Decizia civilă nr. 6139/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. _

DECIZIA CIVILĂ NR.6139/2013

Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V.

G.

JUDECĂTORI: A.

A.

M.

S.

L.

R.

GREFIER: M. V. -G.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant U. F.

G. împotriva sentinței civile nr. 2810 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., în contradictoriu cu intimații-pârâți I. de J.

J. B. -N., I. G. al J. R., Ministerul Administrației și Internelor, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari anulare ordin trecere în rezervă.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul recurentului-reclamant U. F. G., avocat Jîrghiuță Nandor din Baroul Bistroța-N., cu delegație la dosar și reprezentantul intimaților-pârâți I. de J. J. B. -N., I. G. al J. R., consilier juridic Săraru Florian, lipsă fiind recurentul-reclamant U. F. G. și intimatul- pârât Ministerul Administrației și Internelor.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.

Intimații-pârâți I. de J. J. B. -N. și Ministerul Administrației și Internelor au de pus întâmpinare.

Părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.

Curtea a comunicat reprezentantului recurentului-reclamant câte un exemplar din întâmpinările depuse de intimații-pârâți.

Reprezentantul recurentului-reclamant U. F. G., avocat Jîrghiuță Nandor învederează instanței că a luat cunoștință de conținutul întâmpinărilor.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul recurentului-reclamant U. F. G., avocat Jîrghiuță Nandor susține recursul așa cum a fost formulat și motivat în scris și în esență solicită modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost

formulată. Cu cheltuieli de judecată în fond și recurs, constând în onorariu avocațial și cheltuieli de transport.

Intimatul I. de J. J. B. -N. a susținut că procedura prin care reclamantul a fost dat afară, a fost legală însă nu a explicat modalitatea în care au fost "sortați"; oamenii care să rămână și care să fie dați afară.

Criteriul punerii la dispoziție nu a fost făcut cunoscut, nu a existat o procedură clară din care să rezulte de ce a fost dat afară, ce criterii nu îndeplinește, de ce a fost ales el și nu altă persoană.

Reprezentantul intimaților-pârâți I. de J. J. B. -N., I.

G. al J. R., consilier juridic Săraru Florian dezvoltă pe larg considerentele expuse în cele două întâmpinări depuse la dosar și în esență solicită solicită respingerea recursului cu consecința menținerii sentinței recurate ca legală și temeinică.

Mai arată că motivele de recurs au fost invocate de reclamant și soluționate de instanța de fond.

Fără cheltuieli de judecată.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2810 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N. s-a respins, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul U. F. G., împotriva pârâților I. DE J. J. B. N., I. G. AL J. R. și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.

S-a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în ceea ce privește excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, invocate în cauză, s-a pronunțat motivat în sensul respingerii acestora în ședința publică din data de_ însă, având în vedere eroarea strecurată în conținutul încheierii de ședință de la acea dată (omisiunea de a se consemna soluția adoptată de instanță și mențiunea eronată a prorogării pronunțării), în ședința publică din_, procedându-se la rectificarea erorii, s-au reluat considerentele pentru care cele două excepții au fost respinse.

Pe fond tribunalul a reținut că prin Ordinul Inspectorului Șef al I. ui de J. J. B. -N. nr. 1102293/_ s-a dispus, începând cu data de_, trecerea în rezervă a reclamantului U. F. G. (încadrat ca plutonier în cadrul Detașamentului 2 J. B. din cadrul I. ui de

jandarmi județean "Gelu Voievod"; B. -N. până la data încetării raporturilor de serviciu în baza acestui ordin), ca urmare a procesului de reorganizare al unității, în sensul diminuării numărului de posturi din statul de organizare (f. 6), ordin emis în temeiul prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Anterior încetării acestor raporturi, reclamantul a fost pus la dispoziția unității, pe o perioadă de trei luni începând cu data de_, dispoziția Inspectorului Șef al IJJ B. -N. nr. 1100103 din_ (f. 38 dosar) fiind motivată de procesul de reorganizare a unităților din Jandarmeria Română, măsuri adoptate în temeiul prevederilor Ord. MAI nr. I/654/_, emis în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea J. R. și ca urmare directă a adoptării Legii nr. 286/2010 a bugetului de stat pentru anul 2011.

