Decizia civilă nr. 5637/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIE CIVILĂ Nr. 5637/2013
Ședința publică de la 14 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător C. P.
Judecător F. T. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta B. N. ANA împotriva sentinței civile nr. 411 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj în contradictoriu cu intimații A. N. A V., A. N. DE A. F., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Pentru acest termen de judecată întregirea completului de judecată 2R se face prin participarea d-nei judecător F. T., aflată pe programarea de permanență conform procesului verbal atașat.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă recurenta personal, asistată de av.Dinu M., cu împuternicire avocațială și consilier juridic, G. Dragotă în reprezentarea intereselor intimatei, A. N. a V. cu delegație de reprezentare aflată la fila 21 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatei, ANAF- întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefundat.
Reprezentantul recurentei depune și comunică înscrisuri în susținerea cererii de recurs, despre care relevă că au fost depuse și cu ocazia formulării recursului.
Reprezentanta intimatei arată că lasă la aprecierea instanței să se pronunțe cu privire la primirea înscrisurilor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței de fond, relevând în susținere că obiectul acțiunii introductive nu l-a reprezentat atacarea Ordinului cum greșit a reținut instanța de fond ci faptul că recurenta avea dreptul de a fi repartizată pe posturile vacante. Era normal să se ceară și anularea Ordinului, întrucât acest Ordin nu era aplicabil.Se mai arată că s-a solicitat una și s-a acordat altceva. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate. În susținere se arată că preavizul i-a fost
comunicat recurentei aducându-i se la cunoștință că postul va fi supus reorganizării și că are dreptul de a formula o opțiune. Lista posturilor vacante a fost afișată pe site-ul ANAF.A existat o testare pe care recurenta nu a trecut-o și nu a fost repusă în funcție.
În replică, reprezentantul recurentei arată că nu s-a contestat rezultatul ci faptul că ANAF trebuia să pună la dispoziție postul vacant în conformitate cu dispozițiile art.99.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.411 din 7 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta B.
N. ANA, în contradictoriu cu pârâtele A. N. DE A. F., A.
A V. .
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că potrivit legislației în materie, ordinele pot fi cu caracter normativ sau individual. Actele cu caracter normativ se caracterizează prin faptul că, au aplicabilitate generală, astfel cum stabilesc prevederile art. 3 lit. a) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare "act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală";.
Prin concluziile scrise formulate, Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj a arătat următoarele:
Cu privire la alegațiile reclamantei relative la existența obligativității publicării in Monitorul Oficial a ordinelor ANAF, acestea nu sunt fondate.
In primul rând, Ordinele Președintelui ANAF nr. 2406/2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a V., direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și direcțiilor județene și a municipiului B. pentru accize și operațiuni vamale, nr. 2407/2011 privind aprobarea statelor de funcții ale Autorității Naționale a V.
- aparat central și structuri subordonate si nr.2619/2011, nu au calitatea de "acte normative" emise sau adoptate de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala, astfel cum statuează dispozitiile art.3 lit.a din Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.
In speta, Ordinele Președintelui ANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011 si nr.2619/2011, nu pot reprezenta "acte cu caracter normativ", intrucat acestea nu au o aplicabilitate generala, nu se adresează "erga omnes", ci au calitatea unor "acte administrative cu caracter individual".
Ordinele mentionate se adreseaza unui numar restrans si bine definit de subiecti. care au luat cunostinta de dispozitiile acestuia,si ca "aceste ordine nu privesc persoane determinate ci doar reglementeaza normativ, organizarea si statul de functii, aceste functii putand fi ocupate de persoane diferite pe parcursul existentei lor.
La data de_ s-a comunicat reclamantei preavizul nr. 38317/_ prin care face cunoscut faptul că începând cu data de_ postul pe care îl ocupă va fi supus reorganizării. Prin același act s-a făcut cunoscut reclamantei că lista funcțiilor publice de execuție vacante pentru care se poate opta va fi publicată pe site-ul Autorității Naționale a V. și afișate la avizierul Autorității Naționale a V. al direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și al direcțiilor județene, iar opțiunea pentru numire în una din funcțiile publice vacante potrivit noii structuri se va formula în scris și va fi comunicată compartimentului de resurse umane din cadrul direcției regionale pentru accize și operațiuni vamale. De asemenea s-a făcut cunoscut că în cazul în care pentru
funcția pentru care se optează există și alte opțiuni se va desfășura examen pentru numirea în funcții.
