Decizia civilă nr. 8031/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 8031/2013
Ședința publică din data de 2 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: S. L. R.
V. G.
G.: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul- reclamant S.
V. împotriva sentinței civile nr.1255 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., în contradictoriu cu intimații- pârâți I. de P. al J. M., I. G. al P. R., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari anulare sancțiune.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă recurentul- reclamant S.
V. și reprezentantul intimaților- pârâți I. de P. al J. M. ,
I. G. al P. R., consilier juridic Turdeanu Ramona, cu delegație la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru. Recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Intimatul-pârât I. G. al P. R. a depus întâmpinare. Reprezentantul intimaților depune la dosar întâmpinare formulată de
I. de P. al J. M., un exemplar comunicând și recurentului.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Recurentul- reclamant S. V. susține pe larg motivele expuse în cererea de apel și solicită ca în urma analizării acestora să se dispună admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând cauza să se dispună admiterea acțiunii așa cum a fost fprmulată. Cu cheltuieli de judecată constând în cheltuieli de deplasare conform chitanței pe care o depune la dosar.
În esență solicită să se aibă în vedere că fapta pentru care a fost sancționat disciplinar nu reprezintă o abatere disciplinară având în vedere că a susținut conferința de presă în calitate de lider sindical și în timpul liber, precum și raportat la faptul că în cadrul conferinței a semnalat unele aspecte care s-ar fi impus să fie verificate de către conducerea P. R. .
Consideră că nu a prejudiciat imaginea poliției și că este absurd să fie cercetat disciplinar, motiv pentru care solicită admiterea recursului.
Reprezentantul intimaților- pârâți I. de P. al J. M. ,
I. G. al P. R., consilier juridic Turdeanu Ramona solicită
respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat cu consecința menținerii sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Consideră că instanța de fond în mod corect a apreciat, raportat la probele administrate în cauză, că declarațiile făcute de reclamant nu aveau legătură cu calitatea sa de lider de sindicat, ci cu calitatea de polițist.
De asemenea, apreciază că sancțiunea aplicată recurentului a fost gelaă și temeinică, proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute.
Pentru aceste motive și pentru cele expuse pe larg în întâmpinările depuse la dosar, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate.
Recurentul- reclamant S. V., în replică, arată că în ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii această proporționalitate nu este corect aplicată, având în vedere că față de un polițist care a fost depistat conducând sub influența băuturilor alcoolice, având în mașină o persoană care era urmărită internațional, s-a aplicat doar sancțiunea mustrării crise.
De asemenea, arată că și alte persoane din conducerea IGPR au făcut afirmații de genul "polițiști bețivi";, însă nu s-a efectuat nicio cercetare disciplinară a acestora.
Mai arată că în dosarul de cercetare disciplinară a cerut ca judecarea să fie făcută în mod public, precum și faptul că IGPR nu a cerut o protecție etică, aceasta nefiind prevăzută de lege și că a uzat de prezumția de bună credință.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1255/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de către reclamantul S. V., în contradictoriu cu pârâții I. de P. al J.
M. și I. G. al P. R. .
Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reținut că prin acțiunea sa, reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâții I. de P. al J.
și I. G. al P. R., a solicitat instanței să dispună:
anularea dispoziției IPJ MM nr.97471/_ emisă în urma cercetării prealabile disciplinare care s-a făcut în mod abuziv și fără temei legal și respectiv anularea sancțiunii disciplinare de "diminuare a drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 15% pe o perioadă de 2 luni"; aplicată reclamantului la data de_ prin decizia IGPR nr.2590/_ ca urmare a respingerii contestației acestuia nr.91597/_ ;
obligarea IPJ MM să returneze reclamantului suma de 260 lei ce i-a fost reținută ca urmare aplicării sancțiunii;
obligarea celor doi pârâți să plătească reclamantului cheltuielile de judecată și daune morale în valoare de 5.000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că abaterea pentru care a fost cercetat se referă la faptul că ar fi avut o "comportare necorespunzătoare, în serviciu, familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției"; aspect prevăzut la art. 12 alin.1 lit. a din OMAI 400/2004 prin aceea că ar fi făcut afirmații defăimătoare la adresa IPJ MM și a unor polițiști din cadrul IPJ MM, fără a fi nominalizați punctual.
Împotriva acestei sancțiuni reclamantul a depus contestație în termenul legal la IGPR și a solicitat ca abaterea disciplinară să fie individualizată, în sensul ca să fie precizat punctual mediul în care s-ar fi
comportat necorespunzător și cui a adus atingere prin aceasta, prin decizia nr-2590 din_ comunicată reclamantului prin_ fiindu-i respinsă contestația ca neîntemeiată și menținută sancțiunea aplicată.
Reclamantul a mai arătat că în fapt a fost sancționat disciplinar pentru conferința de presă pe care a susținut-o în calitate de lider sindical la_ în incinta Hotelului M. din B. M. ; în acea conferință de presă a apărat interesele profesionale ale polițiștilor maramureșeni și nu numai, în calitate de lider sindical și având împuternicirea Biroului Executiv Central din cadrul Sindicatului Național al Agenților de P. din România în calitate de vicepreședinte, comunicând presei locale demersul organizației către conducerea P. R. de a face verificări cu privire la un caz intens mediatizat în presă, prin adresa nr.171/_ solicitând verificări în acest sens pentru ca imaginea negativă creată de incidentele din Borșa să nu se răsfrângă în mod injust asupra tuturor polițiștilor din județul M., reclamantul arătând în acțiune că deși au fost solicitate cu adresă, verificările însă nu s-au efectuat cu privire la acest caz.
Raportul nr.8190/_ a fost singurul act care a stat la baza cercetării sale disciplinare, fiind întocmit de purtătorul de cuvânt al IPJ MM care s-a sesizat din oficiu cu privire la conferința de presă din data de_ susținută de reclamant.
A mai arătat că fapta pentru care a fost sancționat disciplinar nu reprezintă abatere disciplinară. Pe parcursul cercetării prealabile disciplinare nu s-a avut în vedere calitatea sa de lider de sindicat pe care o avea la momentul susținerii conferinței de presă; a invocat art.1 alin.1 și 2 din Legea nr.54/2003 (care era în vigoare la acea dată). Pe perioada cercetării disciplinare i s-au refuzat cererile sale de a i se elibera xerocopii după actele din dosarul de cercetare prealabilă disciplinară pentru a putea răspunde punctual la cele ce i s-au imputat.
