Decizia civilă nr. 388/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 388/2013
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: A. A. M.
S. AL H. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta- pârâtă A. de
P. pentru D. R. și P., împotriva sentinței civile nr. 2184 din _
, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, în contradictoriu cu intimata- reclamantă SC R. E. Ro S., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Intimata- reclamantă SC R. E. Ro S. a depus la dosar întâmpinare.
Recurenta- pârâtă A. de P. pentru D. R. și P. și intimata- reclamantă SC R. E. Ro S. au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat și comunicat.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2184/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud in dosar nr._, s-a admis cererea formulată de reclamanta SC
R. E. RO S. în contradictoriu cu pârâta A. DE P. PENTRU D.
R. SI P. și în consecință:
S-a dispus suspendarea executării procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiate în data de_ de pârâta APDRP până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanța a reținut că reclamanta SC R. E. RO S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. DE P.
PENTRU D. R. SI P., suspendarea efectelor procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, întocmit în data de_ privind proiectul "Pregătirea unui parteneriat public privat și elaborarea dosarului de candidaturi pentru selecția GAL în microregiunea Țara Bârgăului";, emisă de către intimată, până la soluționarea irevocabilă a contestației formulate ce face obiectul dosarului nr._ .
În motivarea cererii, reclamanta susține că prin procesul verbal de constatare intimata a stabilit restituirea unor sume de bani, suspectate a fi încasate în mod nelegal.
În fapt, la finalizarea contractului de finanțare nerambursabilă prin depunerea Raportului final de activitate, intimata a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile legale și a realizat plata către beneficiarul proiectului. Ulterior, în urma unor verificări, o comisie din cadrul intimatei a stabilit că în mod eronat au fost realizate plăți, plăți ce reprezentau onorarii pentru experți interni, apreciind în mod nelegal că aceste sume nu trebuiau acordate.
În ceea ce privește fondul raportului juridic, reclamanta susține că nu datorează în mod legal nici o sumă către intimată, susținând că față de definițiile conținute de prevederile art. 2 din OG 66/2011, sub nici o formă nu se vede în ce măsură fapta invocată de intimată de a plăti munca unor experți, chiar dacă nu sunt în echipa de management a proiectului, ar reprezenta o neconformitate, o nelegalitate sau o neregularitate.
Aceeași OUG 66/2011 mai arată: "Art.3 (1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și beneficiarii sunt obligați, în activitatea lor, să elaboreze și să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea acordării și utilizării acestor fonduri, precum și respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, așa cum este aceasta definită în legislația comunitară";, ceea ce însemna, în opinia reclamantei că APDRP ar fi trebuit să înscrie în mod explicit o asemenea regulă imperioasă în Ghidul sub măsurii 4.3.1 din P.N.D.R., Axa IV LEADER, de genul "experții implicați în proiect trebuie să facă parte din echipa de management a proiectului";. Dar așa ceva nu se găsește în Ghidul submăsurii 4.3.1.1.
In vederea elaborării Planului de dezvoltare locală, beneficiarii pot realiza următoarele tipuri de activități eligibile: Expertiza externă/internă pentru elaborarea studiilor, analizelor, strategiilor de dezvoltare locală.
Se admite astfel că în cadrul proiectului să desfășoare activități eligibile pentru a fi finanțate atât experții interni cât și experții externi. În cazul experților interni Tetcu C. și D. D. I. s au fost încheiate de către beneficiarul R. E. .Ro cu aceștia Contractele civile de prestări servicii nr.33 și 34 din_ . Competențele acestora sunt dovedite cu acte de calificare (diplome) în domeniul managementului proiectelor și de expert LEADER în cazul dl.Tetcu C. ..
Tot în Ghidul solicitantului la art.3.1.3. - Verificarea dosarului cererii de finanțare/selecția proiectelor se arată că: "În perioada de execuție a proiectului, beneficiarul trebuie să depună la OJPDRP, în vederea aprobării, raportare de activitate care cuprinde descrierea activităților din proiect întreprinse în perioada de raportare. Rapoartele vor face referire la activitățile descrise în cererea de finanțare, în conformitate cu calendarul de desfășurare a acestor activități.