Punerea la dispoziția unității își găsește temeiul în prevederile art. 82 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, text care, în ipoteza incidentă prezentei cauze prevede la litera a) durata punerii la dispoziție după cum urmează: "pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului apărării naționale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cât se află în această situație, cei în cauză îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților militare la a căror dispoziție sunt;.";

După expirarea perioadei în care reclamantul s-a aflat la dispoziția unității, raporturile de serviciu ale acestuia au încetat prin efectul Ordinului Inspectorului Șef al I. ui de J. J. B. -N. nr. 1102293/_, începând cu data de_, în conținutul acestuia reținându-se incidența prevederilor art. 85 lit. e din Legea nr. 80/1995, cu mențiunea expresă că la data trecerii în rezervă nu sunt posibilități pentru a fi încadrat reclamantul în alte funcții din unitate sau în alte unități ale M. ui A. și I. .

Prevederile art. 85 lit. e din Legea nr. 80/1995 dispun într-adevăr în sensul că ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale M. ui Apărării Naționale.

Urmare a măsurilor de reorganizare astfel dispuse, ulterior punerii la dispoziție a cadrelor militare menționate în anexa la Ordinul nr. 1100103/_, au fost organizate două examinări/selecții în vederea ocupării unor funcții vacante, probatoriul administrat în cauză relevând faptul încunoștințării reclamantului cu privire la posibilitatea participării și la tematica și bibliografia stabilită în vederea desfășurării acestora.

Astfel, la fila 43 dosar se regăsește cererea formulată de reclamant la data de_ în vederea participării la prima evaluare organizată, aducerea la cunoștință a tematicii fiind atestată de semnătura reclamantului în tabelul nominal depus la filele 44 și urm. dosar, însă, fără a invoca motive legate de lipsa de transparență a procedurii, reclamantul a motivat în scris neprezentarea la evaluare (f. 48 dosar), motivând spitalizarea acestuia în perioada de desfășurare a procedurii de evaluare, cu mențiunea conștientizării consecințelor ce decurg din faptul neparticipării.

Ulterior, la data de_ s-a organizat o a doua selecție la care reclamantul a optat să nu se prezinte, motivat de convingerea personală că șansele de a promova erau minime în condițiile înscrierii unui număr de 18 persoane candidate pe un singur post, aspecte menționate de însuși reclamant în notele de ședință depuse la dosar pentru termenul de judecată din data de_

- f. 84 dosar.

În atare condiții, la data expirării termenului legal în care reclamantul s-a aflat la dispoziția unității, având în vedere că, potrivit adresei nr. 78778/_ emisă de I. G. al J. R. (f. 47) nu au fost identificate posturi vacante în rândul celorlalte structuri din cadrul M.A.I. compatibile cu specialitatea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor din Jandarmeria Română, afectați de procesul de reorganizare, s-a procedat la trecerea în rezervă a reclamantului, fiind întrunită ipoteza legală a art. 85 lit. e din Legea nr. 80/1995.

Probatoriul administrat în cauză nu a susținut teza avansată de reclamant în privința unei pretinse lipse de transparență și a discriminării în derularea etapelor de evaluare organizate în vederea punerii în aplicare a măsurilor de restructurare a unității, iar în raport de criticile pe care reclamantul a înțeles a le formula cu referire la lipsa unor criterii obiective în stabilirea cadrelor militare

care au fost puse la dispoziție, tribunalul a remarcat faptul că în cauză obiectul cererii deduse judecății nu vizează legalitatea Ordinului de punere la dispoziție nr. 1100103 din_ emis de Șeful I. ui de J. J. B. -N., reclamantul investind instanța de contencios administrativ cu cererea în anularea ordinului nr. 1102293 din_, prin care a fost trecut în rezervă, sens în care analiza motivelor de pretinsă nelegalitate ale actului de punere a reclamantului la dispoziția unității excede cadrului procesual conturat de însăși cererea de chemare în judecată.