În urma raportului de cercetare disciplinară, s-a stabilit că ar fi comis trei abateri disciplinare prevăzute de art.12 alin.1 lit.a,b și g din OMAI 400/2004, iar Consiliul de Disciplină a stabilit că a comis doar o abatere disciplinară - cea menționată de art.12 alin.1 lit.a din OMAI 400/2004.
A mai arătat că dreptul la apărare i-a fost încălcat, pentru că deși a solicitat să fie asistat de către un reprezentant SNAP din cadrul Biroului Executiv Central, nu s-a avut în vedere că acesta trebuie să se deplaseze din
B. și astfel ședințele Consiliului de Disciplină trebuiau să fie stabilite în acord cu reclamantul pentru a-i fi respectat dreptului la apărare. Deși a depus în instanță două acțiuni cu privire la ilegalitatea constituirii Consiliului de Disciplină și a solicitat ca ședințele acestuia să se suspende până la finalizarea acțiunii pe cale de ordonanță președințială (nr._ ), acest aspect a fost respinsă și s-a propus sancționarea sa.
În cuprinsul Încheierii Consiliului de Disciplină nr.5926/_ s-a menționat că în_ i s-ar fi adus la cunoștință faptul că următoarea ședință a consiliului ar avea loc în_, aspect neadevărat întrucât în acea zi a avut termen în dosarul nr._ al T. ui M. ce avea ca obiect suspendarea ședinței consiliului. Este adevărat că în_ se afla la sediul IPJ MM dar doar pentru a-i solicita președintelui consiliului o xerocopie după dispoziție șefului IPJ MM nr.5826/_ privind constituirea Consiliului de Disciplină ce nu a fost depusă la dosarul nr._
, sens în care a făcut o cerere scrisă în_ pentru a o depune la dosar, președintele Consiliului aprobându-i-o fără a-i aduce la cunoștință în scris că următoarea ședință a Consiliului ar avea loc în_ . Nu s-a întocmit
un proces-verbal de ședință în_ așa cum prevede art.48 alin.2 din OMAI 400/2004.
Prin redactarea Încheierii nr.5826/_ de către Consiliul de Disciplină, obiectul dosarului nr._ al T. ui M. nu mai exista și astfel reclamantul a fost nevoit să renunțe la judecarea cauzei. Consideră că aceasta dovedește că cercetarea sa disciplinară s-a făcut în mare grabă, fără așteptarea pronunțării instanței de judecată cu privire la suspendarea activității Consiliului de Disciplină.
Consiliul de Disciplină nu i-a prezentat rapoartele care au fost depuse ulterior de către unii polițiști împotriva reclamantului și nu i-a fost prezentat punctul de vedere cu privire la conferința de presă solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus tocmai de către Consiliul de Disciplină.
Dispoziția de sancționare nr.97471/_ i-a fost adusă la cunoștință doar în_ prin adresa IPJ nr.91369, fiind încălcate prevederile art.64 alin.1 din OMAI 400/2004. La adresa IPJ MM nr.91369 era anexată și Încheierea Consiliului de Disciplină nr.5826/_, act care nu este semnat de către reclamant întrucât nu a avut cunoștință că în_ va avea loc ședința Consiliului de Disciplină.
În_ prin raportul olograf depus la secretarul Comisiei de Disciplină, reclamantul a solicitat xerocopii după procesele-verbale din _
, iar prin adresa sa nr.138.520/_ către IPJ MM a solicitat să se dispună verificări urgente cu privire la încălcările de procedură disciplinară.
Având în vedere prevederile art.65 alin.1 din OMAI 400/2004 referitoare la termenul depunerii contestației, în_ reclamantul a depus la secretariatul unității contestația nr.91597 către conducerea IGPR fără a-i fi puse la dispoziție procesele-verbale din_ . Tot în_, IPJ MM a întocmit adresa nr.91598 care îi este comunicată reclamantului în_ (dată la care era depășit termenul de contestare a sancțiunii), prin care i se transmitea refuzul de a-i pune reclamantului la dispoziție procesele-verbale din_ solicitate împreună cu celelalte documente, pe motiv că nu sunt clasate la dosarul reclamantului de personal și că aceste acte vor fi depuse la dosarul său după ce sancțiunea produce efecte juridică, precum și că reclamantul poate contesta sancțiunea comunicată în_ ca urmare a dispoziției nr.97741/_ .
Reclamantul consideră că IPJ MM i-a refuzat dreptul de a intra în posesia actelor prin care se susținea că a fost înștiințat că în_ ar avea loc ședința, iar în mod grabnic în_ s-a dispus și sancționarea sa, fără a i se aduce la cunoștință sancțiunea în termenul de 5 zile prevăzut de art.64 alin.1 din OMAI 400/2004, fiindu-i adusă la cunoștință doar în_ .
Ulterior, reclamantul a revenit cu adresă pentru a i se pune la dispoziție xerocopii după procesele verbale din_, iar ca urmare, în_ prin adresa IPJ MM nr.91782 i s-au pus la dispoziție în xerocopie respectivele procese-verbale, aspect despre care reclamantul consideră că este un nou act de mimare din partea IPJ MM a respectării dreptului său de a acea acces la actele care au stat la baza sancționării întrucât în_ i s- a comunicat dispoziția IGPR nr.2590/_ prin care s-a decis respingerea contestației reclamantului nr. 91597/_ ca fiind neîntemeiată și s-a menținut sancțiunea aplicată.
Reclamantul consideră că netemeinicia și ilegalitatea proceselor- verbale întocmite în_ constau în aceea că nici un proces-verbal nu este semnat de către reclamant sau de către toți membrii Consiliului de Disciplină așa cum prevede art.42 lit.c din OMAI 400/2004, astfel că nu se poate face dovada că i s-au adus la cunoștință aspectele menționate în
respectivele acte, cu atât mai mult cu cât nu este stipulat faptul că ar fi refuzat să semnele acele procese-verbale.
Reclamantul consideră că sancționarea sa cu diminuarea drepturilor salariale este netemeinică și ilegală având în vedere practica nesancționării de fapte disciplinare cu adevărat grave care au afectat imaginea instituției, precum și faptul că nu s-au demonstrat pretinsele consecințe negative ale conferinței de presă.