Rapoartele de activitate aprobate constituie documente justificative de plată și fac parte integrantă din dosarul cererii de plată.
Rapoartele de activitate ale experților Tetcu C. și D. D. I. s au fost depuse de către beneficiar și avizate de autoritatea contractantă
(APDRP - Centrul regional Satu Mare) recunoscându-se faptul că aceștia și- au îndeplinit obligațiile contractuale și justificându-se plata acestora.
Referitor la cererea de suspendare, arată faptul că prin procesul verbal și executarea lui se crează reclamantei grave prejudicii și se află în prezența unui pericol iminent de a-și opri activitatea, de a reuși a plăti la termene furnizorii contractuali, precum și de a putea achita drepturile salariale.
Pârâta A. DE P. PENTRU D. R. SI P. B. a formulat întâmpinare (f.10-24) prin care a invocat, înprincipal excepția de necompetență materială a instanței, iar pe fond, solicită respingerea cererii de suspendare a efectelor actului administrativ reprezentat de procesul verbal de constatare nr. 501/_, ca neîntemeiată, expunând motive în acest sens.
Reclamanta, în cuprinsul cererii de suspendare, nu indică nicio împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ atacat.
Potrivit Legii contenciosului administrativ, pentru a putea fi dispusă suspendarea efectelor unui act administrativ este obligatoriu a fi îndeplinit în mod cumulativ doua condiții: existența unui caz bine justificat și existența unui pericol iminent.
În speța de față, nici prin motivarea cererii de chemare în judecată și nici prin probatoriul administrat, reclamanta nu dovedește și nu demonstrează existența unui caz bine justificat și nici a producerii unei pagube iminente.
Astfel, reclamanta nu indică care sunt motivele pentru care apreciază că asupra actului administrativ planează îndoieli cu privire la corectitudinea și legalitatea lui, întrucât nu aduce argumente că cele reținute în procesul verbal nu corespund adevărului. Astfel, beneficiarul este în mod direct răspunzător de modul în care acționează, de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării și de solicitare a finanțării în concordanță cu aceste condiții, pârâta având un rol de supraveghere a procesului de implementare al unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare și proceduri acreditate de Uniunea Europeană.
Suspendarea executării actelor administrative este un instrument procedural eficient pus la dispoziția autorității emitente sau a instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității.
Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate care, la rândul său, se bazează pe prezumția de autenticitate și pe prezumția de veridicitate. De aici rezultă principiul executării din oficiu, întrucât actul administrativ unilateral este el însuși titlu executoriu.
În cazul de față, este evident faptul că aparența dreptului este în favoarea pârâtei, emiterea actelor administrative a căror suspendare se solicită fiind consecința nerespectării de către reclamantă a dispozițiilor legale și contractuale asumate, astfel cum am arătat anterior.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, paguba iminentă reprezintă "prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidență sau după caz perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public".
Raportat și la această condiție de admisibilitate, în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu se face nicio trimitere la vreo pagubă iminentă ce s- ar produce ca urmare a executării silite a titului executoriu reprezentat de Procesul verbal de constatare.
Tribunalul a mai reținut că prin procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit în data de _
privind proiectul "Pregătirea unui parteneriat public privat și elaborarea dosarului de candidatura pentru selecția GAL în microregiunea Țara Bârgăului";, pârâta a stabilit valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli la suma de 54.403,20 lei, din care contribuție din fonduri UE - 40.802,40 lei și contribuție publică națională de la bugetul de stat - 13.600,80 lei.
Contestația formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal a fost soluționată în procedura administrativă în sensul respingerii acesteia prin Decizia nr. 5347/_, atacată ulterior în fața instanței de contencios administrativ în cadrul dosarului nr._, dosar până la a cărui soluționare se solicită, în prezenta cauză, suspendarea executării procesului-verbal prin care se stabilește creanța bugetară.