Așadar, pentru motivele de fapt și de drept prezentate în cele ce preced și în raport de prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs U. F. G. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și în consecință admiterea acțiunii. Solicită obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată în fond și recurs.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că în fapt, prin sentința atacată, instanța de fond a respins acțiunea reclamantului prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 1102293/_, emis de IJJ B. -N., reintegrarea acestuia în cadrul I.J.J. B. -N. în funcția și gradul pe care le deținea și achitarea drepturilor salariale cuvenite, indexate, majorate și recalculate și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat în condițiile în care nu ar fi fost trecut

forțat în rezervă, de la data trecerii forțate în rezervă, la zi.

Reclamantul înțeleg să critice sentința atacată sub mai multe aspecte, instanța de fond pronunțând hotărârea pe cu totul alte probleme decât cele invocate de reclamant, fără a motiva în vreun fel aspectele de nelegalitate și nulitate invocate de prin acțiunea formulată și notele depuse ulterior, tratând toate susținerile și argumentele formulate în prezentul proces cu superficialitate. Mai mult unele solicitări și argumente formulate nu se regăsesc nici măcar amintite în hotărârea atacată, fără a se lua în considerare faptul că acestea trebuiau tratate și argumentate de instanță în activitatea de judecare a prezentei cauze. Aceste aspecte constituie o nejudecare în fond a cauzei, fapt sancționat de disp. art. 105 alin. 2 Cod pr. civ., rap. la art. 304 pct. 3,5 și 6 Cod procedură civilă cu nulitatea hotărârii atacate.

Astfel, în legătură cu punerea reclamantului la dispoziție și ulterior trecerea forțată în rezervă, a arătat că metoda, modalitatea și criteriile care au stat la baza selectării reclamantului și a celorlalți colegi care au fost puși la dispoziție a fost una care nu a fost făcută publică, nu li s-a adus la cunoștință pentru a o putea contesta, încălcându-se regulile privind transparența în cadrul acești instituții. Practic, Inspectorul șef al IJJ B. -N. a stabilit pe criterii cunoscute doar de acesta, criterii care nu au fost făcute publice și nu au fost prezentate persoanelor vizate (printre care și reclamantul), jandarmii care urmează să fie puși la dispoziție și care au obligația de a se prezenta la interviu dacă vor să continue munca în cadrul J. . Această modalitate de selectare a reclamantului evident nelegală, deoarece încalcă principiul transparenței stabilit prin art. 5 din Ghidul carierei militare, precum și principiul egalității și nediscriminării stabilite prin Constituție, legile interne și prin dispozițiile internaționale nu a fost analizată în nici un fel de instanță, aceasta nici măcar nefăcând vreo referire la ea. Practic, a fost pus la dispoziție și obligat să particip la un interviu pentru verificare cunoștințelor (interviu de care a fost condiționată menținerea sa în serviciu) fără nici o justificare, fără să i se aducă la cunoștință motivul pentru care a fost selectat pentru această operațiune, iar alți colegi ai săi nu, nefiind publicate sau prezentate criteriile de selecție pentru această operațiune, fiind pus astfel într-o situație de inferioritate față de colegii care nu au fost selectați pentru

a fi puși la dispoziție, instanța mulțumindu-se să facă trimitere la modalitatea de punere la dispoziție a reclamantului, care nu făcea obiectul prezentului dosar. În aceste condiții este evident faptul că instanța nu a răspuns acestei probleme ridicate, neanalizând acest motiv de nulitate a ordinului atacat. În legătură cu aceste aspecte, a arătat faptul că i-au fost lezate drepturile, deoarece pe de o parte nu i-a fost adus la cunoștință motivul pentru care a fost selectat pentru a fi trecut în rezervă, pentru a-si putea exprima opinia pe căile procedurale specifice față de aceste motive, iar pe de altă parte, i s-a creat o situație de inferioritate față de ceilalți colegi, aflați în același grad cu reclamantul care nu au fost puși la dispoziție, acesta fiind motivul de discriminare invocat.

