Decizia civilă nr. 862/2013. Contencios. Refugiați
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ nr. 862
Ședința din camera de consiliu din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. G.
J. ecător: M. P.
J. ecător: M. H.
G. ier: E. -A. I. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-intimatul I.
G. PENTRU I. - D. A. ȘI I. - C. M., cu sediul în Ș. M.
, str. C. nr. 1A, județul M., împotriva sentinței civile nr. 3341/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în contradictoriu cu intimatul-reclamant
A. A., având ca obiect refugiați.
Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței din camera de consiliu din data de_, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din decizie. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru termenul din._, apoi pentru termenul de astăzi, când instanța în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie.
T.
Deliberând asupra recursului de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3341 din 26 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr._ s-a admis în parte plângerea formulată de petentul A. A., cu reședința în loc. Ș. M., str. C. nr. 1A, împotriva hotărârii nr. 2437445/h/MM, pronunțată de intimatul I. G. PENTRU I. - D. A. ȘI I. - C. M., cu sediul în Ș. M., str.
C. nr. 1A, jud. M., fiind desființată hotărârea intimatului nr. 2437445/h/MM/_ cu consecința acordării protecției subsidiare în favoarea petentului A. A. . Totodată, s-a stabilit onorariu în sumă de 23,15 lei pentru interpretul de limbă arabă Farran Ali Ahmad, sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată petentul A. A. a solicitat, în principal, să se dispună acordarea statutului de refugiat iar, în subsidiar, să se dispună acordarea protecției subsidiare.
În motivarea plângerii, reclamantul a arătat că prin Hotărârea nr. 2437445/h/MM, intimatul I. G. pentru I. - D. A. și I. - C.
M. i-a respins ca neîntemeiată cererea de azil formulată și a refuzat acordarea unei forme de protecție subsidiare pentru acesta, reținând că cererea de azil a petentului nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 23 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 pentru acordarea statutului de refugiat, și nici condițiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 122/2006 pentru acordarea unei forme subsidiare de protecție.
Petentul a mai arătat că este originar din Sudan, zona Darfurului de Nord, localitatea Wada´Ah și probleme au existat încă din copilărie, din cauza apartenenței la tribul Zakhowa, trib în cadrul căruia s-a născut, în zonă existând două triburi, respectiv tribul arab și tribul african, deosebite între ele ca limbă și obiceiuri.
Petentul susține că în localitatea sa natală au existat mai multe incidente, unul dintre acestea culminând cu incendierea caselor, violențe, unii dintre locuitori fiind uciși, în incidentele petrecute în martie 2009 fiind ucisă și bunica petentului, ceilalți membrii ai familiei reușind să fugă, el însuși reușind să se refugieze într-o tabără de refugiați, aflată însă sub control al miliției Janjaweed, aservită guvernului arab, tabără însă unde a văzut doar într-o noapte cum sunt ucise 20 de persoane, și de unde a reușit după o lună să fugă, iar după încă 6 luni a părăsit Sudanul, pe care îl apreciază ca nefiind un loc sigur unde să trăiască.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent, menținerea hotărârii prin care i s-a respins cererea de azil ca legală și temeinică, apreciind că aspectele invocate de petent cu privire la situația din țara de origine nu constituie acte de persecuție, nefiind îndreptate împotriva petentului personal.
La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri, articole din presa internațională traduse în limba română, răspuns la cererea adresată de către reprezentanta petentului C. ui Român de Cercetare și Documentare pentru Informații din Țara de Origine, copii traduse ale unor acte de stare civilă.
Trecând la soluționarea cererii, prima instanță reține următoarele:
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea 122/2006 "(1) Statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află în afara țării de origine și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări, precum și persoanei fără cetățenie care, fiind în afara țării în care își avea reședința obișnuită datorită acelorași motive menționate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă", așadar, pentru acordarea statutului de refugiat este necesar ca solicitantul să fie fost persecutat sau să se teamă că va fi persecutat pe considerente de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un grup social sau opinie politică.
În speță, se încearcă a se acredita ideea că petentul a fost persecutat pe considerente de rasă, din cauza apartenenței la tribul african Zakhowa.
Atât din interogatoriul luat în fața instanței cât și din interviul acordat intimatului, a reieșit că petentul face parte din tribul african Zakhowa, din regiunea Darfurului de Nord, într-o zonă controlată de arabi, motiv pentru care a fost persecutat în repetate rânduri și care, în final l-au determinat să părăsească zona.