Procesul verbal sus menționat este emis de A. de P. pentru D.
R. și P., instituție publică cu personalitate juridică, care funcționează în baza OUG nr.13/2006, scopul acesteia fiind implementarea tehnică și financiară a FEARD.
Actul de stabilire a creanței bugetare a fost emis în temeiul prevederilor OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, act normativ care în art. 43 califică drept titlu executoriu "procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare și procesul- verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare";.
Totodată, reglementând în capitolul V - procedura contestării titlurilor de creanță emise pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli, prevederile art. 50 alin. 8 din OUG nr. 66/2011 consacră dreptul contestatarului sau al împuternicitului acestuia de a solicita suspendarea executării titlului de creanță, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în alin. 9 al aceluiași text legal statuând că "instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate";.
Prin urmare, procesul-verbal a cărui suspendare se solicită în cauză reprezintă un titlu de creanță ce întrunește caracteristicile unui act administrativ-fiscal în sensul prevederilor art. 41 C.pr.fiscală și a cărui executare se realizează în condițiile art,. 141 C.pr.fiscală, la care face trimitere expresă textul art. 43 din OUG nr. 66/2011 mai sus citat.
În ceea ce privește condiția achitării cauțiunii stabilite de instanță, reclamanta și-a îndeplinit această obligație la termenul de judecată din data de_ prin depunerea recipisei CEC care atestă consemnarea sumei de10.000 lei (f. 64 dosar).
În privința condițiilor cumulative de admisibilitate ale suspendării executării în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, acesta face trimitere la motivele prevăzute la art. 14 din același act normativ, ele fiind reprezentate de existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube, noțiuni definite de art. 2 alin. 1 lit. "t"; și respectiv "ș";.
Astfel, cazurile bine justificate sunt reprezentate, în accepțiunea legii, de împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar prin pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după
caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Prin urmare, suspendarea actului administrativ este reglementată ca excepție de la aplicarea principiului conform cu care actul administrativ cu caracter unilateral se execută din oficiu (acesta beneficiind de prezumția de legalitate și de veridicitate), în scopul acordării unei protecții provizorii a drepturilor și intereselor particularilor până în momentul în care instanța competentă va cenzura legalitatea actului, însă pentru ca această măsură excepțională să poată opera, nu este suficient doar ca partea interesată să susțină că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, ci trebuie să prezinte argumente pe baza cărora să se poată realiza o analiză în concret a cazului bine justificat și a iminenței unei pagube în raport cu natura și amploarea măsurii dispuse prin actul contestat, cu mențiunea că se impune ca analiza
îndeplinirii acestor condiții legale să se realizeze doar în cadrul unei cercetări sumare a aparenței dreptului, în condițiile în care în cadrul procedurii de suspendare a executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
De altfel, prevederile art. 14 din Legea contenciosului administrativ reprezintă transpunerea în dreptul național a prevederilor, cu valoare de principiu, cuprinse în Recomandarea R(89) 8 a Comitetului de miniștri al Consiliului Europei privind protecția judiciară provizorie în materie administrativă, potrivit cărora "măsurile de protecție provizorie pot fi îndeosebi acordate, dacă executarea actului administrativ este de natură să creeze prejudicii grave, reparabile doar cu dificultate, și sub condiția existenței unui caz prima facie împotriva validității actului respectiv.";
Existența cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o asemenea cerință și interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei.
În cazul suspendării actului instanța este chemată să realizeze o analiză de aparență a legalității, fără a influența și afecta fondul cauzei.
În speță, împrejurările invocate de reclamantă cu privire la aplicabilitatea prevederilor art. 3.1.3 din Ghidul solicitantului potrivit cu care "în perioada de execuție a contractului, Beneficiarul trebuie să depună la OJPDRP, în vederea aprobării, Rapoarte de Activitate care cuprind descrierea activităților din proiect întreprinse în perioada de raportare _";, rapoartele de activitate aprobate constituind documente justificative de plată conform alin. 2 al aceluiași text, se subsumează celor de natură a crea o
îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, câtă vreme se susține că rapoartele de activitate ale experților Tetcu C. și D. D. I. s (cheltuielile neeligibile au fost depuse de către beneficiar și avizate de Autoritatea contractantă.