A doua critică pe care înțelege să o formuleze este legată de acest ultim aspect despre care a făcut vorbire, poziția discriminatorie în care m ajuns urmare a operațiunii de reducere a posturilor. Astfel, deși a arătat și a motivat faptul că a fost pus într-o situație inferioară față de ceilalți colegi ai săi, care nu au fost trecuți în rezervă în mod forțat (sau mai bine zis nu au fost obligați să meargă la examen pentru păstrarea postului) instanța nu a făcut nici o referire în hotărârea atacată despre acest aspect. Reclamantul a arătat faptul că nu toți angajații IJJ

B. -N. care s-a reorganizat au fost examinați - deși în situația dată așa ar fi fost corect - ci doar unii, printre care și reclamantul, care a fost selectat fără nici un criteriu pentru această operațiune. În aceste condiții punerea reclamantului într-o situație de inferioritate, discriminatorie față de ceilalți colegi jandarmi care nu au fost nevoiți să treacă prin această procedură, este evidentă. Instanța nici nu a luat în considerare acest argument invocat de reclamant și nici nu 1-a analizat în cadrul considerentelor hotărârii atacate. De altfel, reclamantul și prin notele pe care le-a depus personal a arătat modalitatea total nelegală și incorectă prin care unii dintre colegi au fost forțați să meargă la examen iar alții nu, arătând și faptul că chiar și după ce s-au stabilit persoanele care urmau să treacă prin această procedură (printre care și reclamantul) au mai existat modificări în aceste liste, modificări care de asemenea nu aveau nici un criteriu legal sau faptic.

Un alt aspect față de care instanța nu a răspuns, nefiind tratat și nici măcar amintit în hotărârea atacată, este invocarea faptului că actul a cărui anulare a solicitat-o a fost emis cu nerespectarea formelor legale, care atrag nulitatea lui, reclamantul fiind pus în situația de a rămâne fără loc de muncă în baza unui act nelegal.

Ordinul atacat este nul, întrucât a fost emis de către șeful IJJ B. -N., Inspectorul Șef al IJJ B. -N., care nu are calitatea de angajator în sensul prev. art. 14 din Codul Muncii. Această calitate revine în mod exclusiv M. ui

  1. și I. . Ordinul contestat este lovit de nulitate întrucât numai persoana juridică având calitate de "angajator", și cu care s-a stabilit inițial raportul de muncă, poate lua măsura de a dispune încetarea raportului de muncă.

    În altă ordine de idei, cele două ordine MAI (600/2005 și_ ) care sunt invocate ca temei legal pentru emiterea Ordinului de trecere în rezervă nu îi sunt

    opozabile pentru că nu sunt publicate în Monitorul Oficial, conform prev. art. 11 alin. 1 din legea 24/2000.

    Dispozițiile legale în vigoare (ale Legii 24/2000 privind tehnica legislativă) precum și practica judiciară a statuat faptul că ordinul MAI 600/2005 trebuia publicat în Monitorul Oficial pentru a produce efecte juridice, sens în care indică Sentința Civilă nr. 170 din_ a Curții de Apel Timișoara în dosarul_ (publicată de instanță pe portalul just. ro). Prin urmare, Ordinul pe care reclamantul l-a atacat este unul nul, emis în baza unei dispoziții legale care nu este în vigoare. Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, "în vederea

    intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor

    administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I"

    De la această regulă, aliniatul (11) al art. 10 din Legea nr. 24/2000 prevede anumite excepții, stipulând că "nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:

    1. deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;

    2. actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate".

