Sentința civilă nr. 252/2013. Contencios. Refuz acordare drepturi
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 252/2013
Ședința publică de la 04 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. M. L., în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, având ca obiect refuz acordare drepturi.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
C., din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, corelat cu art. 3, pct. 1 C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
C., după deliberare, din oficiu invocă excepția necompetenței materiale în soluționarea cauzei și rămâne în pronunțare asupra excepției invocată.
C.
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. M.
,astfel cum a fost precizată la data de_ în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE APEL BUCUREȘTI s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea intimatei la:
plata diferenței de indemnizație aferentă lunilor octombrie, noiembrie și decembrie 2012 și neachitate ;
Plata dobânzii legale aferente sumei neacordate, dobândă ce urmează a fi calculată de la data scadenței și până la data plății efective;
Actualizarea debitului cu rata inflației pentru perioada scursă Între data scadenței și cea a plății efective.
Plata de daune morale în cuantum de 10.000 lei pentru prejudiciul moral, constând în stresul cauzat de nemulțumirea cauzată prin luarea cestei măsuri abuzive, de efortul necesar parcurgerii procedurilor administrativă și judiciară în vederea recunoașterii drepturilor încălcate.
Obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamanta că este judecător la C. de A. B. și în baza Ordinului Ministrului Justiției nr. 3478/c/_ beneficiază de o indemnizație lunară de încadrare brută de 8740 lei la care se adaugă sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în cuantum de 1248 lei și un cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru păstrarea confidențialității de 1251 lei.
La data de_, data achitării indemnizațiilor pentru judecătorii Curții de A. B. am primit însă doar 5300 lei cu mențiunea că plata a fost făcută în baza foii de prezență Înregistrată sub nr. 1 /15944/S9/_ Întocmită de președinta secției a IX a, judecător I. Dănăilă și grefiera șefă M. a U. eanu În cuprinsul căreia se menționează că a fost prezentă la locul de muncă doar 124 de ore în locul celor 184 pontate celorlalți salariați ai Secției.
1
A contestat modalitatea de întocmire a foii de prezențe și măsura reducerii indemnizației aferente lunii octombrie 2012 pe calea contestației adresate președintelui Curții de A. B. înregistrate sub nr. 1/16]48/_ iar prin adresa nr. 3/16148/C/_ i s-a răspuns că această contestație este inadmisibilă.
Modalitatea de întocmire a foii de prezență nu este reflectată de nici o împrejurare obiectivă deoarece în cadrul instanței nu există o condică de prezență sau vreo altă modalitate de stabilire a prezenței judecătorilor în timpul orelor de program.
În plus, așa cum a arătat în motivarea contestației reclamantei adresate președintei Curții de A. B., poate dovedi prezența sa la birou în toate zilele în care a fost trecută absentă în cuprinsul foii de prezență. Dovada prezenței înțelege să o fac cu data documentelor word cuprinzând redactarea hotărârilor judecătorești în format electronic.
Ca o modalitate specifică a daunelor moratorii aferente creanțelor bănești înțelege să solicite și obligarea intimatei la plata dobânzii legale.
De asemenea, solicită actualizarea creanței cu indicele ratei inflației. acordarea cumulată a dobânzii și actualizării este posibilă pentru aplicarea corectă a dispozițiilor art. 1531 C.Civ., potrivit căruia despăgubiri le civile trebuie să cuprindă atât pierderea efectivă (damnum emergens), cât și beneficiul nerealizat (Iucrum cesans).
Astfel, reactualizarea creanței constituie acoperirea pierderii patrimoniale suferite ce constă într-o diminuare a valorilor active din patrimoniu (aplicând interpretarea reductio ad absurdum, dacă inflația monetară ar fi foarte mare s-ar ajunge la o evidentă îmbogăți re fără justă cauză în detrimentul creditorului), iar beneficiul nerealizat constă în lipsirea activului patrimonial de o sporire care ar fi intervenit, prejudiciul fiind determinat expres ca întindere de disp. OG 9/2000.