În ceea ce privește paguba iminentă, aceasta nu poate fi dispensată de aceea a cazului bine justificat. Această condiție este cerută de către legiuitor pentru a se aprecia asupra influenței pe care un act, posibil nelegal, o poate produce asupra patrimoniului celui în cauză, prin punerea sa în executare mai înainte de verificarea legalității actului. Doar producerea unui prejudiciu poate justifica suspendarea unui act aparent nelegal, iar nu constatat ca nelegal.
Executarea acestor acte, mai înainte ca instanța să judece cererea privind anularea lor, este de natură să cauzeze un prejudiciu material concret, problema pagubei iminente impunându-se a fi abordată în contextul particular al fiecărei cauze, pornind de la analiza modului în care executarea
actului posibil ilegal afectează părțile în cauză și de la condițiile în care paguba ar putea fi acoperită în situația constatării nelegalității actului.
Or, raportându-se la cauza de față, poprirea iminentă a contului bancar al reclamantei, coroborată cu valoarea mare a creanței supuse executării, este în mod evident de natură să producă un blocaj al activității reclamantei. Se instituie astfel un dezechilibru între păstrarea efectelor actului posibil ilegal și gradul de afectare al reclamantei prin producerea efectelor acestui act.
În același sens, trebuie avută în vedere aceeași Recomandare nr. R(89)8 adoptată la data de 13 septembrie de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, la care s-a făcut trimitere în cele ce preced și care consideră că este de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie și că autoritățile administrative acționează in numeroase domenii iar activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor.
Recomandarea a apreciat că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un real prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îi impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
La nivel european, actul administrativ este privit ca orice măsură sau decizie de ordin individual luată în exercitarea puterii publice și de natură a produce efecte directe asupra drepturilor, libertăților sau intereselor persoanelor.
În acest context, recomandarea anterior citată, pe deplin aplicabilă României membru al Consiliului Europei, arată că instanțele chemate să decidă măsuri de protecție provizorie vor ține cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, asemenea măsuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de nelegalitatea actului administrativ.
Tot astfel, s-a apreciat că pentru autoritatea publică, suspendarea actului administrativ nu are consecințe negative deoarece scopul urmărit nu este înlăturat, ci eventual doar amânat până la pronunțarea cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, motiv pentru care suspendarea executării actului administrativ trebuie preferată.
Cum punerea în executare a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare contestat ar avea un impact negativ asupra drepturilor reclamantei, pentru conservarea acestora, tribunalul a apreciat că se impune suspendarea executării acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A. de P. pentru D. R. și P., solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare formulată de S.C. R. E. RO S.R.L. ca neîntemeiată.
Primul motiv de recurs are în vedere faptul că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea competentei altei instanțe - motiv de nelegalitate ce se circumscrie art. 304 pct. 3 C.proc.civ.
Prin acțiunea formulate de reclamanta S.C. R. E. RO S.R.L. s-a solicitat suspendarea actului administrativ reprezentat de Procesul verbal de constatare nr. 501/_ până la soluționarea definitivă și irevocabilă în fond a cererii de anulare actului administrativ menționat anterior, act administrativ emis de o autoritate publică centrală, situație care se
încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Așadar, în vederea stabilirii competenței materiale a instanței de judecată prevederile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 referitoare la cuantumul pretențiilor ce face obiectul dosarului, ci prevederile tezei a " din art. 10 alin. (1) din același act normativ, cauza de față având ca obiect suspendarea unor acte administrative emise de o autoritate publică centrală, respectiv un proces verbal de constatare a unei nereguli în derularea contractului de finanțare încheiat cu pârâta, act administrativ emis urmare nerespectării obligațiilor instituite printr-un contract administrativ.