Așadar, în raport cu aceste dispoziții legale, Ordinul M. ui A. și

  1. nr. 600/2005 se impunea a fi publicat în Monitorul Oficial, Partea I, în vederea intrării sale în vigoare. Ordinul M. ui A. și I. nr. 600/2005, este ordin emis de un conducător al organelor administrației publice centrale de specialitate, respectiv de Ministrul A. și I. . Totodată, caracterul de act normativ al acestui ordin este determinat de împrejurarea că acesta reglementează regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor.

    Așadar, acest ordin reglementează aspecte aplicabile unui număr nedeterminat de persoane, în mod abstract, independent de identitatea acestor persoane, și în raport exclusiv cu funcția îndeplinită de acele persoane.

    Fiind susceptibile să se aplice unui număr indefinit de situații, rezultă că Ordinul M. ui A. și I. nr. 600/2005 este un act cu caracter normativ. Fiind act normativ emis de un conducător al organelor administrației publice centrale de specialitate, respectiv de Ministerul Administrației și Internelor se impunea ca acest ordin să fie publicat în Monitorul Oficial, Partea I, în vederea intrării lui în vigoare, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. prin urmare, a fost trecut în rezervă în baza unui ordin care are la bază o dispoziție legală care nu este nici în prezent în vigoare. Nici despre aceste cereri și argumente legate de nelegalitatea actului a cărui anulare a solicitat-o instanța nu a pomenit absolut nimic în hotărârea atacată, tratând argumentația reclamantului ca inexistentă.

    Referitor la reținerile instanței în considerentele hotărârii atacate, reclamantul arată că nu contestă și nu poate nimeni contesta faptul că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 80/1995 unitatea militară (sau de jandarmi) se poate reorganiza, inclusiv prin reducerea posturilor. Ceea ce a contestat și contestă și va contesta până la capăt este modalitatea total nelegală și lipsită de transparență în care s-a făcut trierea, sortarea celor care rămân și a celor care pleacă. Această sortare s-a realizat pe niște criterii inexistente sau cunoscute doar de comandantul unității, făcându-se doar cu privire la anumite persoane. Acei jandarmi care au avut ghinionul să fie trimiși la concurs au fost nevoiți să meargă să concureze pentru un post, iar alții nu. Care este explicația acestui mod de sortare nu s-a stabilit nici de către intimate și nici de către instanțe, la fel cum nu a fost lămurit de instanță nici dacă acest mod de sortare a celor ce urmează să fie trimiși la concurs și cei care nu a fost unul conform cu legea sau nu.

    Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, deoarece aceasta este profund nedreaptă, menținerea Ordinului atacat încălcându-i dreptul fundamental la muncă precum și dreptul fundamental la securitate socială, speranța legitimă de viață și bunăstare, stabilite prin Constituția României și prin Declarația universală a drepturilor omului, CEDO.

    Reclamantul a îmbrățișat cariera militară, pentru care a făcut numeroase sacrificii, pentru a urca în ierarhia militară și a beneficia de satisfacțiile morale și materiale ale acestei cariere. În urma desfășurării acestei munci, conform art. 7, art. 28 - 31 din Legea nr. 80/1995 i-au fost îngrădite anumite drepturi, exercitarea cărora intra în contradicție cu calitatea de militar (dreptul de a desfășura viață politică, dreptul de a desfășura activități comerciale etc), situație pe care a acceptat-o, făcând acest sacrificiu în ideea de a-si clădi viitorul în această carieră. De asemenea a avut o serie de obligații în plus, pe care de asemenea le-a acceptat pentru aceleași considerente.

    Cu toate acestea, fără nici o explicație și fără nici o motivare, a fost trecut forțat în rezervă, toate planurile, întreaga muncă și sacrificiile pe care le-a făcut fiind practic în zadar, rămânând fără loc de muncă, fără cariera în care investise din timpul, energia și banii săi și fără nici un mijloc de subzistență. Practic prin Ordinul atacat, fără nici un motiv, a fost dat afară din munca pe care o desfășura, fiindu-i astfel îngrădit dreptul al muncă și la alegerea profesiei.

