Decizia civilă nr. 396/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 396
Ședința publică din 5 aprilie 2013
C. pletul constituit din :
PREȘEDINTE: N. B. - J. ecător
ECĂTORI: V. F.
S.
GREFIER: D. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către petenta SC M.
V. P. C. S., cu sediul în loc. R. nr. 1130/A, județul M., împotriva sentinței civile nr. 2810 din_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata A. N. A. R. - A.
B. de A. S. -T. - S. de G. a A. M., cu sediul în C. napoca, str. V., nr. 17, județul C., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru recurenta-petentă SC
M. V. P. C. S. se prezintă avocat Ș. C. A., lipsă fiind intimata
A. N. A. R. - A. B. de A. S. -T. - S. de G. a
A. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței și părții prezente la dezbateri faptul că prezenta cauză este la primul termen de judecată în recurs, că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și că în data de_, prin serviciul registratură al instanței, intimata a transmis prin fax la dosar întâmpinare.
Reprezentantul recurentei-petentă SC M. V. P. C. S., avocat Ș.
C. A., arată că nu are de formulat chestiuni prealabile solicitând cuvântul în dezbaterea recursului.
T., chestiuni prealabile nefiind invocate acordă reprezentantului recurentei cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei-petentă SC M. V. P. C. S., avocat Ș.
C. A. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând pe fond cauza să se dispună admiterea în totalitate a plângerii contravenționale formulată de petentă împotriva procesului-verbal de contravenție seria ANAR nr. 0004912/_ . Consideră că s-a produs o vătămare prin faptul că martorul semnatar al procesului-verbal de contravenție este același cu cel care a semnat nota de constatare, acesta fiind incompatibil în condițiile în care își desfășoară activitatea în cadrul unității intimate. Apreciază că vătămarea produsă este gravă prin aplicarea sancțiunii sub aspect pecuniar, procesul-verbal fiind afectat de nulitate. Pentru motivele arătate prin cererea de recurs și reitereate succint în fața instanței solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând pe fond cauza să se dispună admiterea în totalitate a plângerii contravenționale, fără cheltuieli de judecată.
T., în baza înscrisurilor existente la dosar, reținând susținerile și concluziile părții prezente la dezbateri, reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele :
Prin sentința civilă nr. 2810 din 6 decembrie 2012 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta SC M. V. P. C. S., cu sediul în R. nr.1130/A, jud.M., în contradictoriu cu intimata A. N. "A. R. ";, A. B. de A. S. -T., cu sediul în C. -N., str.V. nr.17, jud.C. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În data de_, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 75.000 lei pentru fapta prevăzută de art.87 pct.18 din Legea 107/1996 modif. și compl., constând în aceea că, la data de_, a depozitat pe taluzul digului râului Vișeu, precum și în zona de protecție a acestuia, de apărare împotriva inundațiilor, bușteni în cantitate de 60 mc, punând în pericol stabilitatea și siguranța digului, pe taluzul unde a depozitat bușteni existând urme vizibile de deteriorare.
În acest sens, s-a întocmit procesul-verbal seria ANAR nr.0004912, care cuprinde, strict formal, toate mențiunile prevăzute de art.17 din OG 2/2001 sub sancțiunea nulității, ce ar fi putut fi constatată și din oficiu.
Motivele de nelegalitate ale procesului-verbal invocate de către petentă sunt nefundamentate și contrazise de conținutul procesului-verbal, precum și de adresa nr.4082/_ emisă de intimată.
Astfel, în cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției, s- a evidențiat faptul că procesul-verbal a fost încheiat în lipsă, fiind tăiate celelalte două variante (contravenientul este sau refuză să semneze procesul-
verbal).Fiind respectate dispozițiile art.19 din OG 2/2001, această împrejurare este confirmată de un martor, Gherman I., care nu are calitatea de agent constatator în cadrul intimatei, fiind angajat în calitate de geograf.
Mai mult, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001 (în acest sens și Decizia nr.XXII/2007 a ÎCCJ, recurs în interesul legii), iar raportat la împrejurarea pe care o invocă petenta, nulitatea procesului- verbal de constatare a contravenției nu ar putea fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, ceea ce nu s-a invocat și dovedit în speță.