Totodată, dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 reglementează competenta materială a instanțelor de contencios administrativ În funcție de valoarea taxelor, impozitelor, contribuțiilor și datoriilor vamale, prin urmare a unor acte administrative fiscale concret stabilite și care, în mod evident, nu includ toate actele administrative fiscale.
Prin urmare, prezenta acțiune ce are ca obiect suspendarea efectelor unui act administrativ emis de A.P.D.R.P. - Autoritate P. ă Centrală - este de competenta de judecată a instanței de contencios administrativ, În cauza dedusă judecății fiind competentă Curtea de Apel C. - Sectia de Contencios Administrativ și Fiscal, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c), art. 8 alin.
(2) și (3) C.pr.civ. coroborate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și cu art. 3 C.pr.civ. și art. 5 din Codul procedură fiscală.
Un al doilea motiv de recurs are în vedere faptul că sentința nr. 2184/_ pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud este lipsită de temei legal și pronunțată cu greșita aplicare a legii (art. 304 pct. 9 C.proc.civ), respectiva dispozițiilor art. 14 alin. (1) În ceea ce privește existenta cazului bine justificat și a pagubei iminente În prezenta cauză, având în vedere următoarele considerente:
Recurenta învederează instanței de recurs că, instanța de fond a reținut În mod netemeinic și nelegal că În speță sunt Îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute În mod imperativ de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiva cazului bine justificat și a pagubei iminente. Astfel, instanța a reținut În mod neîntemeiat că se impune suspendarea titlului executoriu Întrucât "punerea în executare a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare contestat ar avea impact negativ asupra drepturilor reclamantei, pentru conservarea acestora".
Fată de reținerile instantei de fond recurenta face o scurtă prezentare a situatiei de fapt:
Preliminar, învederează faptul că, A.P.D.R.P. este instituție publică cu personalitate juridică, În subordinea M. ui Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care funcționează În baza prevederilor O.U.G. nr. 13/_ privind Înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. pentru D. R. și P., prin reorganizarea Agenției SAPARD, aprobată prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Scopul Agenției îl constituie implementarea tehnică și financiară a Programului Național de D. R. 2007 - 2013, respectiv accesarea În cele mai bune condiții a Fondului European pentru Agricultură și D. R.
, denumit în continuare FEADR, fond pus la dispoziția României la fel ca și a celorlalte state membre conform principiilor și prevederilor Tratatului de Instituire a Comunității Europene, cât și a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Astfel, pentru măsurile de sprijin din cadrul PNDR sursa de finanțare este asigurată în procent de 80% din FEADR și 20% din bugetul național.
Programul Național de D. R. 2007-2013, denumit in continuare PNOR, a fost elaborat de M. Agriculturii și Dezvoltării Rurale În baza Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru D.
R. (FEADR), cu modificările și completările ulterioare. La data de_ PNDR a fost supus dezbaterii și aprobării de către Comisia Europeană, În cadrul Comitetului Structurilor Agricole pentru D. R. (Comitet STAR) și a fost aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3831 din 16 iulie 2008.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) (privind controalele tehnice și financiare) din Anexa I Prevederi Generale la Contractul de finanțare "Beneficiarul trebuie să consimtă la inspecțiile pe bază de documente sau la fața locului efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană și orice alt organism cu atribuții in domeniu asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabile pe durata de valabilitate a contractului. În acest scop, Beneficiarul se angajează să acorde personalului Autorității Contractante, Comisiei Europene sau al oricărui organism cu atribuții in domeniu ori altor persoane mandatate de aceste instituții, dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementează proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum și la toate documentele și fișierele informatice privind gestiunea tehnică și financiară a Proiectului. Documentele trebuie să fie ușor accesibile și arhivate, astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul este obligat să informeze Autoritatea Contractantă de locul unde sunt arhivate documentele .. "
Astfel, pe parcursul derulării contractului de finanțare, modul de implementare al proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcția Control și Antifraudă din cadrul AP.D.R.P., Autoritatea de audit a Curții de Conturi a României, alte instituții nationale abilitate (D.L.A.F., D.N.A), precum și comisii din partea Uniunii Europene (OLAF).