    Ordinul atacat este nelegal, deoarece încalcă dispozițiile legii fundamentale a Statului, Constituția României, care la art. 41 prevede că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit și că alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă, precum și art. 3 din Codul muncii, conform căruia

    "Libertatea muncii este garantata prin Constituție. Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Orice persoana este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea.

    Ordinul atacat contravine și Declarației universale a drepturilor omului, care la Articolul 22 dispune: "Orice persoana, în calitatea sa de membru al societății, are dreptul la securitatea sociala; ea este îndreptățita ca prin efortul național și colaborarea internaționala, ținându-se seama de organizarea și resursele fiecărei țări, să obțină realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale",iar la Articolul 23 dispune: "Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la condiții echitabile și satisfăcătoare de munca, precum și la ocrotirea împotriva șomajului."

    Consideră că hotărârea atacată, care menține Ordinul atacat, contravine dispozițiilor naționale și internaționale mai sus menționate, având în vedere și dispozițiile art. 20 din Constituția României, care dispune: Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

    Cum între Ordinul atacat și aceste dispoziții există neconcordanțe fundamentale și ireconciliabile, subliniate de reclamant prin cele arătate mai sus, neconcordanțe care îi încalcă practic două din drepturile fundamentale - dreptul la muncă și dreptul la securitate socială - este evident faptul că dispozițiile legale indicate primează celor reținute în Ordinului atacat, astfel că se impune revocarea acestuia și reintegrarea reclamantului în funcția pe care o deținea la data emiterii acestuia, impunându-sa de asemenea și plata drepturilor salariale începând cu acea dată la zi, și în continuare, raportat la munca pe care o va desfășura.

    1. G. al J. R. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței atacate.

I. de J. J. B. -N. a formulat întâmpinare

prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

M. Afacerilor Interne a formulat întâmpinare

prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

Analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate Curtea apreciaza ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente

:

Asa cum a retinut si prima instanta in procedura de reorganizare a I. ui de J. J. B. N. la data de_ s-a desfasurat sedinta de lucru extraordinara ,largita a inspectorului sef cu personalul cu functii de raspundere din cadrul I. ui de J. J. B. N., sedinta in cadrul careia s-a stabilit pentru fiecare structura componenta si modul de reorganizare concreta .

Pentru Detasamentul 2 J. B. din care facea parte si reclamantul recurent s-a aratat ca in noul stat sunt prevazuti 4 indcatori mai putin .In privinta subofiterilor care formeaza plutonul 1 si 2 din cadrul acestui detasament s-a hotarat punerea la dispozitie urmand a se organiza interviu pentru ocuparea posturilor (f. 35-37 dosar fond ).

In baza acestei hotarari s-a emis in temeiul art. 82 din Legea 80/1995 ordinul de punere la dispozitie nr. 1100103/_ in baza caruia jandarmii indicati in anexa sunt pusi la dispozitia unitatii ca urmare a reorganizarii (f. 38- 42 dosar fond ).

Art. 82 lit a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prevede ca situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, care sînt puși la dispoziție, se soluționează după cum urmeaz :pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului apărării naționale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cât se află în această situație, cei în cauză îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților militare la a căror dispoziție sunt;.";

Reclamantul nu a contestat nici actul prin care s-a hotarat modul in care se realizeaza in concret reorganizarea detasamentului din care face parte si nici ordinul de punere la dispozitie ,act administrativ care este independent de actul de trecere in rezerva si care produce efecte de sine statatoare ,statutul juridic al celor pusi la dispozitie fiind diferit de cel al jandarmilor incadrati pe posturile existente .