Însă nu s-a dovedit că între tratamentul de care a avut parte petentul și tribul din care face parte există legătură de cauzalitate, dovezile constând doar în informații de presă, chiar din răspunsul C. ui Român de Cercetare și Documentare pentru Informații din Țara de Origine, depus la dosar rezultând că toate informațiile oferite sunt selectate și traduse în urma căutării pe internet, nu rezultă din actele și evidențele CNRR.
Așa fiind, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea statutului de refugiat.
Cu privire la petitul subsidiar, de acordare a protecției subsidiare, instanța apreciază însă ca fiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 26 din Legea 122/2006 care prevăd că "(1)Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări. (2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înțelege: 1. condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau 2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau 3. o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă", raportat la toate înscrisurile depuse la dosar, la situația generală din zona Darfurului de Nord astfel cum este reflectată în presa internațională, care vorbește chiar despre un adevărat genocid și de crime împotriva umanității, la răspunsul C. ui Român de Cercetare și Documentare pentru Informații din Țara de Origine unde se arată că gruparea Janjaweed și guvernul din Sudan au fost acuzați de comiterea genocidului împotriva civililor din Darfur și de crime împotriva umanității, membrii grupării Janjaweed țintind în principal civilii și terorizând populația civilă, arătându-se, de asemenea că printre principalele abuzuri împotriva drepturilor omului se numărau comiterea de către forțele guvernamentale a unor ucideri extrajudiciare și nelegitime, forțele de securitate comițând acte de tortură, aplicând bătăi, fiind reclamate violuri și alte tratamente și pedepse crude și inumane, închisorile și centrele de detenție puneau în pericol viața deținuților. În același raport al C. ui Român de Cercetare și Documentare pentru Informații din Țara de Origine se arată că alte abuzuri săvârșite împotriva populației civile constau în arestări arbitrare, secret și prelungite, amestecul executivului în actul de justiție și neacordarea
unui proces cuvenit, discriminare împotriva femeilor incluzând mutilarea organelor genitale; abuzul copiilor, incluzând acte de violență sexuală împotriva acestora, trafic de persoane, etc. De asemenea, într-un alt raport al aceluiași Centru Român de Cercetare și Documentare pentru Informații din Țara de Origine care citează un raport al Waging Peace, datat 4 august 2011, se arată că "solicitanții de azil care se întorc din M. a Britanie în Sudan constituie în sine o amenințare semnificativă la adresa siguranței lor din cauza Serviciului de Informații național din Sudan (NISS) și în cele mai rele cazuri poate avea ca rezultat moartea solicitantului în cauză, având în vedere că solicitarea de azil în afara țării este considerat un act de sfidare a regimului",
Având în vedere considerentele mai sus expuse, prima instanță reține că în privința petentului, condițiile impuse de legislația în vigoare pentru acordarea protecției subsidiare, apar ca fiind îndeplinite, prin ansamblul materialului probator administrat în cauză rezultând fără putință de tăgadă că petentul solicitant al protecției subsidiare, în ipoteza în care s-ar dispune repatrierea ar fi expus în mod efectiv unor riscuri în sensul dispozițiilor art. 26 din Legea 122/2006, riscuri care se pot concretiza prin conturarea unor stări de pericol pentru persoane care solicită protecției subsidiară de natură a-i pune în pericol viața sau de a-l expune la tortură, la tratamente sau pedepse inumane sau degradante, sau unei amenință serioase, individuale la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate pe fondul unor situații de conflict armat dacă solicitantul face parte din populația civilă, în speță făcând și dovada faptului că în zona Darfurului de Nord există conflict armat, se săvârșesc acte de violență care implică cruzimi și tratamente inumane sau degradante, solicitantul făcând parte din populația civilă, motiv pentru care instanța va admite în parte plângerea formulată de petent în sensul acordării pretenției subsidiare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurentul I. G. pentru I. - D. A. și I. - București, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței civile recurate, în sensul respingerii plângerii formulată de petentul A. A.
.
În motivare, se arată în esență că, în mod nelegal, prima instanță a dispus acordarea protecției subsidiare, întrucât instanța de fond a ignorat una din condițiile esențiale pentru acordarea unei forme de protecție, existența unei amenințări individuale, conform art.13 din din Legea nr.122/2006. Față de prevederile Directivei 2004/83/CE a Consiliului Uniunii Europene - (26) Riscurile la care populația unei țări sau o parte este în general expusă nu constituie în sine amenințări individuale care să poată fi calificate drept vătămări grave-, solicitantul de azil nu a convins existența unei amenințări individuale de persecuție la adresa sa, declarațiile sale nefiind plauzibile și coerente, ci contradictorii.