De asemenea, în conformitate cu procedurile de lucru ale AP.D.R.P. și cu legislația specifică națională, subscrisa este obligată să efectueze controale la solicitarea instituțiilor din cadrul Uniunii Europene.
În etapa derulării procedurilor de achiziție, SC R. E. .RO S. a încheiat contracte de prestări servicii externalizate.
Analizând cele de mai sus, nu se constată legături generatoare de conflicte de interese În sensul celor prevăzute În Anexa III la contractul de finantare, pct. 4.5.
Recurenta menționează că, la tranșa de plată 1, a fost solicitată autorizarea sumei de 206.307,89 lei, fiind autorizate la plată cheltuieli În valoare de 162.532 lei, au fost respinse cheltuieli În valoare de 43.775,89 lei, APDRP plătind efectiv 130.025,60 lei (80% din valoarea totală eligibilă autorizată) .
În dosarul cererii de plată, s-a regăsit contractul civil de prestări servicii nr. 34/_, semnat între S.C. R. E. .RO S.R.L. și domnul Țetcu C., în valoare netă de 36.925,86 lei. Acest contract a fost Încheiat pentru prestarea unor servicii neexternalizate, prin urmare nefăcând obiectul unei avizări din partea SA-CRPDRP 6. De asemenea, s-a regăsit și contractul civil de prestări servicii (neexternalizate) nr. 33/_, semnat Între S.C. R. E. .RO S.R.L. și domnul D. D. I. s, În valoare netă de 36.925,86 lei.
Deși, domnii Țetcu C. și D. D. I. s nu au făcut parte din echipa de implementare a proiectului, din dosarul cererii de plată tranșa I
(finală), respectiv din Raportul de audit Întocmit de auditorul financiar
Herciu Sorin, rezultă că aceștia au fost plătiți ca și experți interni, În baza contractelor de prestări servicii menționate mai sus. În acest sens, APDRP a autorizat cheltuieli eligibile În valoare de 34.002 lei pentru fiecare dintre cei doi experți, decontând efectiv 27.201,60 lei/expert, iar plata onorariilor pentru domnii Țetcu C. și D. D. I. s contravine prevederilor ANEXEI II la contractul de finantare, cheltuiala cu acestea fiind neeligibilă.
Prin urmare, echipa de control din cadrul A.P.D.R.P. a constatat că, beneficiarul S.C. R. E. RO S.R.L. nu a respectat prevederile Contractului de Finantare nr. C431._ 600004 În ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor.
Urmare verificărilor efectuate s-a constatat că investiția realizată de beneficiarul S.C. R. E. RO S.R.L. a devenit NEELIGIBILĂ ca urmare a prevederilor legale și contractuale încălcate, suma totală neeligibilă datorată fiind de 54.403,20 lei, la care se adaugă penalitățile și dobânzi le prevăzute În contractele economice/acordurile încheiate în conformitate cu procedurile de implementare și costurile bancare și accesoriile calculate potrivit prevederilor legale În vigoare, fiind emis În acest de APDRP procesul verbal de constare a neregulilor de stabilire a creanțelor bugetare Încheiat la data de_ șl Înregistrat la Secretariatul A.P .D.R.P. sub nr. 501/_ .
Recurenta subliniază faptul că, emiterea procesului verbal de constatare nr. 501/_, titlu de creanță executoriu, potrivit O.U.G. nr. 66/2011 și Normelor Metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 875/2011, nu este consecința voinței unilaterale a A.P.D.R.P., ci rezultatul conduitei defectuoase a Reclamantei În derularea contractului de finanțare intervenit
Între părți, care nu a respectat obligațiile pe care și le-a asumat prin semnarea acestui contract.
