Decizia civilă nr. 61/2013. Contencios. Refugiați
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR.61/R
Ședința Camerei de Consiliu din 18 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE N. B. -judecător
J. ecător V. F.
J. ecător V. P.
G. ier M. H.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta - reclamantă B. N. cu reședința în B. M. ,str. O., nr. 9/21 împotriva sentinței civile nr. 8650 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul cu nr. de mai sus, în contradictoriu cu intimatul -pârât I. G. PENTRU I. - D. A. ȘI I. - C. M., având ca obiect refugiați.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de_, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele,
Prin sentința civilă nr.8650/_ a Judecătoriei B. M. s-a respins plângerea formulată de petenta B. N. cu domiciliu procesual ales în B.
M., str O. nr 9/21, județul M., în contradictoriu cu intimatul I. G. pentru I. - D. A. și I. C. M. cu sediu procesual ales în Ș.
, str C. nr 1A, județul M., împotriva hotărârii nr 2437202/h/MM dată în dosar nr. 20993/2012 și a menținut hotărârea dată de I. G. pentru I.
.
În considerentele sentinței s-a reținut că la data de 17 iulie 2012 petenta formulează cerere de azil, cerere motivată de existența unor probleme sociale (f. 7). Prin hotărârea nr 2437202/h/MM din data de 16 august 2012 a fost respinsă cererea petentei de acordare a statutului de refugiat, neacordându-se nici protecție subsidiară. În motivarea hotărârii intimata a arătat că la data depunerii cererii de azil, solicitanta a declarat că numele său este B. N. , cetățean moldovean, născută la data de_ în Moldova.
În urma verificărilor efectuate în baza de date, s-a constatat că d-na B.
figurează ca intrată în România la data de_, cu o carte de identitate falsă. La data de_ petenta a fost reținută de către autoritățile romane, iar urmare a reținerii sale a solicitat azil în România.
S-a arătat că în cadrul interviului, doamna B. N., a declarat că s-ar fi născut la data de_, în Briceni, Moldova este de religie creștină, divorțată și a absolvit 9 clase. În Moldova a muncit doar în agricultură.
Solicitanta a declarat că a obținut prin 2010 sau 2011 pașaportul fără să se prezinte personal, plătind pe cineva, fiindcă acolo pentru orice trebuie să dai bani. În ianuarie 2011 a plecat în Franța cu viză, dar viza a expirat. Când era în Franța a vorbit cu un moldovean să o ajute să obțină cetățenie română, obținând astfel o carte de identitate falsă, despre care nu știa că este falsă și a ajuns astfel în România, cu prietenul ei, care este român.
Solicitanta a declarat că a plecat din Moldova în ianuarie 2011 deoarece fostul ei soț, cu care s-a căsătorit în anul 2010 și de care a divorțat la un an, o bătea. Deși a fost bătută, nu a fost la spital și nu a depus plângere, întrucât soțul ei este influent în sat. Ar fi reușit să meargă la spital în oraș, dar nu avea voie să plece nici măcar la părinți. Familia sa locuia la 25 km de Trinca, unde stătea împreună cu soțul ei. A reușit să plece și să divorțeze de soțul ei fiindcă o ajuta un unchi, care locuia la Briceni, la 40 de km de Trinca și care o vizita și pe care îl vizita când lipsea soțul de acasă. În mai 2012 s-a finalizat divorțul.
Solicitanta nu s-a prezentat la proces fiindcă era în Franța, dar a lăsat o împuternicire unchiului, pentru a se prezenta în locul ei. A plecat din Moldova pentru a scăpa de soțul ei, dar și pentru a-și găsi un loc de muncă. Nu se poate întoarce în Moldova fiindcă îi este frică de fostul ei soț. A auzit că acesta a căutat-o și în Franța.
Solicitanta nu a avut alte probleme în afară de cele prezentate. Nu a făcut parte din partide sau organizații politice și nu a desfășurat activități politice, Nu a fost reținută, arestată, judecată sau condamnată în afară de cele susținute în interviu și cerere. Nu au fost invocate motive de altă natură.
S-a arătat în motivare că noțiunea de "temere bine întemeiată de a fi persecutat"; implică prezența unui element subiectiv la persoana care solicită acordarea acestui statut. Din analiza sintagmei "bine întemeiată"; se poate trage concluzia că statutul de refugiat nu este determinat doar de simpla existență a unei stări de spirit a celui în cauză, ci și de situația obiectivă pe care se bazează acesta.