Urmare a preavizului primit reclamanta optează pentru funcția publică de inspector asistent din cadrul Direcției Județene și Operațiuni Vamale Sălaj. Cum pentru același post au existat și alte opțiuni în condițiile preavizării s-a procedat la testarea personalului. În urma examinării/testării profesionale obținând un punctaj final de 142 reclamanta este declarată respinsă.
Actul normativ evocat prin decizie respectiv Legea nr.188/1999, prin art.99 alin.1 prevede că (1) Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
autoritatea sau instituția publică și-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcționarul public nu este de acord să o urmeze;
autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public;
ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția publică ocupată de către funcționarul public a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea;
pentru incompetența profesională, în cazul obținerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor profesionale individuale;
funcționarul public nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 54 lit. g);
starea sănătății fizice sau/și psihice a funcționarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice deținute;
ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcționar public de acceptare a numirii în condițiile art. 93.
În cazul eliberării din funcție prevede alin.3 al articolului menționat autoritatea sau instituția publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
Tot astfel prin alin.5 al articolului arătat se prevede că în cazul alin.1 lit.b (autoritatea/instituția își reduce personalul ca urmare a reorganizării prin reducerea postului…) în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are
obligația de a le pune la dispoziție funcționarilor publici iar prin alin.6 se prevede că în cazul prevăzut la alin.1 lit.a (autoritatea/instituția și-a încetat activitatea ori a fost mutată…), dacă nu există funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul autorității sau instituției publice, autoritatea ori instituția publică are obligația de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor P. i, în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante.
Același act normativ prin art.100 prevede că în caz de reorganizare a instituției în caz de reorganizare a autorității sau instituției publice, funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri:
se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%;
sunt reduse atribuțiile unui compartiment;
este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice;
este schimbată structura compartimentului.
În cazul în care există mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituția publică.
În cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituția publică nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării.
Din normele enunțate reiese că eliberarea din funcție se face în situația reorganizării cu condiția preavizării și oferirii posturilor vacante celor în cauză.
Mai reiese din norme că numirea directă pe postul vacant corespunzător în cazul reorganizării se face doar în situația în care acesta a avut loc urmare a reducerii atribuțiilor aferente funcției sau unui compartiment, în celelalte situații de reorganizare cum este reducerea posturilor prin efectul legii ocuparea posturilor rămase cu atribuții similare postului desființat se realizează în lipsa unei stipulații exprese prin raportare la art.99 alin.3 și 100 alin.3 din Legea nr.188/1999 prin examen/testare profesională.
Actele dosarului au relevat că a avut loc o reorganizare prin efectul Legii; reorganizarea prin reducerea posturilor de același fel a vizat întreg personalul iar în condițiile reducerii posturilor personalul a fost preavizat. Tot astfel au relevat actele că în condițiile informării făcute în contextul preavizării s-a procedat la afișarea numărului posturilor rămase respectiv la punerea la dispoziție sens în care au și fost făcute opțiuni.
Mai atestă actele că pentru ocuparea posturilor rămase au fost mai multe opțiuni pentru care s-a procedat la examinare iar rezultatul s-a consemnat în raportul final reclamanta fiind respinsă.
S-a putut observa din acte că reorganizarea a avut loc prin reducere de posturi - nu prin modificare de atribuții, ca personalul a fost în condițiile reorganizării preavizat de eliberarea din funcție si că posturile rămase au fost puse la dispoziție pentru acestea existând mai multe opțiuni s-a procedat la examinare iar eliberarea din funcție a avut loc în condițiile în care nu exista posibilitatea încadrării. Ori față de cele rezultate din acte nu se poate susține nu a fost realizată o reorganizare și efectiv realizată eliberarea din funcție în raport cu normele mai sus enunțate.