Așadar, prin neregula constatată, arătăm că recurenta - reclamanta a Încălcat obligațiile contractuale asumate prin contractul de finanțare precum și dispozițiile legale aplicabile, beneficiarul fiind singurul răspunzător În fața autorității contractante pentru implementarea proiectului.
Așa cum s-a arătat și instanței de fond, toate neregularitățile au fost consemnate În Procesul verbal de constatare Înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 501/_, Întocmit În conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 și ale H.G. nr. 875/2011.
Împotriva Procesului verbal de constatare nr. 501/_ reclamanta a formulat contestație, Înregistrată la AP.D.R.P. sub nr. 3012/_, soluționată prin Decizia nr. 5347/_ În sensul respingerii acesteia, astfel că emiterea Procesului verbal de constatare nr. 5011_ s-a făcut de către AP.D.R.P. ca urmare a încălcării dispozițiilor din Contractul de finanțare.
Așadar, în ceea ce privește soluția instanței de admitere a cererii de suspendare a Procesului verbal de constatare emis de A.P.D.R.P. recurenta apreciază ca fiind netemeinică și nelegală întrucât în speță instanța de fond nu a ținut cont de temeiurile legale și contractuale mai sus menționate.
În plus, suspendarea unui act administrativ se impune doar atunci când prezumția de legalitate "pălește" sau nu poate fi nici măcar percepută, când actul nu se bucură de credibilitate și forță, datorată unei nelegalități evidente.
În ceea ce priveste condiția "pagubei iminente" menționează recurenta că, art. 2 alin. 1) lit. s) din Legea nr. 554/2004 definește condiția pagubei iminente astfel: s) paguba iminenta - prejudiciul material viitor, dar previzibil
cu evidentă sau după caz perturbarea previzibilă gravă a functionării unei autorități publice ori a unui serviciu public".
Instanța de fond a reținut În mod netemeinic și nelegal că această condiție este îndeplinită Întrucât poprire iminentă a contului bancar a reclamantei coroborată cu valoarea mare a creanței supuse executării, este În mod evident de natură să producă un blocaj al activității reclamantei. Se instituie astfel un dezechilibru între păstrarea efectelor actului posibil ilegal și gradual de afectare al reclamantei prin producerea efectelor acestui act".
Executarea unei obligații bugetare, stabilită printr-un act administrativ care se bucură de prezumția de legalitate nu poate constitui prin ea însăși o pagubă În sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004. Într-adevăr, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului. Or, executarea unei obligații bugetare, care a fost stabilită printr-un act administrativ fiscal care se bucură de prezumția de legalitate nu poate constitui prin ea însăși o pagubă.
Mai mult, simpla menționare a existenței unei creanțe constatate nu duce de facto la constatarea că există o pagubă iminentă, iar din actele existente la dosar nu rezultă pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ.
În acest context, paguba iminentă o poate invoca pârâta, care în calitate de Autoritate coordonatoare a implementării Programului FEADR în România este responsabilă de derularea acestui program în condiții de legalitate, prin faptele consemnate în Procesul verbal de constatare nr. 501/2012 fiind prejudiciat bugetul Statului și, implicit, bugetul C.E.
Paguba iminentă trebuie să fie rezultatul executării actului administrativ atacat, astfel cum dispune art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, unde aceasta este definită ca fiind un prejudiciu material, viitor dar previzibil care ar produce perturbarea gravă a funcționării unei societăți. Paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ trebuie să fie indicată și probată În concret,
nu doar afirmată de reclamantă.
Pe de altă parte, recurenta arată că nu este relevantă întrunirea cerințelor pagubei iminente, întrucât art. 14 din Legea nr. 554/2004 impune pentru a se putea dispune suspendarea executării unui act administrativ unilateral, întrunirea cumulativă a doua condiții: existența cazului bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
De asemenea, intimata-reclamantă trebuia să depună documente prin care să raportăm suma de 68.004,00 lei reprezentând debitul constituit prin titlul executoriu la cifra de afaceri a societății, documente la care instanța de fond era obligată să se raporteze în verificarea pagubei iminente.