Sub aspectul temeiniciei actului, astfel cum rezultă și din nota de constatare din data de_ și planșele fotografice depuse de către intimată, petenta a depozitat o cantitate însemnată de material lemnos pe taluzul digului râului Vișeu, precum și în zona de protecție a acestuia. Perioada relativ scurtă de timp în care ar fi stat acolo buștenii, precum și aprecierea făcută de martorul petentei, în sensul că nu s-a cauzat vreun prejudiciu, nu conduc la exonerarea petentei de răspunderea contravențională pentru fapta săvârșită, câtă vreme este interzisă depozitarea pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel, scopul instituirii acestui tip de faptă contravențională fiind deosebit de important, constând în apărarea împotriva inundațiilor, conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apă, protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor și albiilor acestora, etc.
Nici solicitarea petentei în sensul de a se dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment nu este întemeiată, realizându-se o corectă individualizare a sancțiunii, raportat la gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, astfel cum prevede art.5 și art.21 alin.3 din OG 2/2001.
Petenta a fost sancționată cu minimul amenzii prevăzut de lege, sancțiunea pecuniară impunându-se pentru a se putea realiza efectiv scopul sancționator și preventiv al acesteia.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs petenta SC M. V. P.
´S S. solicitând în principal modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului-verbal de contravenție, iar în subsidiar casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță în vederea completării probatoriului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de recurs petenta a arătat următoarele: hotărârea instanței este nefondata pentru următoarele considerente:
instanța a subliniat in motivarea hotărârii atacate ca sub aspectul temeiniciei actului,așa cum a rezultat si din nota de constatare din data de _ încheiata de către intimata si planșele fotografice petenta ar fi depozitat o cantitate însemnata de material lemnos pe taluzul digului râului Vișeu, precum si in zona de protecție a acestuia;
susținerea intimatei potrivit căreia petenta ar fi depozitat o cantitate de 60 m.c. material lemnos ,este împărtășita parțial si de către instanța de fond (o cantitate însemnata) deși declarația martorului audiat la propunerea noastră a arătat o cantitate cu mult redusa fata de cea indicata inițial fiind astfel creata o confuzie;
unul dintre elementele principale ale răspunderii contravenționale este ca prin activitatea desfășurata sa se fi produs o paguba (art.16 alin.l si art.23 din Ordonanța nr.2/2001), or din actul dresat nu s-a reținut că aș fi produs o deteriorare a zidului de protecție a digului, aspect care înlătura motivarea instanței de fond cu privire la gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit de urmarea produsa [ in ce a constat urmarea produsa?];
mai mult decât atât, susținerea din plângerea introductiva potrivit căreia fiind nesocotite disp.art.19 alin.2 din Ordonanța nr.2/2001 cu referire directa la imposibilitatea semnării procesului-verbal de un martor din cadrul unității in care iși desfășura agentul constatator activitatea nu au fost agreate de către instanța fondului;
trebuie reținut ca după mai multe termene de judecata intimata a reușit sa răspundă la adresele instanței si sa comunice ca martorul Gherman I. lucrează in cadrul societății intimatei,dar ca nu are calitatea de agent constatator si ca acest aspect nu ar conduce la nulitatea actului dresat,sens in care s-a invocat si Decizia nr.XXII/2007 a ICCJ susținându-se ca "raportat la împrejurările subliniate de către petenta nu putea sa fie invocata decât daca s-a pricinuit pârtii o vătămare ce nu poate fi Maturata decât prin anularea acelui act,ceea ce nu s-a invocat si dovedit in speța";
punctul de vedere al petentei a fost detaliat in cuprinsul plângerii introductive, insa petenta a dorit sa mai facă următoarele precizări necesare soluționării cauzei;
nota de constatare încheiata de către intimata a fost realizata Ia data de_ ,iar actul a fost dresat la data de_ .Nu a fost oferita vreo explicație de către intimata cu privire la aceasta neregularitate si la motivele pentru care nu au fost respectate dispozițiile legale in materie, apărarea intimatei fiind inexistenta. Astfel, prezența la fata locului doar a agentului constatator si a colegului sau de serviciu nu suplinește cerința imperativa prev.art.19 alin.3 din Ordonanța
nr.2/2001 si nu oferă o justificare a acestei lacune evidente în condițiile in care depozitul este situat intr-un loc public existând posibilitatea prezentei si a unor alte persoane, semnătura martorului Gherman I. reprezentând un adevărat abuz,o nesocotire crasa a dispozițiilor legale in materie;
este evident ca aceasta împrejurare a prejudiciat echitatea procedurii de constatare a unei contravenții în condițiile in care in favoarea oricărui contravenient operează prezumția de nevinovăție (HoLAnghel vs.Romania,cererea nr.28183/03 pronunțata la data de_ );