În cauză A. N. de A. F. are calitate procesuală pasivă, raportat la faptul că prin precizarea de acțiune s-a solicitat anularea unor ordine a cărei emitentă este A. prin Președinte.
Așadar față de cele arătate în baza art.18 din Legea nr.554/2004 și a dispozițiilor Legii nr.188/1999 Curtea a dat o soluție de respingere a acțiunii formulate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B. N. Ana solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost precizată în scris, dispunând anularea Ordinului nr.2406/_, precum și a Ordinului
nr.2407/_ emise de pârâta A. N. de A. F. ; anularea Ordinului nr.8405/_ emis de pârâta A. N. a V. ; reîncadrarea reclamantei în funcția publică de execuție de inspector vamal grad profesional asistent, gradația 5 la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Maramureș; cu obligararea pârâtei să plătească reclamantei o despăgubire egală cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat începând cu data de_ și până la data reitegrării, actualizate cu rata inflației.
În motivele de recurs se arată că prin Ordinul nr.8405/_ emis de pârâta A. N. a V. s-a procedat la eliberarea reclamantei din funcția publică de inspector vamal, deținută în cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Maramureș. Încetarea raporturilor de serviciu a survenit ca urmare a reorganizării instituției angajatoare.
Recurenta-reclamantă arată că la data de_, i s-a comunicat înscrisul intitulat "preaviz"; cu nr.38317/_, prin care i s-a pus în vedere că începând
cu data de_ postul ocupat de aceasta va fi supus reorganizării. De asemenea, prin același act i s-a adus la cunoștință posibilitatea de a solicita redistribuirea pe o funcție publică similară din cadrul pârâtei, drept consacrat de dispozițiile art.99 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Conform acestei norme legale (1) Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
autoritatea sau instituția publică și-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcționarul public nu este de acord să o urmeze;
autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public;
ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția publică ocupată de către funcționarul public a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea;
pentru incompetența profesională, în cazul obținerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor profesionale individuale;
funcționarul public nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 54 lit. g);
starea sănătății fizice sau/și psihice a funcționarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice deținute;
ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcționar public de acceptare a numirii în condițiile art. 93.
Situațiile prevăzute la alin.(1) lit.a-c și e-g reprezintă motive neimputabile funcționarilor publici.
În cazul eliberării din funcția publică, autoritatea sau instituția publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
În perioada de preaviz, persoana care are competența legală de numire în funcția publică poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.
În cazurile prevăzute la alin.1 lit.b, c și e, în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție, funcționarilor publici.
În cazurile prevăzute la alin.1 lit.a-c și e, dacă nu există funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul autorității sau instituției publice, autoritatea, ori instituția publică are obligația de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor
i, în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante. În cazul în care există o funcție publică vacantă corespunzătoare, identificată în perioada de preaviz, funcționarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.
În situația reclamantei, perioada de preaviz de 30 de zile, așa cum aceasta este reglementată de art.99 alin.3 ar fi încetat la data de_, dată până la care aceasta ar fi trebuit să formuleze o eventuală cerere de redistribuire în condițiile art.5 din norma legală sus menționată.
Precizează că o astfel de cerere a înregistrat la instituția pârâtei sub nr.46852 din_, prin care a solicitat să i se pună la dispoziție o funcție publică vacantă. În aceste condiții, pârâta avea obligația de a soluționa această cerere, de a oferi reclamantei un post vacant corespunzător pregătirii sale, sau de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor P. i să întreprindă demersuri în acest sens, pentru a se definitiva o eventuală procedură de transfer.
Mai mult, la data formulării cererii de redistribuire existau posturi vacante chiar în structura de personal a celor două pârâte, posturi care au rămas neocupate după prima sesiune de testare profesională și opțiuni care a avut loc în perioada 13.07 -_ .
Cu toate că dispozițiile legale sus-menționate, sunt obligatorii pentru pârâte, acestea din urmă nu s-au conformat, dispunând intempensiv eliberarea reclamantei din funcția publică, suprimându-i acesteia dreptul de a beneficia de o repartizare pe un post vacant, fără a intreprinde nimic în sensul celor dispuse de norma legală arătată mai sus.
În aceste condiții, reclamanta-recurentă consideră că în mod abuziv i s-a încălcat un drept protejat expres de dispozițiile legale imperative.
Cu privire la cererea de anulare a celor două acte administrative emise de pârâta A. N. de A. F., apreciază că acestea au un caracter normativ, putând fi criticate oricând sub aspect de nelegalitate, conform art.11 alin.4 din Legea nr.554/2004.
Conform art.116 din Constituția României, raportat la art.1 din HG nr.109/2009 ANAF este un organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea M. ui Finanțelor P. e.
Potrivit art.58 alin.1 Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin HG nr.1226/2007 "ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte cu caracter normativ ale miniștrilor și conducătorilor celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija acestora";.
În cauza de față, ordinele atacate au natura juridicăa unor acte administrative cu caracter normativ, însă nu au fost publicate în Monitorul Oficial, fapt ce le lipsește de efecte juridice și forța legală.
Practic, sancțiunea ce poate fi reținută este aceea a inexistenței lor ca acte administrative, fapt ce atrage nulitatea tuturor actelor subsecvente.
Caracaterul esențial al actelor administrative normative este acela al reglementării secundum legem, astfel spus actele administrative normative sunt norme de organizare și de executare a normelor primare din lege, sau din hotărâri de guvern, prezentând caracteristicile acestora: generalitate, impersonalitate, abstracțiune.
Recurenta arată că cele două acte administrative atacate prezintă aceste caracteristici, prin urmare, sunt acte cu caracter normativ, iar viciul nepublicării în Monitorul Oficial al acestora atrage sancțiunea inexistenței și pe cale de consecință, a inopozabilității, fiind în prezenta unui viciu de legalitate externă, așa cum s-a reținut și în jurisprudența ÎCCJ - Decizia nr.5440/_ .
Prin încheierea nr.1766 pronunțată la data de_ de către Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus în temeiul dispozițiilor art.XXIII alin.2 și 4 din Legea nr.2/2013 trimiterea dosarului pe cale administrativă la Curtea de Apel Cluj - instanța devenită competentă potrivit normelor legale sus aminite să soluționeze prezentul recurs.
Intimata A. N. a V. prin D.R.A.O.V. Cluj a formulat întâmpinare la data de 4 aprilie 2013 (f.6-11 dos._ *) prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
N. de A. F. a formulat la rândul său întâmpinare la data de 8 aprilie 2013 formulând concluzii de respingere ca neîntemeiat a recursului.
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art.304, 3041C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Reclamanta-recurentă a solicitat anularea actului administrativ (Ordinul nr.8405 din_ și reîncrarea sa în funcția publică de execuție de inspector vamal, grad profesional asistent, gradația 5, precum și obligarea pârâtei-intimate Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Maramureș, la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat începând cu data de_ și până la data reintegrării, actualizate cu rate inflației, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Prima instanță a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantă. Prin recursul declarat, reclamanta invocă ca și motiv de nelegalitate,
aplicarea greșită a legii, susținând în esență că actele administrative atacate au natura juridică unor acte administrative cu caracter normativ, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, fapt ce le lipsește de efecte juridice.
Curtea reține că, în esență, prin Ordinul nr.2406/2011 emis de ANAF s-a aprobat structura organizatorică a Autorității Naționale a V., precum și a structurilor organizatorice ale Direcțiilor Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale și Direcțiilor Județene și ale Municipiului B., unități subordonate Autorității Naționale a V. . De opotrivă prin Ordinul nr.2407/2011 a fost aprobat statul de funcții pentru aparatul central al Autorității Naționale a V. și unitățile subordonate.
Cât privește Ordinul nr.2589/2011, prin acesta a fost aprobată bibliografia pentru examenul de testare profesională în timp ce prin Ordinul nr.2619 din 1_
, s-au constituit comisiile de examen și de soluționare a contestațiilor și s-a aprobat regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de examen și al comisiei de soluționare a contestațiilor.