Reclamantul a mai solicitat ca IPJ MM să facă dovada prejudiciilor de imagine care au fost aduse imaginii instituției în urma comportamentului său din timpul conferinței de presă din_ și să comunice care au fost demersurile efectuate pentru a "îndrepta"; imaginea instituției afectată prin acesta, să comunice ce măsură disciplinară s-a luat față de polițistul E. Mateșan cu privire la accidentul rutier în care a fost implicat în_ (aspect menționat de reclamant în adresa către IPJ MM nr.128.520/_ ) și măsura ce s-a luat față de chestorul P. a L., șeful P. R., cu privire la afirmațiile făcute de acesta în cadrul unei conferințe de presă susținute în jud. C. la_ (aspect menționat de reclamant în contestația către IGPR nr.91597/_ ).
Reclamantul a mai arătat că prin aplicarea sancțiunii i-au fost și îi sunt îngrădite diferite drepturi: participarea la anumite concursuri pentru ocuparea unor funcții vacante în alte structuri ale M. ui Administrației și Internelor, înscrierea la examenele în vederea trecerii în corpul ofițerilor. Reclamantul consideră că aplicarea unei astfel de sancțiuni reprezintă o sfidare a dreptului libertății de exprimare, precum și o limitare a demersurilor sindicale de orice fel.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.1 alin.1 și alin.2 din Legea nr.554/2004, dispozițiile Legii nr.54/2003 și dispozițiile Legii nr.571/2004.
Pârâtul I. G. al P. R. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea acțiunii față de ambii pârâți ca neîntemeiată; aceeași poziție a fost formulată, prin concluziile scrise, de către pârâtul I. de P. al J. M. .
A mai reținut tribunalul că, în fapt, reclamantul S. V. agent I la Biroul de Investigare Tehnico - Științifică la locul faptei, Serviciul criminalistic, a fost sancționat disciplinar prin dispoziția nr.97471 din_ a I. ui de P. al J. M. cu diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 15% pe o perioadă de 2 luni pentru comiterea abaterii disciplinare de comportare necorespunzătoare, în serviciu, familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției prevăzută de art.57 lit.a din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului și art.12 alin.1 lit.a din Ordinul Ministrului nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M. ui Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art.5, art.6 lit.b, art.6 lit.i, art.6 lit.l, art.12 din H.G. nr.991/2005 privind Codul de etică și deontologie al polițistului, art.41 lit.a, b, e și h din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, constând în aceea că:
Agentul de poliție S. V., în cadrul conferinței de presă pe care a organizat-o pe data de_, a făcut afirmații defăimătoare la adresa I. ui de P. al J. M. și a unor polițiști din cadrul I. ui de P. al J. M. fără vreo abilitare legală ori dispozițională în acest sens, cu referire la dosarul penal nr.1645/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus privind pe numitul Grec D. .
În fața Consiliului de disciplină, la termenele din_ și_, la care s-a prezentat reclamantul S. V. și-a motivat afirmațiile făcute prin prisma calității sale de lider de sindicat. S-a considerat că susținerile sunt nefondate întrucât problemele de urmărire penale abordate în conferința de presă nu au nici o legătură cu problematica sindicală la care se face referire în apărarea sa și raportat la prevederile Legii nr.54/2003 - Legea sindicatelor, care în Secțiunea a 5-a intitulată "Atribuțiile organizațiilor sindicale"; unde nu este prevăzută și atribuția de a efectua activități de analiză a dosarelor penale instrumentate de poliție, parchet ori instanțe.
Deși a luat la cunoștință de faptele pentru care urma să fie cercetat, de concluziile raportului de cercetare prealabilă și de desfășurarea Consiliului de disciplină, reclamantul S. V. a refuzat să dea relații în cadrul cercetării prealabile despre faptele pentru care a fost cercetat, iar la ședința Consiliului de disciplină din_ nu s-a prezentat deși a fost convocat conform dispozițiilor legale.
În ședințele Consiliului de disciplină ce au avut loc la data de_ ,_, respectiv_ reclamantul și-a exprimat dorința de a fi apărat de un reprezentant al SNAP, însă la data desfășurării ședințelor nu a fost însoțit de un apărător ales.
În cadrul ședințelor Consiliului de disciplină reclamantul a precizat că a atacat pe calea contenciosului administrativ dispoziția șefului inspectoratului nr.5826 din_ privind constituirea Consiliului de disciplină, însă la data încheierii ședinței Consiliului nu a prezentat o dispoziție dată de instanță privind suspendarea activității Consiliului.
În fața Consiliului de disciplină reclamantul a formulat și cereri în probațiune, respectiv rapoarte ale polițiștilor care au fost angrenați în activitățile de cercetare a faptelor comise de numitul Grec D., dându-se curs acestei cereri. S-au consemnat rapoartele solicitate, dar agentul nu s-a mai prezentat în fața Consiliului la data și ora stabilită pentru a-și susține apărarea și de a lua la cunoștință de aceste înscrisuri.
Abaterile disciplinare care au fost reținute în sarcina reclamantului sunt prevăzute de art.57 lit.a din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului și art.12 alin.1 lit.a din Ordinul ministrului nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M. ui Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, și sancționate de art.58 lit.b din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului și art.17 alin.1 lit.b din Ordinul ministrului nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M. ui Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare.
Chiar dacă statutul de polițist și calitatea de lider de sindicat a reclamantului nu pot fi disociate, elementele constitutive ale abaterii disciplinare reținute în sarcina sa nu au fost analizate prin prisma calității de lider sindical, ci prin aceea de funcționar public cu statut special, angajat al unei unități din compunerea sistemului de ordine publică și siguranță națională care este guvernat de acte normative și dispoziționale speciale tocmai pe acest considerent, ci la modul în care acesta a tratat atât polițiștii cât și instituția din care fac parte, în calitatea sa de polițist, nedisociată de altfel de nici o altă calitate deținută concomitent.
Prezentarea media de care a beneficiat l-a transformat în mod subiectiv atât în reprezentantul tuturor polițiștilor din județul M., deși Biroul teritorial M. al SNAP are doar 6-8% membrii din totalul efectivului, cât și în persoana autorizată în baza unei expertize profesionale să facă analize judiciare, afirmațiile și criticile formulate chiar au fost de
natură să creeze un grav prejudiciu de imagine polițiștilor, instituției din care aceștia fac parte și profesiei de polițist.