Prima instanță a reținut doar simpla apartenență a solicitantului la tribul Zakhowa și situația generală din țara de origine, generalizând nepermis
analiza, ajungând la concluzia că orice membru al acestui trib s-ar califica pentru obținerea unei forme de protecție .
Pe de altă parte, nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art.26 din Legea nr.122/2006 întrucât nu există elemente care să conducă la concluzia că solicitantul ar suferi condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; ori ar fi supus la tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante.
În privința existenței unei amenințări serioase, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă, se observă că în Sudan au fost raportate ciocniri sporadice între triburile existente, iar în anul 2005 s-a semnat acordul de pace între Sudanul de Nord și cel de Sud, nefiind astfel în prezența unui conflict armat internațional ori conflict armat intern.
În drept s-au invocat prevederile Legii nr.122/2006, HG nr. 1251/2008.
Intimatul A. A., prin avocat, a solicitat respingerea recursului, în condițiile în care prima instanță a analizat corect incidența dispozițiilor art.26 din Legea nr.122/2006, pornind de la cazul concret al solicitantului, reținându- se acțiunile milițiilor Janjaweed a căror colaborare cu guvernul Sudanez este una de notorietate, securitatea civililor din regiunea Darfurul de Vest fiind aproape nulă, autoritățile sudaneze susținând activitatea grupării Janjaweed.mai mult declarațiile solicitantului sunt coerente și consecvente, fiind plauzibile, corelându-se cu situația din Sudan. P. ulația din zona Darfur a fost supusă unei campanii de genocid pe motive politice și etnico rasiale, o serie de triburi din Darfur opunându-se autoritarismului guvernului arab care deține puterea, iar campania de izolare, incendiere a satelor, înfometare și teroare este perpetuată de forțele arabe.
Întoarcerea în țara de origine în mod evident pune în pericol viața solicitantului, existând informații din presa internațională privind uciderea unui solicitant de azil căruia i-a fost respinsă cererea și a fost returnat în Darfur. Mai mult, petentul și-a pierdut locuința și probabil familia, urmare a incendierilor din localitatea Wada Ah.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și sub toate aspectele, în condițiile art. 304 ind.1 Cod Procedură Civilă, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele care urmează a fi expuse mai jos.
Prima instanță a considerat că cererea petentului A. A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea statutului de refugiat, însă acesta se încadrează în elementele definiției protecției subsidiare, conform art.26 din Legea nr. 122/2006.
O diferență notabilă între statutul de refugiat și protecția subsidiară constă în aceea că, aceasta din urmă se acordă pentru cazurile care nu se
încadrează pentru acordarea statutului de refugiat și în care există riscul vătămării dreptului la viață, precum și riscul de tortură, tratamente inumane sau degradante pe baza altor motive decât cele prevăzute în art. 23 din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare: rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică. Acest aspect reiese în mod evident din modul în care este formulat art. 26 alin. (1) din această lege.
Scopul mecanismului de protecție subsidiară este de a oferi un statut adecvat oricărui resortisant al unei țări terțe care, fără a obține azilul european, necesită o protecție internațională. Nevoia de protecție a solicitantului este, în consecință, principalul criteriu care trebuie să ghideze autoritățile naționale competente sesizate cu o cerere de acordare a statutului de protecție subsidiară
Pentru a stabili existența unei nevoi de protecție legate de riscul de a suferi vătămările definite de lege, cu care s-ar confrunta persoana care solicită acordarea protecției subsidiare în cazul în care ar fi trimisă în țara sa de origine, trebuie să țină seama de toate împrejurările relevante care caracterizează atât situația din țara de origine a solicitantului în momentul luării unei decizii privind cererea, cât și situația personală a acestuia.
În ceea ce privește prevederile art. 26 alin. (2) pct. (1), respectiv analiza riscului serios de condamnare la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse, din declarațiile prezentate nu rezultă nici un element circumstanțial din care să rezulte că solicitantul riscă condamnare la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse atâta timp cât nu a făcut referire în acest sens.
Solicitantul a prezentat însă elemente circumstanțiale din care rezultă existența unui risc serios și prezent de a fi supus personal la tortură, tratamente inumane sau degradante, în cazul întoarcerii sale în țara de origine, dar și existența unei amenințări serioase la adresa sa ca urmare a conflictelor armate din țara de origine .