În plus, nu se poate aprecia că acordarea reactualizării cu rata inflației cumulat cu dobânda legală ar reprezenta o dublă reparare a prejudiciului. Acest lucru ar putea fi susținut numai în măsura în care dobânda legală ar fi stabilită raportat la rata inflației. Or, în formula de calcul a dobânzii legale nu este avută în vedere rata inflației. Astfel, dobânda de referință a BNR (cu care este egală dobânda legală potrivit OG nr. 9/2000) = media, ponderata cu volumul tranzacțiilor, între dobânda la depozitele atrase de BNR și vânzările reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta în luna anterioara celei pentru care se face anunțul. În timp ce indicele prețurilor de consum este o măsură a variației prețurilor calculată de Institutul Național de Statistică prin compararea prețurilor cu amănuntul ale unui coș de bunuri și servicii reprezentative pentru consumul populației. Indicele preturilor de consum măsoară evoluția de ansamblu a preturilor mărfurilor cumpărate de pe piața si a tarifelor serviciilor utilizate de populație intr-o anumita perioada (denumita perioada curenta) fata de perioada anterioara (denumita perioada de baza sau de referința).
Din cele două definiții ale acestor indicatori rezultă că aceștia depind de elemente diferite, au natură juridică diferită și deci regim juridic diferit.
In consecință, chiar practica judiciară anterioară Noului cod civil a apreciat ca fiind întemeiată solicitarea de acordarea a actualizării creanței cumulat cu dobânda legală.
Noul cod civil reglementează expres cumulul dobânzii legale cu daunele interese în cuprinsul art. 1535 C.civ
Daune morale. Solicită plata de daune morale în cuantum de 5.000 lei pentru prejudiciul moral, constând în stresul cauzat de nemulțumirea cauzată prin luarea cestei măsuri abuzive, de efortul necesar parcurgerii procedurilor administrativă și judiciară în vederea recunoașterii drepturilor încălcate.
2
În circumstanțiere: I se pare relevant să sublinieze că apreciază măsura dispusă ca fiind doar o altă modalitate de șicanare în șirul șicanelor pe care le suportă din partea președintei Secției a IX a a CAB, judecător I. Dănăilă, ce durează neîntrerupt din martie 2010 când s-a Încercat mutarea reclamantei în altă Secție cu ignorarea specializării reclamantei și a vechimii în cadrul Secției. Acțiunea de șicanare a avut, de asemenea, concursul constant al conducerii Curții de A. B. .
În drept s-au invocat prevederile: art. 1 din Legea 554/2004.
În ședința publică din_ C. a invocat, întemeiat pe dispozițiile art. 137 C.pr.civ. raportat la art. 8 din Legea nr. 554/2004 excepția necompetenței materiale a Curții de A. Cluj în soluționarea prezentei cauze, excepție pe care a apreciat-o ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
In speta reclamanta C. M. Lămâița solicita obligarea pârâtei C. de
A. B. la plata sumelor de bani reținute, în mod nelegal, din indemnizația ce trebuia să i se acorde ca urmare a desfășurării activității de judecător, precum și la plata de daune morale pentru prejudiciul moral constând în stresul cauzat de nemulțumirea cauzată prin luarea măsurii abuzive de pontare a sa doar cu un număr de 124 de ore în locul celor 184 de ore cu care au fost pontați restul colegilor.
Rezultă, astfel, din conținutul cererii de chemare în judecată că pretențiile solicitate decurg din raporturile legate de exercitarea funcției de judecător, care nu este asimilată unei funcții publice, pentru a cădea sub incidența dispozițiilor Legii nr. 188/1999.
Prin urmare, în speță sunt aplicabile dispozițiile Codului muncii, respectiv cele ale art. 266, 269 Codul muncii, competența de soluționare a cererii revenind Tribunalului Cluj, în compunerea specifică pentru soluționarea litigiilor de muncă, potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. c din codul de procedură civilă de la 1865.
Pentru aceste considerente in temeiul art. 158,159 pct. 2 ,art. 2 pct. 1 lit. c din Codul de procedură civilă de la 1865, C. va admite exceptia de necompetenta materiala si va declina competenta materiala de solutionare a prezentei actiuni in favoarea Tribunalului Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. Cluj.
Declină competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta M.
C., în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, în favoarea Tribunalului Cluj.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. M. T.
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_
3
