Decizia civilă nr. 5633/2013. Excepție nelegalitate act administrativ
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 5633/2013
Ședința publică de la 14 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător C. I.
Judecător F. T. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta M. M. D. împotriva sentinței civile nr. 2052 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. în contradictoriu cu intimații R. A. DE T. U.
C. C. N., C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. N., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ .
Pentru acest termen de judecată întregirea completului de judecată 2R se face prin participarea d-nei judecător F. T., aflată pe programarea de permanență conform procesului verbal atașat
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C u r t e a ,
Prin sentința civilă nr. 2052 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. a fost respinsă excepția de nelegalitate a HCL 767/2006
-N. formulată de reclamanta M. M. -D., în contradictoriu cu pârâții R. A. DE T. U. C. -N., și C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. .
În considerente se reține că prin plângerea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C. -N., petenta M. M. -D. în contradictoriu cu intimata R.A.T.U.C. C. -N., a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de contravenție nr.0172783/_ iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, cu cheltuieli de judecată.
Prin înscrisul depus la dosarul cauzei la data de_, petenta invocat excepția de nelegalitate a art.2 lit.b, art.7 din HCL nr.767/2004 și a art.10 din Anexa nr.1 a acestui act normativ, raportat la prevederile art.15 alin.2 din OG 2/2001.
Prin încheierea de ședință din data de_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a dispus suspendarea cauzei în baza art.244 alin.1 C.pr.civ., până la soluționarea excepției de nelegalitate a HCL nr.767/2004 de către Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
La data de 12 iunie 2012, petenta si-a precizat excepția de nelegalitate, solicitând constatarea nelegalității art.2 lit.b, art.7 din HCL nr.767/2004 și a art.10 din Anexa nr.1 a acestui act normativ, raportat la prevederile art.15 alin.2 din OG 2/2001.
Petenta a arătat că reglementarea printr-o hotărâre de consiliu local a competenței controlorilor intimatei de a constata și de a sancționa contravenții este nelegală, raportat la OG 2/2001, care stabilește expres și limitativ categoria de acte normative prin care se poate atribui competența de agent constatator. De asemenea, a susținut că faptul că hotărârea de consiliu local nu este lege specială a fost confirmată prin Decizia nr.4829/2011 al Curții de Apel C. .
Pârâtul C. Local al Municipiului C. -N., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea excepției de nelegalitate invocată de petentă și a arătat că administrația publică locală poate stabili contravenții în domeniile în care are prevăzute expres atribuții prin lege, cu condiția ca în aceste domenii să nu fi fost stabilite deja anumite contravenții prin lege sau hotărâri de guvern., așa cum reiese din prevederile OG 86/2001, aprobată prin HG nr.828/2003 și OG 2/2001.
Prin urmare Tribunalul trebuie să stabilească dacă C. Local al municipiului C. -N. avea sau nu competența de a reglementa și stabili sancțiuni contravenționale de natura celor evocate în HCL nr 767/2004, art.2 lit b și art. 7, și care au condus la sancționarea contravențională a petiționarei.
Pentru dezlegarea acestei probleme relevante sunt:
prevederile art. 15 din OG nr. 2/2001
Contravenția se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori.
Pot fi agenți constatatori: primării, ofițerii și subofiterii din cadrul M. ui de Interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți conducatori ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, presedinti ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale.
) prevederile art 45 din Legea nr. 92 din 10 aprilie 2007
(9) Consiliile locale, consiliile județene și, după caz, C. General al Municipiului București vor stabili, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, faptele care constituie contravenții în domeniul serviciului de transport public local, altele decât cele prevăzute la alin. (2)-(7) sau în alte reglementări legale.
prevederile art. 1 din OG 2/2001 care stipulează că legea contravențională apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanța, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al
sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a C. ui General al Municipiului București.
Art.2 alin (2) din același act normativ statuează că prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau județene se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuții prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului.
În art. 5 din OG 2/2001 se stipulează după cum urmează:
Sancțiunile contravenționale sunt principale și complementare.
Sancțiunile contravenționale principale sunt:
avertismentul;
amenda contravențională;
In considerarea textelor legale mai înainte amintite, tribunalul a apreciat că, hotărârea C. ui local a fost emisă în limitele și potrivit normelor, sarcinilor și competențelor stabilite conform art.36 alin.2 lit.c și art.45 alin.1 din Legea 215/2001 fiind atributul C. ui local de a adopta acest act de administrare a domeniului transportului public local.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că C. ui local, în ce privește o reglementarea de detaliu, are competența de emitere a hotărârilor privind administrarea domeniului transportului public local și de organizare a serviciilor unității administrativ teritoriale.