Tot astfel, elementele constitutive ale abaterii disciplinare reținute în sarcina reclamantului nu se referă la calitatea de lider sindical pe care declarativ a avut-o în timpul conferinței de presă pentru că aceasta este irelevantă în condițiile în care, atât din punct de vedere profesional, cât și ocupațional, acesta este agent de poliție și prin aceasta funcționar public cu statut special.
Activitatea Consiliului de Disciplină constituit pentru analizarea abaterilor disciplinare reținute în sarcina reclamantului s-a desfășurat conform dispozițiilor legale, atât sub aspectul existenței Actului constitutiv (Dispoziția Șefului I. ui nr. 5828/_ iar din compunerea acestuia au făcut parte comisar de poliție Ciobotariu Constantin - președinte, subcomisar de poliție B. Eugen - membru, agent șef principal de poliție
- F. Zachei - membru și subcomisar de poliție Temian Laurențiu - secretar), cât și al desfășurării ședințelor de judecată
Pe parcursul desfășurării ședințelor reclamantul a fost citat conform prevederilor art. 50 alin. 1 rap. la art. 27 alin. 2 din OMAI 400/2004 la data de_ pentru termenul din_ .
Pe perioada cercetării prealabile reclamantului i-a fost pus la dispoziție întregul dosar pentru studiu.
Dreptul la apărare pe parcursul cercetării disciplinare nu i-a fost încălcat pentru că, ținând cont și de faptul că dreptul la apărare este un drept legal al polițistului, iar polițistul cercetat a cerut să fie asistat de către un polițist din structura centrală a SNAP, în temeiul art. 49 din OMAI 400/2004, Consiliul de Disciplină, în unanimitate: a admis în parte cererea
formulată de reclamant în ce privește amânarea la o dată ulterioară a ședinței Consiliului de Disciplină și, luând în considerare propunerea verbală formulată expres de reclamant, a stabilit ca următoarea ședință să aibă loc la data de_ . ora 10, cam. 54, la sediul din B. M., str. 22 D. nr. 37, i ud. M., termen în cunoștință. Acesta și-a asumat obligația de a asigura prezenta apărătorului ales la lucrările Consiliului; a respins, ca nelegal și netemeinic, din motivele arătate, capătul de cerere privind constituirea Consiliului de Disciplină în baza legislației aplicabile funcționarilor publici întrucât, pentru situația dată, este în vigoare legislație specifică domeniului poliției naționale care reglementează regimul statutar și disciplinar al polițiștilor, respectiv Legea nr. 360/2002 și OMAI 400/2004; respins, ca nelegal și netemeinic, capătul de cerere privind participarea la ședința Consiliului a reprezentanților mass-mediei, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 48 din OMAI 400/2004, ședințele Consiliului nu sunt publice.
Toate aspectele menționate au fost asumate de reclamant prin semnarea procesului-verbal de ședință și a încheierii care i-a fost chiar înmânată.
De asemenea, în temeiul art. 49 alin. 1 lit. a din OMAI 400/2004, a convocat polițistul cercetat (în speță reclamantul) pentru data de_, ora 10,00, la sediul IPJ M., din B. M., str. 22 D. nr. 37, cam. 54, ca termen în cunoștință, dată la care a fost stabilită următoarea ședință a Consiliului de Disciplină.
Totodată, din actele depuse la dosar rezultă că reclamantului i s-a adus la cunoștință că redactarea încheierii se va face pe data de_, iar pentru lecturarea procesului-verbal de ședință și a încheierii, susnumitul a fost încunoștințat în cadrul ședinței că este invitat să se prezinte în ziua de
_, ora 14.00, la sediul I.P.J. M., camera 54. Pe data de_, reclamantul s-a prezentat la președintele Consiliului iar în prezența secretarului consiliului, a cerut o copie de pe Dispoziția Șefului I. ui nr. 5826/_ pentru a o depune la instanță la termenul de judecată din_, ocazie cu care i s-a reamintit că pe data de_, ora 10,00, la cam.
54 din sediul I.P.J. se desfășoară următoarea ședință a Consiliului de Disciplină confirmând verbal că se va prezenta la data si ora menționate. în aceeași zi, la orele 13,19, a revenit la președintele Consiliului și invocând necesitatea deplasării urgente la o cercetare la fața locului în orașul Seini, a relatat că nu se va putea prezenta la ora 14,00 pentru lecturarea procesului- verbal de ședință și a încheierii de ședință din_ dar că va veni pe data de_, la ora 09,00 pentru a îndeplini această formalitate, lucru care nu s-a mai întâmplat.
În baza celor mai sus expuse, instanța a constatat că procedura cercetării prealabile reglementată de Ordinul nr.400/2004 al Ministrului Administrației și Internelor a fost respectată și că sancțiunea aplicată reclamantului este temeinică și legală, iar la individualizarea acesteia au fost respectate prevederile aceluiași ordin menționat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S. V., solicitând modificarea sentinței atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în recurs.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală pentru considerentele expuse în continuare.
Fapta pentru care reclamantul a fost sancționat disciplinar nu reprezintă o abatere disciplinară, fiind doar o semnalare a unor aspecte care s-au impus a fi verificate de către conducerea P. R. .
In data de_, în calitate de lider sindical, reclamantul a susținut o conferință de presă din timpul liber în incinta unei săli private a hotelului M. din B. M., în care a sesizat diverse fapte care încălcau principiul bunei administrări și eficienței privind evenimentele petrecute în loc. Borșa în urma cărora, împotriva numitului D. Grec, au fost formulate peste 10 capete de acuzare, în final instanța de judecată reținând doar unul.
Astfel, prin acea conferință de presă reclamantul a semnalat fapte ale polițiștilor care priveau incompetența sau neglijența în serviciu a acestora. Tot cu această ocazie reclamantul a semnalat că polițistul Ștețcu G. din cadrul P. Borșa confundă cuvântul "olograf" cu noțiunea "holograf (în acest sens a depus la dosarul cauzei prima pagină a procesului-verbal întocmit de polițist în_ ).
Mai mult decât atât, prin adresa nr. 171/_ a Biroului Teritorial
M. din cadrul Sindicatului Național al Agenților de P. am sesizat conducerea P. R. cu privire la impactul negativ asupra imaginii P.