În analiza elementului subiectiv al "temerii de persecuție"; s-a reținut că solicitanta nu dorește să se întoarcă în țara de origine din cauza faptului că soțul ei o bătea, aserțiunile petentei sunt inconsistente, nefiind în măsură să ofere niciun fel de detaliu cu privire la situația sa particulară, răspunsurile date au fost evazive pe întreg parcursul interviului, deși s-a încercat permanent identificarea aspectelor și elementelor de individualizare care ar putea avea relevanță în cazul său. Conform declarațiilor solicitantei, aceasta nu a depus
plângere la poliție și nu a fost la spital, întrucât nu avea voie să meargă nici măcar la familia sa, care se afla la 25 de km distanță. Cu toate acestea, conform declarațiilor, atunci când soțul ei lipsea, își vizita unchiul care află la 45 km distanță și acesta o vizita pe ea.
Solicitanta a mai declarat că ar fi plecat din Moldova și pentru a-și găsi de muncă. Dacă o persoană se deplasează exclusiv din considerente economice, este un migrant economic, și nu un refugiat.
În urma analizării celor declarate de solicitantă, nu a reieșit nici un aspect din care să rezulte că în țara în care avea reședința obișnuită, aceasta ar fi riscat să fie supusă unor acte de persecuție din partea autorităților sau a unor agenți de persecuție nestatali, acte de persecuție care să aibă la bază motive de opinie politică, rasă, religie, naționalitate, apartenență la un grup social.
Din punct de vedere subiectiv temerea de persecuție a solicitatei este neîntemeiată, neavând fundament real.
Totodată, nu există o temere de persecuție din punct de vedere obiect, iar aspectele invocate nu fac obiectul procedurii de azil.
Prin "persecuție"; se înțelege o acțiune care este suficient de gravă prin ea însăși ori prin repetarea faptelor pentru a expune solicitantul unor pericole de natură să îi aducă atingere vieții, integrității corporale ori libertății sale, ori pentru a-l împiedica în mod evident să trăiască în țara sa de origine, și are la bază unul sau mai multe din următoarele motive: rasă, naționalitate, religie, apartenență la un grup social sau opinie politică, indiferent dacă motivele sunt reale sau au fost atribuite persoanei în cauză de agentul care exercită persecuția.
Având în vedere motivațiile solicitantului, acestea nu se încadrează din punct de vedere legal în accepțiunea de acte de persecuție, întrucât nu au existat elemente care să conducă la conturarea unor acte de persecuție, elementele descrise de solicitant nu pot sta la baza unui act de persecuție.
Conform celor relatate, solicitantul nu a fost afectat de vreo acțiune care să-i fi adus atingere vieții, integrității sale corporale sau drepturilor fundamentale. Nu s-a putut identifica nici un agent de persecuție care se încadrează în prevederile art. 11 din HG 1251/2006.
Din declarațiile solicitantei nu rezultă că riscă o condamnare la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse, deoarece, deși întrebată fiind, nu a făcut referire în acest sens. În urma analizei, se apreciază că solicitanta nu este expusă la un risc serios de a fi condamnată la moarte sau de a executa o astfel de pedeapsă, deoarece nu a identificat nici o cauză care să ducă la aplicarea unei astfel de pedepse.
Solicitanta nu a prezentat nici un element circumstanțial din care să rezulte existența unui risc serios și prezent de a fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante în cazul întoarcerii sale în țara de origine.
S-a arătat că statul moldovean nu este implicat într-un conflict armat intern sau internațional pentru a se analiza dacă solicitanta riscă o amenințare
serioasă, individuală la adresa vieții sau integrității sale în cazul întoarcerii în țara de origine.
ul este o instituție menită să asigure protecție internațională victimelor sau potențialelor victime ale unor acte de persecuție și nicidecum persoanelor care trec printr-o situație economică grea sau sunt dornice de un trai mai bun.
Din motivarea cererii de azil și de acordare a protecției subsidiare rezultă că motivele invocate de petentă sunt generate de probleme de ordin familial. Motivele pentru care petenta nu dorește să se întoarcă în Republica Moldova, solicitând protecția statului român sunt determinate de comportamentul agresiv al fostului soț.
Potrivit art 23 alin 1 din Legea 122/2006 privind azilul în România statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află în afara țării de origine și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări, precum și persoanei fără cetățenie care, fiind în afara țării în care își avea reședința obișnuită datorită acelorași motive menționate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă.
Pentru a fi acordat dreptul de azil se impune ca persecuția să provină din partea unor agenți ai statului. La aprecierea actelor și faptelor de persecuție se ia în considerare dacă acestea provin, în special, de la următorii agenți de persecuție: statul; partidele sau organizațiile care controlează statul ori o parte importantă din teritoriul statului; agenți neguvernamentali, dacă statul, partidele sau organizațiile care controlează statul, inclusiv organizațiile internaționale, nu sunt capabili sau nu doresc să asigure protecție împotriva persecuției sau când aceștia își asumă ori tolerează actele agenților neguvernamentali (art 11 din HG 1251/2006).