Împotriva sentinței a declarat recurs M. M. D.
, solicitând admiterea recursului cu consecința casării cu reținere spre rejudecare a sentinței atacate, pentru încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.pr.civ. și constatarea actului administrativ atacat ca fiind nelegal.
În motivarea recursului arată că, instanța în mod eronat a pornit în soluționarea cauzei. Astfel, aceasta indică faptul că "Prin urmare Tribunalul trebuie să stabilească dacă C. local avea sau nu competența de a reglementa si stabili sancțiuni contravenționale de natura celor evocate în HCL atacată."
Or, excepția de nelegalitate cu a cărei soluționare a fost investită instanța, avea ca obiect stabilirea următorului fapt: dacă C. Local are competența de stabili cine are competența de a fi agent constatator.
Prin urmare, instanța trebuie să analizeze dacă o hotărâre de C. Local este în sensul OG 2/2001 o lege specială, de natură să confere acesteia atributul de a numi agenții constatatori de care vorbește art. 15 alin. 2 din OG 2/2001. Or, potrivit argumentului invocat de subscrisa, argument bazat pe jurisprudența constantă a Curții de Apel C. (a se vedea Decizia CA C. aflată în dosarul cauzei), hotărârea de Consiliu Local nu este o lege specială, prin urmare, C. Local nu poate printr-un alt act administrativ să atribuie atributul de agent constatator.
Mai mult, exprimarea utilizată de legiuitor este limitativă și exhaustivă, reglementând specific natura actului normative prin care se poate atribui această competență de a deveni agent constatator. În acest sens, în notele de ședință, depuse de recurentă înainte de ultimul termen, a adus argumente în plus pentru susținerea acestei interpretări. Pe de altă parte, instanța de fond a ignorat flagrant atât argumentele aduse de-a lungul procesului, nefăcând nicio referire la acestea în considerentele hotărârii.
Examinând recursul, curtea reține următoarele:
Reclamanta invoca excepția de nelegalitatea a art. 2 lit. b, a art. 7 din HCL nr. 767/2004 si a art. 10 din Anexa nr. 1 a acestui act normativ, raportat la prev. art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor. In esența, se susține ca reglementarea printr-o hotărâre de consiliu local a competentei controlorilor RATUC C. -N. de a constata si de a sancționa contravenții este nelegala, raportat la OG nr. 2/2001 care stabilește expres si limitativ categoria de acte normative prin care se poate atribui competenta de agent constatator.
Potrivit art. 2 lit. b din Hotărârea C. ui Local nr. 767/2004, nerespectarea reglementarilor cuprinse in art. 2-4 din anexa nr. 1 (Norme de conduita ale personalului RATUC si ale publicului calator in mijloacele de transport in comun), constituie contravenții si se sancționează cu amenda de către personalul RATUC.
Potrivit art. 2 alin. (1) din OUG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, "Prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate".
A. . (2) al aceluiași articol prevede ca "prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau județene se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuții prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului".
Legata de aceasta problema este aceea a domeniului in care se pot stabili contravenții de către organele abilitate, asa cum sunt definite prin lege.
In ce privește consiliile locale, o interpretare riguroasa a alin. 2 al art.
2 duce la o dubla limitare a dreptului lor de stabilire a contravențiilor:
pe de o parte, numai in domeniile unde au stabilite expres atribuții prin lege ( sunt avute in vedere prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001, actualizata, prin care se stabilesc atribuțiile C. ui Local);
pe de alta parte, daca in aceste domenii, au fost stabilite deja anumite contravenții prin lege sau hotărâri de guvern, administrația publica locala nu mai are competenta de a reglementa nici aceleași contravenții dar nici altele.
Potrivit art. 30 alin. (2) din OG nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de calatori, aprobata prin HG nr. 828/_, "Consiliile locale și județene și C. General al Municipiului București vor stabili, printr-o hotărâre adoptată în condițiile legii, faptele care constituie contravenții în domeniul transportului public local de călători, altele decât cele prevăzute la alin.(1) sau în alte reglementări în vigoare.
Potrivit art. 15 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: "(1) Contravenția se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește si sancționează contravenția denumite în mod generic agenți constatatori. (2) Pot fi agenți constatatori primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul M. ui de Interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale";.
Deci excepția invocată de recurentă este neintemeiată.
Rezulta ca administrația publica locala poate stabili contravenții in domeniile in care are prevăzute expres atribuții prin lege, cu condiția ca in aceste domenii sa nu fi fost stabilite deja anumite contravenții prin lege sau hotărâri de guvern.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de M. M. D. împotriva sentinței civile nr. 2052 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
DP C. | I. | F. | T. | M. N. | ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: A.Rădulescu