M. în urma activității desfășurate de diverși lucrători de poliție. Cu alte cuvinte, reclamantul a cerut un control din partea conducerii I. ui G. al P. R. (IGPR) privind evenimentele din loc. Borșa, control care nu s-a efectuat nici până în prezent. Cu toate acestea, s-a susținut că tocmai acest demers al reclamantului privind solicitarea unui control cu privire la evenimentele apărute deja în presa locală până la momentul conferinței de presă a prejudiciat imaginea P. .
Deși instanța de fond susține că reclamantul nu se poate disocia de statutul de polițist și calitatea de lider sindical, în cadrul conferinței de presă din data de_ reclamantul putea avea, pe lângă calitatea de lider sindical, doar calitatea de personal din cadrul unei instituții publice care semnala fapte care priveau incompetența sau neglijența în serviciu a unor
lucrători de poliție, și nicidecum pe cea de funcționar public cu statut special, respectiv polițist, pentru că polițiștii nu pot organiza conferințe de presă fără aprobarea unității de poliție din care fac parte, ori reclamantul nu a avut nevoie de această eventuală aprobare, cu atât mai mult cu cât conferință de presă din data de_ s-a organizat în timpul său liber într- un spațiu privat și nu în sediul IPJ M. .
Este adevărat că statutul de polițist este permanent și invariabil, dar este absurd a fi considerat asimilat și aplicabil în orice situație, pentru că atunci s-ar putea prezuma că polițiștii, chiar dacă se află în timpul lor liber, nu ar avea voie niciodată să consume băuturi alcoolice din prisma faptului că sunt considerați a fi mereu în timpul serviciului (cu referire la art. 44 alin.
1 din Legea 360/2002) și pot fi chemați oricând la serviciu pentru îndeplinirea unor atribuții de serviciu care ar necesita portul armamentului (cu referire la art. 1 alin. 1 și art. 44 alin. 2 din Legea 360/2002) sau că orice amenințare ori act de violență față de aceștia ar constitui în mod automat infracțiunea de ultraj.
In consecință, cercetarea disciplinară împotriva reclamantului putea fi cel mult declanșată în calitate de avertizor public conform art. 7 alin. 1 din Legea 571/2004 publicată în M.Of. nr. 1214/_, Partea I.
Cu toate că, IPJ M. și conducerea P. R. au considerat că reclamantul a adus grave prejudicii de imagine instituției, nu au respectat prevederile art. 7 alin. 1 lit. b din Legea 571/2004 pentru a face publică cercetarea disciplinară a reclamantului, iar ședințele consiliului de disciplină să fie publice, astfel încât să poată repară așa-zisul prejudiciu de imagine adus P. R. .
Prin adresa nr. 128.146/_ (fila nr. 174 din dosarul de cercetare disciplinară nr. 5677/2011 depus de IPJ M. la dosarul cauzei) reclamantul a cerut în baza art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2004 ca ședințele consiliului de disciplină să fie publice având în vedere că a sesizat mass-mediei diverse nereguli care impuneau efectuarea unui control din partea conducerii P. R., iar acest lucru i-a fost refuzat prin încheierea consiliului de disciplină din data de_ (fila nr. 168 din dosarul de cercetare disciplinară nr. 5677/2011 depus de IPJ M. la dosarul cauzei). Cu toate că, reclamantul a susținut în fața Consiliului de Disciplină al
IPJ M. faptul că reclamantul doar a cerut un control cu privire la cele sesizate de acesta (control care nu s-a efectuat nici până în prezent !!!), s-a considerat în mod netemeinic că atunci când reclamantul a cerut conducerii IGPR acel control a avut rea-credință, iar astfel aș fi prejudiciat imaginea P.
R. . Menționează că cercetarea disciplinară a reclamantului s-a declanșat ca urmare a raportului nr. 8190/_ întocmit de scms. Liahovici G., purtător de cuvânt din cadrul Biroului de Presă din cadrul Serviciului Cabinet al IPJ M. (fila nr. 218 din dosarul de cercetare disciplinară nr. 5677/2011 depus de IPJ M. la dosarul cauzei), act care este o premieră la nivelul IPJ M. pentru că niciodată un lucrător din cadrul Biroului de Presă nu a sesizat conducerea IPJ M. cu privire la modul în care activitatea de poliție este reflectată în mass-media locală.
Mai mult decât atât, reclamantul a solicitat să se facă dovada prejudiciului de imagine adus instituției ca urmare a comportamentului așa- zis "necorespunzător", precum și să se comunice care au fost demersurile efectuate de instituție pentru a "repara" imaginea socotită a fi "afectată" de comportamentul manifestat în timpul său liber și în calitate de lider sindical. Consider că este injustă sancționarea sa, având în vedere că este cunoscută imaginea nu tocmai ireproșabilă a P. R., iar mărturie stau diversele
sondaje de opinie care reflectă gradul foarte scăzut al încrederii cetățenilor în
P. . De asemenea, conducerea IPJ M. în mod perfid s-a considerat a fi reprezentantul societății civile susținând fără nici un temei că imaginea instituției a fost afectată, în contradicție cu faptul evident că imaginea P. este reflectată de cetățeni și nu de polițiști.
Este caraghios faptul că reclamantul a fost judecat și sancționat de niște polițiști semidocți care se exprimă greșit gramatical în argumentația lor împotriva apărării mele folosind expresia pleonastică "erijându-se, fără vreo abilitate legală ori dispozițională" în încheierea nr. 5826/_ (rândul nr. 4 începând din josul filei nr. 4 a încheierii, respectiv fila nr. 15 din dosarul de cercetare disciplinară nr. 5677/2011 depus de IPJ M. la dosarul cauzei) și în Decizia motivată a IGPR nr. 2590/_ (fila nr. 1, paragraful al treilea, rândul 3), de parcă aș fi putut "sa mă erijez, având abilitate legală ori dispozițională" (conform DEX termenul a se erija înseamnă a-și atribui fără drept o autoritate, un rol, a se da drept). Sau poate că însăși sintagma
"polițist semidoct" este pleonasm?
Un demers corect din partea IPJ M. ar fi fost ca, în urma sancționării sale, să prezinte opiniei publice măsurile luate cu privire la comportamentul meu așa-zis "necorespunzător"" pentru a se repara pretinsul prejudiciu de imagine al P. R. .
Menționează că, instanța de fond i-a acceptat cererile în probațiune privind practica sancționării din cadrul P. R. cu scopul de a demonstra disproporționalitatea sancțiunii aplicate, dar acestea nu au fost luate în considerare.
În acest sens, IPJ M. a comunicat prin adresa nr. 52017/_ faptul că MATEȘAN REMUS E., agent de poliție în cadrul Biroului P. Rutiere din cadrul P. mun. B. M. (unde își desfășoară activitatea și în prezent), a fost sancționat cu "mustrare scrisă" ca urmare a accidentului rutier din data de_ pe care 1-a produs în timpul liber în timp ce conducea autoturismul personal sub influența băuturilor alcoolice, iar împreună cu acesta în interiorul autoturismului se afla urmăritul internațional M. L. de 32 de ani din Mireșu M., jud. M. . Cu toate că, urmăritul internațional a fost rănit în urma accidentului rutier, fiind transportat și internat la Spitalul Județean din B. M., acesta a fost prins după ... 2 zile !!! de către polițiști "destoinici" din cadrul Biroului Urmăriri din cadrul IPJ M. împreună cu cei de la Postul de P. al comunei Mireșu M., fiind "depistat în mun. B. M. ". Aceste aspecte sunt dovedite prin buletinele de presă ale IPJ M. din data de_ și_ . Bineînțeles că, în acest caz nici un lucrător din cadrul Biroului de Presă nu a sesizat conducerii IPJ M. aceste aspecte demne de peliculele comice cu Benny Hill.
Mai mult decât atât, IGPR a comunicat prin adresa nr. 142786/C- PS/_ că dl. chestor P. A L., șeful P. R. în anul 2011, nu a fost sancționat cu privire la faptul că în cadrul conferinței de presă susținută în data de_ la sediul I. ui de P. al jud. C. a afirmat că "Avem suficienți polițiști, ... știți foarte bine, bețivi, nenorociți!"
În opinia reclamantului, este clar că instanța de fond nu a verificat proporționalitatea sancțiunii aplicate reclamantului conform art. 9 alin. 2 din Legea 571/2004 și nici nu a solicitat IPJ M. să facă dovada prejudiciului de imagine ca urmare a cererii sale de a se efectua un control din partea conduceri IGPR, control care, evidențiază încă o dată, nu s-a efectuat niciodată.
Adaugă că, deși a dorit să depun la dosarul cauzei probe audio - video apărute în presa locală și centrală privind pe MATEȘAN REMUS E. și P. A
L. pentru dovedirea impactului însemnat care l-au avut faptele lor în raport cu așa-zisul comportament "necorespunzător" al său, acest aspect a fost înțeles eronat și menționat greșit în încheierea ședinței de judecată din data de_, motiv pentru care la prezentul anexez CD-ul conținând probele invocate.
Reclamantul consideră că aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru așa-zisul comportament "necorespunzător" al său este un exercițiu forțat prin care simularea "apărării unei imagini îndoielnice a P. se dorește a se preface în imaginea însăși. In aceeași măsură, consider că sancțiunea aplicată mie pentru faptul că a cerut un control conducerii P. R. reprezintă o sfidare a dreptului libertății de exprimare, precum și o intimidare a demersurilor sindicale de orice fel.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 103, art. 304 pct. 9, art. 312 și art. 274 din C.pr.civ., art. 4 lit. d, f și h, art. 7 alin. 1 lit. a și art. 9 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 571/2004 publicată în M.Of. nr. 1214/_, Partea I.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul intimat I. G. al P.
(I.G.P.R.) a solicitat respingerea recursului fată de ambii intimați, ca neîntemeiat.
Intimatul face un scurt istoric, arătând că prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 97471 din_, agentul de poliție S. V. - agent I la Serviciul Criminalistic din cadrul I. ui de P. Județean M., a fost sancționat disciplinar cu "diminuarea drepturilor salariate pentru funcția îndeplinită cu 15% pe o perioadă de două luni pentru comiterea abaterii disciplinare de "comportare necorespunzătoare, în familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului unității", prevăzută de art. 57 lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și art. 12 alin. (1) lit. a) din Ordinul ministrului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M. ui Administrației și Internelor, ambele cu modificările și completările ulterioare.
În fapt, în sarcina agentului de poliție S. V. s-a reținut faptul că, în cadrul conferinței de presă pe care a organizat-o pe data de_, a făcut afirmații defăimătoare la adresa poliției și polițiștilor, erijându-se, fără vreo abilitate legală ori dispozițională în acest sens, în "apărătorul" numitului Grec D. față de care, instanțele judecătorești au dispus arestarea preventivă pentru faptele comise pe data de_, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, prin rechizitoriul din_, a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru infracțiuni aflate în concurs.
In drept, polițistul a încălcat cu vinovăție următoarele prevederi legale:
art. 6 lit. b), lit. i) și lit. 1) și art. 12 din H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de Etică și Deontologie al Polițistului;
art. 41 lit. a), lit. b), lit. e) și lit. h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, prin care acesta este dator "să fie loial instituției din care face parte... ", "să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană... "să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni" și "prin întregul său comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist".
Cu privire la motivele de recurs invocate de reclamant prin care își motivează cererea intimatul face următoarele aprecieri:
Calitatea de lider sindical
În fața Consiliului, la termenele din_ și_, la care s-a prezentat, agentul de poliție S. V. și-a motivat afirmațiile făcute mass mediei prin prisma calității sale de lider de sindicat însă, chiar așa fiind, raportându-ne la prevederile Legii 54/2003 - Legea sindicatelor, în vigoare la acea dată, în care, în Secțiunea a 5-a, intitulată "Atribuțiile organizațiilor sindicale" nu este prevăzută și atribuția de a efectua activități de analiză a dosarelor penale instrumentate de poliție, parchet ori instanțe, susținerile sale sunt nefondate întrucât problemele de urmărire penală abordate în conferința de presă nu au nici o legătură cu problematica sindicală la care
face referire în apărarea sa.
În plus față de acestea, agentul de poliție S. V., având în vedere dubla sa calitate (polițist și lider de sindicat) stimulat fiind de ampla expunere media de care s-a bucurat cazul "Grec D. ", chiar determinat prin aceasta la o imperioasă nevoie de a lua poziție, avea posibilitatea, în virtutea principiului "audiatur et altera pars", de a solicita un punct de vedere I. ui de P. al J. M., gestionarul pe întreg al activităților desfășurate de polițiștii din cadrul structurilor de poliție subordonate, pentru ca abia după compararea celor două perspective, să emită propria părere, fie ea publică sau nu. Ținând cont și de faptul că statutul de polițist și calitatea de lider de sindicat nu pot fi disociate iar prezentarea media de care a beneficiat 1-a transformat în mod subiectiv atât în reprezentantul tuturor polițiștilor din județul M. deși Biroul Teritorial
M. al SNAP are doar 6 - 8% membri din totalul efectivului, cât și în persoana autorizată în baza unei expertize profesionale să facă analize judiciare, afirmațiile și criticile formulate chiar au fost de natură să creeze un grav prejudiciu de imagine polițiștilor, instituției din care aceștia fac parte și profesiei de polițist.
Tot astfel, elementele constitutive ale abaterii disciplinare reținută în sarcina agentului nu se referă la calitatea de lider sindical pe care declarativ a avut-o în timpul conferinței de presă, ci la modul în care acesta a tratat atât polițiștii, cât și instituția din care face parte, în calitatea sa de polițist.
Proporționalitatea sancțiunii disciplinare
Sancționarea agentului de poliție S. V. cu diminuarea cu 15% a drepturilor salariale pentru o perioadă de două luni este legală și temeinică întrucât la individualizarea acesteia au fost respectate prevederile art. 14 din
O.M.A.I. nr. 400/2004 privind elementele care trebuie avute în vedere la aplicarea sancțiunilor disciplinare iar în plus față de aceasta agentul a mai fost sancționat disciplinar, astfel:
Prin Dispoziția Șefului I.PJ. M. nr. S/185189/_ cu
"mustrare scrisă" pentru neglijenta manifestată in îndeplinirea dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege";
Prin Dispoziția Șefului I.P.J. M. nr. 346856/_ cu
"mustrare scrisă" pentru "comportare necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției"; dispoziția de sancționare a fost atacată în contencios iar Tribunalul Maramureș, prin sentința civilă definitivă și irevocabilă nr. 5180/_, a respins acțiunea în anularea actului administrativ formulată de S. V.
Prin Dispoziția Șefului LPJ. M. nr. 346858/_ cu
"amânarea înaintării/promovării în gradul profesional următor pe o perioadă de 3 ani" pentru "neglijență manifestată în îndeplinirea dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege"; dispoziția de sancționare a fost atacată în instanță iar Tribunalul Maramureș, prin
Sentința Civilă definitivă și irevocabilă nr. 978/_, a admis în parte cererea formulată de S. V. și a redus perioada amânării/promovării de la 3 ani la 1 an.
Avertizor public
Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 7 din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, pentru a beneficia de protecția legii avertizorii trebuie să solicite acest lucru în fața comisiei de disciplină. Faptul că dispozițiile legii se aplică la cererea avertizorilor în fața consiliilor de disciplină se deduce și din dispozițiile art. 4 lit. d), teza a doua, respectiv pentru a nu le fi aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public.
Ori, recurentul-reclamant, nici în cadrul cercetării prealabile și nici în fața consiliului de disciplină nu a invocat faptul că apariția sa neautorizată în mass-media ar fi reprezentat o avertizare în interes public pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 571/2004.
De altfel, nici prin acțiunea introductivă reclamantul nu a formulat critici pe acest temei de fapt și de drept.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Prin dispoziția nr. 97471/_ a I. ui de P. al J. M.
, reclamantul-recurent S. V., angajat în funcția de agent I la Biroul de Investigare Tehnico - Științifică la locul faptei, Serviciul criminalistic, a fost sancționat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 15% pe o perioadă de 2 luni, pentru comiterea abaterii disciplinare constând în comportare necorespunzătoare, în serviciu, familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției, faptă prevăzută de art. 57 lit. a din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și de art. 12 alin. 1 lit. a din Ordinul Ministrului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului
M. ui Administrației și Internelor, coroborat cu dispozițiile art. 5, art. 6 lit. b, art. 6 lit. i, art. 6 lit. l, art. 12 din H.G. nr. 991/2005 privind Codul de etică și deontologie al polițistului, art. 41 lit. a, b, e și h din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
S-a reținut faptul că agentul de poliție S. V., în cadrul conferinței de presă pe care a organizat-o pe data de_, a făcut afirmații defăimătoare la adresa I. ui de P. al J. M. și a unor polițiști din cadrul I. ui de P. al J. M. fără vreo abilitare legală ori dispozițională în acest sens, cu referire la dosarul penal nr. 1645/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus privind pe numitul Grec D., față de care s-a dispus arestarea preventivă pentru faptele presupus comise pe data de_, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, prin rechizitoriul din_, a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru infracțiuni aflate în concurs.
Reclamantul recurent a luat la cunoștință de faptele pentru care urma să fie cercetat, concluziile raportului de cercetare prealabilă și de desfășurarea Consiliului de disciplină, precum și de întregul dosar pus la dispoziție pentru studiu.
În ședințele Consiliului de disciplină ce au avut loc la data de_ ,_, respectiv_ reclamantul recurent și-a exprimat dorința de a fi apărat de un reprezentant al SNAP, însă la data desfășurării ședințelor un astfel de reprezentant nu s-a prezentat; la ședința Consiliului de disciplină din_, deși legal convocat, nu s-a prezentat.
Apărările reclamantului în fața Consiliului de disciplină au fost formulate la termenele din_ și_, la care s-a prezentat reclamantul, și au constat în invocarea efectuării afirmațiilor din perspectiva calității sale de lider de sindicat. Reclamantul recurent a mai precizat că a atacat pe calea contenciosului administrativ dispoziția șefului inspectoratului nr. 5826 din_ privind constituirea Consiliului de disciplină, fără să dovedească suspendarea judiciară a activității Consiliului.
În probațiune reclamantul a solicitat proba cu rapoarte ale polițiștilor care au fost angrenați în activitățile de cercetare a faptelor comise de numitul Grec D., care a fost încuviințată, însă reclamantul recurent nu s- a prezentat în fața Consiliului la data și ora stabilită pentru a-și susține apărarea și de a lua la cunoștință de aceste înscrisuri.
Consiliul a considerat că susținerile reclamantului recurent privind prevalarea de calitatea de lider sindical sunt nefondate întrucât problemele de urmărire penale abordate în conferința de presă nu au nici o legătură cu problematica sindicală la care se face referire în apărarea sa, raportat la Secțiunea a 5-a intitulată "Atribuțiile organizațiilor sindicale"; a Legii nr. 54/2003 a sindicatelor, care în unde nu este prevăzută și atribuția de a efectua activități de analiză a dosarelor penale instrumentate de poliție, parchet ori instanțe.
Abaterile disciplinare care au fost reținute în sarcina reclamantului sunt prevăzute de art.57 lit.a din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului și art.12 alin.1 lit.a din Ordinul ministrului nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M. ui Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, și sancționate de art.58 lit.b din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului și art.17 alin.1 lit.b din Ordinul ministrului nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M. ui Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare.
T. a reținut că deși statutul de polițist și calitatea de lider de sindicat a reclamantului nu pot fi disociate, elementele constitutive ale abaterii disciplinare reținute în sarcina sa nu au fost analizate prin prisma calității de lider sindical, ci prin aceea de funcționar public cu statut special, angajat al unei unități din compunerea sistemului de ordine publică și siguranță națională care este guvernat de acte normative și dispoziționale speciale tocmai pe acest considerent, ci la modul în care acesta a tratat atât polițiștii cât și instituția din care fac parte, în calitatea sa de polițist, nedisociată de altfel de nici o altă calitate deținută concomitent.
Curtea consideră că problema cumulului calității de lider sindical cu cea de polițist este una artificială și nepertinentă în speță. Faptele pentru care reclamantul recurent a fost sancționat au în vedere statutul său de polițist și cadrul normativ care îl reglementează. Din această perspectivă, sancțiunea aplicată este legală; rămâne de stabilit în ce măsură calitatea de lider sindical ar putea constitui o cauză de exonerare de răspundere a reclamantului recurent. Curtea reține că nu se poate reține că reclamantul recurent și-a exercitat un drept inerent calității de lider sindical; după cum corect s-a observat de Consiliul de disciplină, Secțiunea a 5-a intitulată
"Atribuțiile organizațiilor sindicale"; a Legii sindicatelor nr. 54/2003, nu prevede nici o atribuție a liderilor sindicali de a efectua activități de analiză a dosarelor penale instrumentate de poliție, parchet ori instanțe. Prin urmare, corect s-a reținut existența abaterilor disciplinare, neputând fi vorba doar despre o semnalare a unor aspecte, cum se apără reclamantul recurent.
Faptele reclamantului au fost de natură să creeze un grav prejudiciu de imagine polițiștilor, instituției din care aceștia fac parte și profesiei de
polițist, realizându-se și această urmare specifică, care nu trebuie demonstrată, deoarece este suficient să constituie numai o posibilitate, o probabilitate, nu în mod necesar să se și materializeze.
Activitatea Consiliului de Disciplină constituit pentru analizarea abaterilor disciplinare reținute în sarcina reclamantului s-a desfășurat conform dispozițiilor legale, existând actului constitutiv al acestuia, respectiv Dispoziția Șefului I. ui nr. 5828/_, precum și o desfășurare a ședințelor de judecată care a asigurat reclamantului dreptul la apărare, așa cum în detaliu a arătat prima instanță, recurentul neinsistând în recurs asupra acestor aspecte de procedură, iar procedura cercetării prealabile reglementată de Ordinul nr.400/2004 al Ministrului Administrației și Internelor fiind respectată.
Recurentul învederează că prin adresa nr. 128.146/_ a cerut în baza art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2004 ca ședințele consiliului de disciplină să fie publice având în vedere că a sesizat mass-mediei diverse nereguli care impuneau efectuarea unui control din partea conducerii P.
R., iar acest lucru i-a fost refuzat prin încheierea consiliului de disciplină din data de_, însă nu s-a demonstrat nici un interes din partea mass media pentru derularea ședințelor, în sensul existenței unor solicitări din partea presei de a asista la ședințele consiliului.
De altfel, reclamantul nu a formulat critici sub acest aspect în acțiunea introductivă, astfel încât, așa cum a observat pârâtul intimat IGPR există în recurs impedimentul prevăzut de art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 C. pr. civ.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, Curtea reține că au fost respectate prevederile art. 14 din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind elementele care trebuie avute în vedere la aplicarea sancțiunilor disciplinare. Sancțiunea a constat în diminuarea cu 15% a drepturilor salariale pentru o perioadă de două luni ceea ce constituie o sancțiune moderată, cu atât mai mult cu cât reclamantul recurent a mai fost sancționat disciplinar, prin Dispoziția Șefului I.PJ. M. nr. S/185189/_ cu "mustrare scrisă" pentru neglijenta manifestată in îndeplinirea dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege"; prin Dispoziția Șefului I.P.J. M. nr. 346856/_ cu "mustrare scrisă" pentru
"comportare necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției"; dispoziția de sancționare a fost atacată în contencios iar Tribunalul Maramureș, prin sentința civilă definitivă și irevocabilă nr. 5180/_, a respins acțiunea în anularea actului administrativ formulată de S. V. ; prin Dispoziția Șefului LPJ. M. nr. 346858/_ cu
"amânarea înaintării/promovării în gradul profesional următor pe o perioadă de 3 ani" pentru "neglijență manifestată în îndeplinirea dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege"; dispoziția de sancționare a fost atacată în instanță iar Tribunalul Maramureș, prin Sentința Civilă definitivă și irevocabilă nr. 978/_, a admis în parte cererea formulată de S. V. și a redus perioada amânării/promovării de la 3 ani la 1 an.
Potrivit art. 7 și art. 4 lit. d), teza a doua, din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, pentru a beneficia de protecția legii avertizorii trebuie să solicite acest lucru în fața comisiei de disciplină. Recurentul reclamant, nici în cadrul cercetării prealabile, nici în fața consiliului de disciplină și nici prin acțiune nu a invocat
proporționalitatea sancțiunii aplicate reclamantului conform art. 9 alin. 2 din Legea 571/2004 aceasta fiind o cerere nouă în recurs, inadmisibilă.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul S. V. împotriva sentinței civile nr. 1255 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. S. L. R. V. G.
G.
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: C.L.