Problema juridică ce a stârnit controverse în prezenta cauză, este aceea de a stabili dacă potrivit legislației în materie, ordinele sus amintite se încadrează în categoria actelor administrative cu caracter normativ, sau dimpotrivă, acestea constituie acte administrative individuale.
Actele cu caracter normativ se caracterizează prin faptul că au aplicabilitate generală, așa cum stabilesc prevederile art.3 lit.a din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Totodată, în doctrina de specialitate, se definește actul administrativ unilateral cu caracter normativ, ca fiind acel act administrativ care cuprinde reglementări de principiu cu caracter obligatoriu, formulate în abstract, în vederea aplicării la un număr nedeterminat de persoane.
Dimpotrivă, actele administrative cu caracter individual se definesc prin faptul că efectele lor se produc asupra unui/unor subiect/subiecți de drept determinat/determinați, sau cel puțin determinabil.
Raportând concluziile sus arătate la actele administrative din prezenta cauză, se desprinde ideea că acestea nu pot fi încadrate în categoria actelor cu caracter normativ deoarece nu au o aplicabilitate generală și nu se adresează
"erga omnes";, ci au aplicabilitate limitată doar pentru salariații, respectiv funcționarii publici și personalul contractual, încadrați în cadrul Autorității Naționale a V. și structurile acestuia. Aceasta deoarece, structura organizatorică și statul de funcții a instituțiilor publice, nu pot avea un caracter normativ pe de-o parte, ele neavând caracter general, nu se adresează tuturor subiecților de drept, iar pe de altă parte, având în vedere faptul că, acestea se aprobă printr-un act administrativ intern emis de către instituția publică, în raport de numărul de posturi aprobat prin lege.
Reglementarea normativă a structurii Autorității Naționale a V., cu interes general, este aprobată prin HG nr.110/2009, iar, organizarea și statul de funcții aprobate prin ordinele atacate, nu pot fi calificate ca fiind unele de interes general, cu caracter normativ pentru care există obligația publicării în Monitorul
Oficial. Ele au fost date în temeiul și în aplicarea HG nr.565/2011 și prin urmare, nu exista obligativitatea publicării lor în Monitorul Oficial, conform art.11 alin.2 lit.b din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii primei instanțe, se referă la faptul că în situația reclamantei-recurente, perioada de preaviz de 30 de zile, așa cum aceasta este reglementată de art.99 alin.3 ar fi încetat la data de 0_, dată până la care aceasta ar fi trebuit să formuleze o eventuală cerere de redistribuire în condițiile art.5 din norma legală sus-menționată. Cum, o astfel de cerere s-a formulat, sub nr.46852 din 0_ prin care reclamanta a solicitat să i se pună la dispoziție o funcție publică vacantă, pârâta în aceste condiții avea obligația de a soluționa cererea, respectiv de a oferi reclamantei un post vacant corespunzător pregătirii sale, sau, de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor P. i să intreprindă demersuri în acest sens pentru a se definitiva o eventuală procedură de transfer.
Aceasta deoarece, la data formulării cererii de redistribuire existau posturi vacante chiar în structura de personal a celor două pârâte, posturi care au rămas neocupate după prima sesiune de testare profesională și opțiuni care a avut loc în perioada 13.07. -_ .
Cu toate că dispozițiile legale sus menționate sunt obligatorii pentru pârâte, acestea nu s-au conformat, dispunând în mod abuziv eliberarea reclamantei- recurente din funcția publică, suprimându-i acesteia dreptul de a beneficia de o repartizare pe un post vacant. Așadar, în opinia recurentei, actul administrativ atacat este nelegal, încălcându-i-se acestuia un drept protejat de dispozițiile legale imperative.
În esență, din actele administrative atacate în vederea eficientizării și îmbunătățirii coordonării activității Autorității Naționale a V. s-a procedat la reducerea numărului maxim de posturi de la 4586 la un număr de 3159 de posturi, în domeniul perfecționării profesionale a personalului din cadrul ANV au fost înființate la nivelul unor direcții regionale și județene, centre regionale de instruire și s-a dispus completarea atribuțiilor Autorității Naționale a V. în vederea bunei funcționări a acesteia.