Se menționează că dezechilibrul reținut de instanță "între păstrarea efectelor actului posibil ilegal și gradual de afectare al reclamantei prin producerea efectelor acestui act" nu poate fi reținut având în vedere că titlul executoriu nu poate fi reținută ca fiind o pagubă iminentă întrucât, acest titlu executoriu a fost emis tocmai ca urmare a culpei exclusive a recurentei
- reclamante prin încălcarea clauzelor contractuale asumate.
Așa cum am arătata și mai sus, din punct de vedere economic orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă dar, din punct de vedere juridic. paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului.
În acest context, paguba iminentă o poate invoca subscrisa, care în calitate de Autoritate coordonatoare a implementării Programului PNDR în România este responsabilă de derularea acestui program în condiții de legalitate, prin faptele semnalate de DLAF și consemnate în Procesul verbal de constatare nr. 501/2012 fiind prejudiciat bugetul Statului și, implicit, bugetul C.E.
Mai mult, dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prevăd faptul că cele două condiții de admisibilitate, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, trebuie Îndeplinite cumulativ. Prin urmare chiar dacă s-ar face dovada unei pagube iminente, este de natura evidenței, că în speța de față, nu operează prezumția de nelegalitate a actului administrativ, nefiind astfel dovedit un caz bine justificat.
Prin întâmpinarea formulată în cauză (f.18), intimata reclamantă SC
R. E. S.R.L. a solicitat respingerea recursului pârâtei ca netemeinic și nelegal.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Cu privire la stabilirea competenței materiale a instanței de judecată soluția tribunalului este legală în sensul constatării propriei competențe. Astfel, prevederile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 se referă la cuantumul obiectului actului administrativ fiscal ca reper pentru determinarea competenței, din această perspectivă cererea fiind corect introdusă la tribunal.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru a putea fi dispusă suspendarea efectelor unui act administrativ este obligatoriu a fi îndeplinit în mod cumulativ doua condiții: existența unui caz bine justificat și existența unei pagube iminente. Art. 2 alin. 1 lit. ș) al aceluiași act normativ definește paguba iminentă ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil.
Reclamanta, în cuprinsul cererii de suspendare, nu a indicat nici o pagubă iminentă, nici un prejudiciu care să poată justifica suspendarea actului atacat. Sub acest aspect, reclamanta a arătat doar faptul că prin procesul verbal și executarea lui se crează reclamantei grave prejudicii și se află în prezența unui pericol iminent de a-și opri activitatea, de a reuși a plăti la termene furnizorii contractuali, precum și de a putea achita drepturile salariale. Nici una dintre aceste afirmații nu a fost însoțită de probe.
Peste aceste susțineri din acțiune, tribunalul a reținut că poprirea iminentă a contului bancar al reclamantei, coroborată cu valoarea mare a creanței supuse executării, este în mod evident de natură să producă un blocaj al activității reclamantei. Nici cu privire la aceste elemente de fapt nu s-a prezentat nici o probă care să ateste iminența unei popriri sau ponderea mare a sumei din actul administrativ fiscal în ansamblul activității și patrimoniului reclamantei.
Prin urmare, condiția pagubei iminente - prejudiciu material - nu a fost demonstrată de către reclamantă, analiza celeilalte condiții cumulative devenind astfel inutilă.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 14 alin. 4 și 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea urmează să admită recursul și să modifice hotărârea atacată în sensul respingerii cererii de suspendare a executării procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilirea creanțelor bugetare încheiat la_ de A. de P. pentru D. R. și P. .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Admite recursul declarat de A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P. împotriva sentinței civile nr.2184 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud pe care o modifică în sensul că respinge cererea de suspendare a executării procesului verbal de constatare a
neregulilor și de stabilirea creanțelor bugetare încheiat la_ de A. de
P. pentru D. R. și P. . Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. L. R. A. A. M. S. AL H.
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: A.P.M.