Astfel, existența unor amenințări grave și individuale la adresa vieții sau persoanei solicitantului protecției subsidiare trebuie apreciate în funcție de gradul de violență generalizată care caracterizează situația din țara de origine a solicitantului în momentul luării unei decizii privind cererea de protecție subsidiară .
Analiza referitoare la intensitatea violenței și la riscul care decurge de aici pentru solicitant ocupă un rol central.
Ori situația generală din Sudan, în special din zona Darfurului de Nord astfel cum este reflectată în presa internațională, sau răspunsul și rapoartele C. ui Român de Cercetare și Documentare pentru Informații din Țara de Origine, reținute de către prima instanță, confirmă existența conflictului armat și săvârșirea de acte de violență, membrii grupării Janjaweed, susținute de guvern, țintind în principal civilii și terorizând populația civilă africană, în
special cea aparținând tribului Zaghawa, asociată din punct de vedere etnic cu mișcările rebele, incendiind casele acestora.
De menționat este și faptul că aceste aspecte au fost confirmate în mare măsură și de Compartimentul Proceduri și Informații din Țări de Origine din cadrul Direcției A. și I. .
Apartenența petentului la această etnie, evidențiată și prin aspectul fizic, dar și declarațiile sale, care exprimă suferințele avute de pe urma actelor de violență a acelei grupări militare tolerate de guvernul sudanez și care nu contrazic informațiile din țara de origine, fiind plauzibile și convingătoare, au condus la concluzia existenței unui risc serios în sensul art.26 din Legea nr.122/2006, nivelul de violență din Sudan prezentând un grad de intensitate încât există un risc real pentru persoana solicitantului în cazul întoarcerii în țara de origine.
În acord cu prima instanță, având în vedere declarațiile solicitantului raportate la informațiile din țara sa de origine, se apreciază că temerea subiectivă a celui în cauză este confirmată de situația obiectivă pe care se bazează aceasta. În același sens, se reține faptul că declarațiile celui în cauză au fost credibile și pertinente, iar datele și informațiile oferite au fost apreciate ca fiind plauzibile și prezentate într-o manieră coerentă.
În circumstanțele reținute, în urma analizării motivelor invocate de petentul A. A., în raport cu informațiile referitoare la situația din țara de origine, s-a apreciat că există o posibilitate rezonabilă ca o acțiune, suficient de gravă prin natura ei pentru a constitui o amenințare a unuia din drepturile fundamentale ale omului, să aibă loc în cazul în care solicitantul ar fi returnat în țara de origine și că această acțiune, în contextul conflictelor armate reținute mai sus care caracterizează situația din țara de origine a solicitantului, ar avea la bază inclusiv apartenența sa la tribul african Zakhowa din zona Darfurului de Nord cumulat cu faptul că, chiar și în calitatea sa de civil, solicitarea de azil în afara țării de origine este considerată în Sudan ca un act de sfidare (aspect confirmat de informațiile oferite din țara de origine), existând astfel o legătură explicită și directă între riscul suportat de solicitantul protecției subsidiare de a suferi vătămările definite de lege, pe de o parte, și gradul de violență care caracterizează conflictul armat în țara de origine, pe de altă parte, motiv pentru care se apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 122/2006.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de I. G. pentru I. - D. A. și I. - București, cu sediul ales în Ș. M., str. C. nr. 1A, județul M., contra sentinței civile nr. 3341/_ a Judecătoria Baia Mare. Totodată va dispune plata onorariului în sumă de 30 lei în contul d-lui interpret de limbă arabă Farran Ali Ahmad, CNP 7., domiciliat în Baia M., str. Grănicerilor nr. 89/20, județul M., sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de I. | G. pentru I. - | |
D. | A. și I. - București, cu sediul ales în Ș. | M., str. C. nr. 1A, |
județul M., contra sentinței civile nr. 3341/_ a Judecătoria Baia Mare. Dispune plata onorariului în sumă de 30 lei în contul d-lui interpret de limbă arabă Farran Ali Ahmad, CNP 7., domiciliat în Baia M., str. Grănicerilor nr. 89/20, județul M., sumă ce va fi avansată din fondurile
Ministerului Justiției.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | J. ECĂTOR, | J. ECĂTOR, | |
C. G. | M. P. | M. | H. |
GREFIER,
E. -A. I. C.
Red./Tehnored. C.G. -_ - 2 ex.
J. . la fond C. C. P.