De asemenea, conform art.6 din Ordinul Președintelui ANAF nr.2406/2011 respectiv art.4 din Ordinul Președintelui ANAF nr.2407/2011, dispozițiile art.99 alin.1 lit.b, alin.(3), (4), (6) și (7) din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, sunt direct aplicabile. Totodată, prin Ordinul Președintelui ANAF nr.2589 din_ a fost aprobată bibliografia pentru examenul de testare profesională a funcționarilor publici și a personalului încadrat pe funcții contractuale, stabilindu-se perioada desfășurării acestuia ca fiind 18 - 29 iulie 2011.
Prin art.2 alin.(1) din Regulamentul pentru Organizarea și Desfășurarea examenului de testare profesională prevăzut în anexa 11 ce face parte integrantă din Ordinul nr.2407/2011, s-a oferit posibilitatea personalului de a opta în scris pentru funcții publice vacante, de conducere sau execuție, corespunzătoare în termenul comunicat prin preaviz. Aceleași dispoziții statuau că opțiunea se poate face numai pentru o singură funcție publică vacantă, cu posibilitatea modificării opțiunii, o singură dată, până la data stabilită pentru depunerea opțiunilor, în cadrul termenului de preaviz. Alin.(3) al art.2 din Regulament statua asupra faptului că opțiunile trebuiau înaintate în original Direcției Resurse Umane, Organizare Generală și Perfecțională din cadrul Agenției Naționale a V., până pe data de_, ora 16,30.
În aplicarea prevederilor Ordinului 2406 și respectiv 2407/2011, au fost emise și comunicate preavizele funcționarilor publici ale căror posturi au fost
supuse reorganizării. Aceasta deoarece, potrivit textelor legale sus-amintite, A.N.V., avea obligația de a aduce la cunoștință persoanelor direct implicate, faptul că postul pe care îl ocupă va fi supus reorganizării și că până la data de
_, ora 16,30 acesta poate opta pentru o funcție vacantă corespunzătoare.
Acestea sunt bazele și premisele de la care reclamanta-recurentă a înțeles să conteste legalitatea actului administrativ susținând totodată că autoritatea publică implicată, nu i-a respectat dreptul său de opțiune, și prin urmare, a eliberat-o în mod abuziv din funcție.
Critica este neîntemeiată, câtă vreme reclamanta-recurentă omite să aibă în vedere dispozițiile art.3 din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului, care subliniază clar faptul că dreptul de opțiune odată exercitat, constituie în același timp și cerere pentru înscriere la examen.
Și este așa, deoarece opțiunea pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare presupune posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice din aceeași categorie, respectiv funcție publică de conducere sau de execuție, corespunzător categoriei funcției publice deținute la momentul exprimării opțiunii și cu respectarea gradului profesional deținut, fiind exclusă posibilitatea de a opta pentru o funcție publică cu un grad profesional superior celui deținut, care ar presupune o promovare fără respectarea unor prevederi legale.
Așa fiind, recurenta odată exercitându-și dreptul de opțiune, au devenit incidente prevederile art.31 din Regulament, potrivit căruia în situația în care, pentru un post din lista posturilor vacante există o singură opțiune, examinarea profesională nu se mai impune, iar funcționarul public respectiv va fi numit în mod corespunzător pe funcția pentru care a optat. Aceasta este singura situație în care opțiunea exercitată poate fi și validată, însă în cazul de față, nu sunt îndeplinite aceste cerințe deoarece pentru postul declarat vacant au optat mai multe persoane. Așadar, în această situație devin aplicabile prevederile art.3 din Regulament potrivit cărora în această situație se organizează examen de testare
profesională. Recurenta a participat la examenul organizat și nu a obținut punctajul care să-i permită accederea pe postul pentru care a optat, nu se poate susține că actul administrativ este nelegal.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.pr.civ., recursul declarat de reclamantă este neîntemeiat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta B. N. ANA împotriva sentinței civile nr.411 din 7 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
C. | I. | C. | P. | F. | T. |
GREFIER
M. N. ȚÂR
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