in acest sens s-a pronunțat si CEDO, prezumția de nevinovăție aplicându-se si in materie civila (Erkner si Hofauer,hotărâre din _
&67)astfel încât este evident ca ea acoperă si materia contravențiilor. Interesant este ca instanța de fond a făcut in cuprinsul motivării hotărârii referire si la"circumstanțele personale ale contravenientului"tara a ie indica si a ie detalia,hotărârea fiind criticabila si sub acest aspect;
in aceste condiții, sarcina probei revine agentului constatator,ori in cauza acesta nu a susținut credibil cele consemnate in procesul- verbal de contravenție,petenta reușind sa fac dovada unei cu totul alte stări de fapt (lipsa unui prejudiciu, neafectarea digului,o cantitate de material lemnos cu totul alta decât cea reținuta de către agent);
era necesar ca instanța fondului sa retina in mod corect ca procesul- verbal este afectat de nulitate, neprezentând credibilitate imposibilitatea asigurării unui martor asistent,altul decât cel din cadrul societății in care își desfășoară activitatea agentul constatator la o ora rezonabila si intr-un loc public;
este de necontestat ca încălcarea disp.art.19 alin.l si 3 din OG nr.2/2001 atrage nulitatea actului numai in condițiile in care pârtii i s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului,conform art.105 alin.l Cod de procedură civilă,ori in cauza pendinte judecații,pe fondul neregularităților constatate,petentei i-a fost produsa o vătămare ce se circumscrie aplicării unei amenzi in cuantum substanțial,75.000 lei;
in subsidiar,in situația in care se constata de ca instanța fondului a nesocotit disp.art.129 Cod procedură civilă, petenta solicită trimiterea cauzei in rejudecare in vederea completării probatoriului (expertiza de specialitate prin care să se stabilească daca s-a produs vreo paguba la zidul de protecție).
Intimata A. N. A. R. - A. B. de A. S. -T. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului T. reține următoarele:
Potrivit art. 129 alin.5¹ Cod de procedură civilă ─ introdus prin art. I pct.14 din Legea nr. 202/2010 ─ părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Or, T. observă că petenta nu a cerut la fond admiterea probei cu expertiză tehnică, așa încât solicitarea de casare a hotărârii nu este întemeiată.
T. apreciază că în mod corect prima instanță a interpretat dispozițiile art.19 din O.G. nr. 2/2001 raportat la situația concretă din speță.
În procesul verbal s-a menționat faptul că acesta a fost încheiat în lipsă (cu alte cuvinte că reprezentantul petentei nu a fost de față la încheierea sa), iar pe de altă parte, martorul semnatar nu are calitatea de agent constatator, așa cum rezultă din adresa de la fila 45 din dosarul de fond.
De asemenea, petenta nu a dovedit vreo vătămare, câtă vreme în cauză a fost audiat un martor propus de ea și s-au depus la dosar fotografii, probele fiind administrate în mod echitabil în sensul art. 6 CEDO.
În fine, O.G. nr. 2/2001 nu interzice încheierea unor note de constatare, anexe la procesul-verbal de contravenție, câtă vreme este respectat termenul de prescripție prevăzut de art.13 alin.1 din actul normativ precitat.
Potrivit art. 87 pct.18 din Legea apelor nr. 107/1996 constituie contravenție, depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălților și pe faleza mării, pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel.
După cum se observă, contravenția reținută în sarcina petentei este de pericol, iar nu de rezultat așa încât nu interesează dacă prin fapta săvârșită nu s-a produs un prejudiciu material.
Simpla depozitare a materialelor de orice fel în locurile arătate în text realizează latura obiectivă a contravenției.
Săvârșirea faptei rezultă chiar din declarația martorului Suciu I. (f.19 fond), propus de petentă, care se coroborează cu fotografiile depuse la prima instanță (f.28-34 ).
Sub aspect individualizator, T. va menține amenda în cuantum de
75.000 lei aplicată prin procesul-verbal de contravenție.
Amenda a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege pentru această faptă, iar petenta nu a dovedit împrejurări care să confere faptei un pericol social redus de natură să justifice înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment.
Sancțiunea avertisment se aplică în mod excepțional, în caz contrar sancțiunile pentru încălcarea Legii nr. 107/1996 nu ar mai avea un caracter efectiv și disuasiv.
În raport de aceste considerente, T., în temeiul art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă, va respinge recursul declarat de petentă, sentința atacată fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta SC M. V. P. C.
´S S., împotriva sentinței civile nr. 2810 din_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte | J. ecători | G. | ier | ||||
N. B. | V. | F. | A. S. | D. | H. |
în concediu de odihnă semnează vicepreședintele instanței
Red. S.A. /_
Tehnoredact. O.M.O./_ Ex. 2
J. ecător la fond: Ana-M. L.
