c. României hot. din data de 24 martie 2005). Curtea reamintește că dreptul la justiție garantat de art. 6 protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat care respectă preeminența dreptului, nu poate rămâne fără efect în defavoarea unei părți
. Prin urmare executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp
. (Ruianu c. României hot. din data de 17 iunie 2003).
Drept urmare, potrivit jurisprudenței instanței europene, în materie civilă, termenul rezonabil impus de art.6 §1 din convenție acoperă ansamblul procedurilor de fond, inclusiv a celor de executare a hotărârilor judecătorești (Poiss c. Austria, Pinto de Oliveira c. Portugalia) cu consecința că executarea unei hotărâri judecătorești, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie
să fie considerată ca parte integrantă din noțiunea de proces, în sensul art. 6 § 1 . Astfel, dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți (Immobiliare Saffi c. Italia).
Astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Hornsby c. Greciei și Sandor c. României, administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției.
Pe cale de consecință, dacă administrația refuză să execute o hotărâre judecătorească sau o întârzie, garanțiile art. 6 §1 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi. În plus, instanța constată, în deplin acord cu jurisprudența instanței europene, că nu este oportun ca o persoana care, în urma unei proceduri judiciare, a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție (Metaxas c. Greciei).
Raportat la considerentele mai sus expuse, considerăm că administrația de stat nu poate, prin componentele sale, să ignore dispozițiile Convenției europene, adoptând reglementări legale care să-i creeze o situație favorabilă în raport de alți debitori și pe baza cărora să stabilească, în mod unilateral și arbitrar, data la care își va îndeplini efectiv obligațiile ce i-au fost stabilite în sarcină prin titluri executorii, reprezentate de hotărâri judecătorești irevocabile, mai ales dacă în acest fel se întârzie foarte mult executarea obligațiilor sale.
Pe de altă parte însă, în acord cu cele expuse anterior, tribunalul observă că recurentul recunoaște existența și întinderea drepturilor în discuție, executarea obligațiilor fiind însă doar amânată, astfel că, deși autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, CEDO a apreciat că, în situații de excepție stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsura ce intră in marja de apreciere a statului.
În același sens este de observat hotărârea instanței de contencios european în cauza Dumitru
D. Dumitru și alții contra României, în care într-o speță similară a statuat că, deși reclamanții aveau drepturi ferme și intangibile în temeiul unor hotărâri judecătorești definitive, autoritățile statului au respectat mecanismul de eșalonare, sumele au fost actualizate, nefiind afectată însăși substanța dreptului, din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, măsurile dispuse fiind proporționale cu scopul urmărit, anume restabilirea echilibrului bugetar și fiind considerate ca urmărind un scop de utilitate publică.
Reținând, așadar, incidența în cauză a prevederilor OUG nr. 71/2009 precum si conformitatea acestei ordonanțe cu Constituția României si prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, tribunalul va constata că, contestația la executare formulată este întemeiată, executarea silita începută in dosarul execuțional nr. 160/2010 al BEJ Șipoș A. fiind suspendată de drept, în temeiul art.1 alin 2 din OUG nr.71/2009.
In aceste condiții, văzând că hotărârea recurată a fost pronunțată cu greșita aplicare a legii, în temeiul art. 304 pct. 9 si art.312 Cod procedura civila, tribunalul va admite recursul declarat de P.
M. D. împotriva sentinței civile nr. 899 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al Judecătoriei D. pe care o va modifica, în sensul că va admite contestația la executare formulată și va anula formele de executare derulate în dosarul execuțional nr.160/20102010 al BEJ Sipos A. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de P. M. D., cu sediul în D., str.1 Mai nr.2, jud.Cluj,împotriva Sentinței Civile nr.899/_ pronunțată în dosarul civil nr._ 1* al Judecătorie D. pe care o modifică in sensul admiterii contestației la executare și în consecință: anulează formele de executare efectuate in dosar nr. 160/2010 al BEJ Sipos A. .
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabila.
Pronunțată în ședința publica din data de_ .
Președinte, M. T. | Judecător, I. -M. L. | Judecător, A. -C. Ț. |
Grefier, C. -A. B. |
Red.A.Ț./C.B./2 ex.
Jud. fond: I. C. G.