Motivele invocate de petentă nu se înscriu printre motivele ce ar putea determina acordarea statutului de refugiat. Petenta nu este persecutată din motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social. Sentimentele de temere invocate de petentă, generate de comportamentul unei anumite persoane, nu constituie motiv de acordare a statutului de refugiat. Petenta poate solicita statului moldovean acordarea protecției prin luarea măsurilor ce se impun împotriva persoanei vinovate de eventualul comportament violent. Acordarea statutului de refugiat garantează protecția persoanei față de persecuțiile exercitate de agenți ai statului pe motive de rasă, naționalitate, religie, opinii politice, apartenență la un grup social.
Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția
acelei țări. Prin risc serios se înțelege: 1. condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau 2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau 3. o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă (art 26 din Legea 122/2006).
Raportat la motivele invocate, petentei nu i se poate acorda nici protecția subsidiară. Prin reîntoarcerea în Republica Moldova aceasta nu este supusă unui risc serios generat de condamnarea la pedeapsa cu moartea, tortură, tratamente inumane sau degradante, amenințare serioasă individuală la adresa vieții sau integrității ca urmare a violenței generalizate de un conflict armat intern ori internațional. În Republica Moldova nu există conflict armat. Și în cazul acordării protecției subsidiare, se impune ca factorul de tortura, tratamentele inumane ori degradante să provină de la agenți ai statului.
În concluzie, motivele invocate de petentă nu se înscriu între motivele pentru care se poate acorda statutul de refugiat sau protecția subsidiară. Motivele invocate sunt generate de comportamentul unei persoane, cetățean al statului moldovean și nu de agenți ai statului, iar împotriva acestui comportament petenta poate solicita protecția statului a cărui cetățean este.
La soluționarea cererii de azil se au în vedere pe lângă motivele invocate de petentă și situația concretă din țara de origine și credibilitatea petentului solicitant. Cu privire la credibilitate, se reține faptul că petenta a formulat cererea de azil în momentul în care a fost descoperită pe teritoriul României cu o carte de identitate românească, nesolicitând acordarea statutului de refugiat imediat ce a intrat pe teritoriul României. Scopul pentru care petenta a formulat cererea de acordare a statutului de refugiat și acordarea protecției subsidiare îl reprezintă reglementarea dreptului de ședere pe teritoriul României, drept ce nu poate fi însă, acordat în temeiul dispozițiilor Legii 122/2006 privind azilul în România. Cu privire la situația din țara de origine, se reține așa cum s-a arătat anterior că în Republica Moldova nu există conflict armat, astfel încât nu există amenințări cu privire la viața sau integritatea corporală a petentei ca urmare a unor conflicte armate.
Analizând motivele invocate de petentă prin prisma dispozițiilor Legii 122/2006 s-a constatat că hotărârea nr 2437202/h/MM din data de_ este întemeiată, plângerea formulată fiind respinsă atât cu privire la acordarea dreptului de azil, cât și cu privire la acordarea protecției subsidiare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta B. N.
.
Recursul nu a fost motivat în fapt sau în drept.
Intimatul I. G. pentru I. -D. A.
și I.
-C.
M.
prin înscrisul depus la fila 5, a adus la cunoștință instanței faptul că petenta a depus la_ declarația de renunțare la cererea de azil, deoarece dorește să se întoarcă în țara de origine.
La termenul de judecată din 11 ianuarie 2013 instanța din oficiu a invocat excepția nulității, pe care analizând-o reține următoarele:
Potrivit art.303 Cod procedură civilă recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.
Conform art.306 alin.1 Cod procedură civilă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.2.
Cu toate că în înscrisul depus la fila 3 din dosar de recurs recurenta pretinde că în conținutul respectivului înscris indica motivele de recurs, conținutul acestuia nu confirmă susținerile recurentei.
Arătarea de către recurent a faptului că dorește să fie audiați și doi martori, ale căror nume și adrese le indică, nu poate fi apreciată ca fiind o motivare a declarației de recurs, întrucât nu cuprinde criticile aduse hotărârii atacate care să facă posibilă încadrarea în vreunul din cazurile de recurs reglementate de Codul de procedură civilă.
Pentru aceste considerente, având în vedere că nu sunt incidente motive de ordine publică, tribunalul, în temeiul art.306 Cod procedură civilă va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite excepția nulității și în consecință:
Constată nulitatea
recursului declarat de către petenta B. N. cu reședința în B. M. ,str. O., nr. 9/21 împotriva sentinței civile nr. 8650 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, județul M., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 18 Ianuarie 2013.
Președinte
J. ecător
J. ecător
B. N.
F.
V.
P. V.
ier
M.
detașată la Secția a I-a civilă semnează grefier șef secție
Red. / P.V.-_
Tred. C.C.-_ /2 ex.
J. ecător la fond:A. R. A.