In aceste conditii motivele de recurs ce vizeaza modul in care s-a ajuns la punerea l dispozitie a reclamantului indicate in intreaga cerere de recurs nu pot fi verificate in fond actul de punere la dispozitie nefiind atacat in speta ,bucurindu- se de prezumtia de legalitate si producandu-si efectele independent de cererea de anulare a actului de trecere in rezerva .Totodata in aceste conditii nu se poate retine incalcarea vreunui drept fundamental ,a Constitutiei Romaniei ,a art. 3 din Codul Muncii ,a dispozitiilor cuprinse in Declaratia Universala a Drepturilor Omului

Prevederile art. 14 din Codul Muncii respectiv Legea 53/2003 nu sunt aplicabile in speta .Astfel conform art. 1 din acest act normativ prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii.Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate

prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.

In speta trecerea in rezerva a cadrelor militare este reglementata de Legea 80/1995 care reglementeaza inclusiv competenta emiterii ordinului de trecere in rezerva in art. 43 .Ca atare in speta nu se poate retine aplicabilitatea art. 14 din Codul Muncii si nulitatea actului de trecere in rezerva ca urmare a incalcarii acestui text de lege .

In ce priveste nepublicarea Ordinului MAI 600/2005, la data emiterii acestui act erau in vigoare prevederile art. 27 alin. 3 din anexa 1 la HG 555/2001 conform caruia nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă legea nu dispune altfel, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publica și siguranta nationala.

Ordinul MAI 600/2005 este emis in aceste domenii nefiind supus asadar obligatiei de publicare in Monitorul Oficial .

In ce priveste Ordinul I/654/2011 aceste ordin nu are caracter normativ ci are caracterul unui act administrativ cu caracter individual fiind adresat mai multor subiecti determinati respectiv cuprinzand dispozitii privind aprobarea unor noi structuri organizatorice a J. R. .Necuprinzand reglementari cu caracter general ,impersonal ,adresate unei numar de subiecte de drept nedeterminate actul nu are caracterul unui act adminstrativ cu caracter normativ ci a unui act administrativ cu caracter individual nesupus obligatiei de publicare conform art. 11 alin. 1 din Legea 24/2000.

Analizind actul atacat pornind de la premisa legalitatii actului de punere la dispozitie ,act neatacat in cauza rezulta ca dupa punerea la dispozitie reclamantului recurent i s-a adus la cunostiinta tematica si bibliografia pentru examinarea cadrelor in vederea ocuparii unei functii vacante din cadrul subunitatii (f. 44-46 dosar fond ).

In urma acestei informari reclamantul si-a exprimat dorinta de a participa la interviul organizat in acest sens (f. 43 dosar fond )insa la data de_ acesta a incunostiintat ca nu va participa la acest interviu fiind constient de consecintele ce decurg din neprezentarea la evaluare (f. 48 dosar fond ).Ulterior s-a mai organizat o evaluare insa desi informat telefonic reclamantul recurent a refuzat sa participe la aceasta evaluare (f. 49-53 dosar fond ).

Intrucit reclamantul nu s-a prezentat la interviu pentru a putea fi reincadrat si expirand termenul de punere la dispozitie in vederea reincadrarii sau trecerii in rezerva, singura optiunea in lipsa altor posturi vacante (aspect necontestat in speta )era aceea de emitere a ordinului de trecere in rezerva .

Din cele mai sus expuse rezulta ca strict ordinul de trecere in rezerva pornind de la premisa neatacarii ordinului de punere la dispozitie este legal emis astfel ca in temeiul art. 304 indice 1 C.pr.civ ,art. 312 C.pr.civ Curtea va respinge recursul ca nefondat si va mentine in intregime sentinta recurata ca fiind legala si temeinica .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de reclamantul U. F. G. împotriva sentinței civile nr. 2810 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

V. G.

A.

A.

M.

S.

L. R.

GREFIER,

M. V. -G.

Red. A.A.M./dact. V.R.

2 ex./_

Jud. fond: A. P. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 6139/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari