Decizia civilă nr. 649/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 649/R
Ședința publică din 07 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
J. ecător C. G.
J. ecător M. P.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-petent D. C.
V., domiciliat în C. -N., Aleea G., nr. 7, bl. 19/30, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 2720 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, jud. M., în contradictoriu intimatul IPJ MARAMUREȘ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că se solicită judecarea cauzei în lipsă, consideră cauza lămurită și o reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr. 2720/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus a fost respinsă plângerea contravențională formulată de către petentul D. C. -V.
, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., menținându-se procesul-verbal de contravenție seria CP nr.1782311 încheiat de intimat la data de_ .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de contraventie seria CP nr.1782311, încheiat la data de _
, petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 102 al.3 lit. e, coroborat cu art.48 din OUG 195/200 privind circulația pe drumurile publice și sancționată de art. 102 alin.3 coroborat cu art.98 alin.4 lit.d din același act normativ, aplicându-i-se sancțiunea contravențională principală a amenzii, în cuantum de 630 lei, și cea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice o perioadă de 90 de zile, reținându-se că, la data de_, ora 12,14, în calitate de conducător auto, a condus autovehiculul marca Audi cu nr. de înmatriculare CJ022497, fiind filmat și înregistrat cu aparatul video radar circulând cu o viteză de 114 km/ oră (+64 km/oră), pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/oră.
Verificând, potrivit art.34 al.1 din O.G.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legalitatea și temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că,
sub aspectul legalității, acesta a fost întocmit și transmis petentului în termenul legal, fiind respectate toate dispozițiile prevăzute de art. 17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.
Și sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat instanța apreciază că agentul constatator a reținut în mod corect în sarcina petentului fapta săvârsită de către acesta.
Astfel, potrivit.art.102 al.3 lit.e din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prev. în cls. a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constată potrivit legii cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Conf. art.48 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță, art.49 al.1 din același act normativ arătând că limita maximă de viteză în localități este de 50 km/oră.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, se reține că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea unei fapte care se constată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în acest caz, sarcina probei revenind organului constatator, acesta trebuind să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției.
Din înscrisurile depuse de către intimat, reiese că, la constatarea contravenției, s-a utilizat un cinemometru de control rutier tip RADAR AUTOVISI., care măsoară în regim staționar și în regim de deplasare, cu verificarea metrologică în termenul de valabilitate, agentul constatator deținând atestat valabil pentru un astfel de aparat ( filele 37-38).
Din vizionarea CD-ului care conține înregistrarea efectuată cu aparatul radar, instanța a constatat că petentul a circulat la momentul înregistrării cu o viteză de 114 km/h, chiar 115 km/oră, în localitate, luând curba spre dreapta cu peste 100 km/oră, făcându-se astfel dovada săvârșirii de către acesta a faptei contravenționale reținută în sarcina sa, reținându-se, de asemenea, că fapta comisă de către petent se circumscrie în norma juridică a articolului sus- menționat, care incriminează comiterea unei astfel de fapte.
Susținerile petentului privind toleranța admisă, respectiv +/-10%, nu pot fi reținute de către instanță deoarece, așa cum reiese din NML 021-05, pentru cinemometrele care funcționează în regim staționar eroarea tolerată este de +/-3% pentru viteze de peste 100 km/oră, cum este și în cauza de față, ceea ce creează certitudinea că petentul a circulat cu o viteză de peste 110 km/oră în localitate, pe un sector de drum unde viteza maximă legală era de 50km/oră, depășind astfel cu peste 60 km limita maximă legală .
În cauză nu a fost adusă nicio dovadă care să răstoarne prezumția relativă de adevăr, de care se bucură procesul-verbal contestat, și să arate o
altă situație de fapt decât cea reținută în acesta sau existența vreunei cauze care să înlăture caracterul contravențional al faptelor săvârșite de petent .
Instanța constată, așadar, că fapta există, a fost săvârșită de către petent cu vinovăție întrunind elementele constitutive ale contravenției pentru care acesta a fost sancționat.
P
entru contravenția reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 630 lei, dispunându-se și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o durată de 90 zile.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentului, instanța va avea în vedere art.5 alin.5 și criteriile prevăzute de art.21 alin. 3 din O.G.nr.2/2001 care prevăd că sancțiunea se va aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Chiar dacă nu s-a făcut dovada că petentul a mai fost sancționat pentru astfel de contravenții, față de viteza cu care acesta circula în localitate
, respectiv cu 114 km/oră, cu 64 km/oră peste limita legală, chiar dacă nu a produs vreo urmare, a creat o stare de pericol concret atât pentru el, cât mai ales pentru ceilalți participanți la trafic, astfel că o reindividualizarea a sancțiunilor aplicate este nejustificată.
Sancțiunea aplicată petentului este corect individualizată, fiind justificată și prin prisma scopului punitiv al ei, păstrând un just echilibru între gravitatea faptei și starea de pericol creată și fiind necesară pentru a i se atrage atenția petentului asupra pericolului faptei sale și a-l determina ca pe viitor să adopte un comportament care să se conformeze obligațiilor sale de participant la trafic și normelor legale impuse calității sale de conducător-auto, conștientizând riscurile la care se supune atât pe el, dar și pe alți participanți la trafic, prin urmările pe care depășirea vitezei legale maxime admise le poate aduce.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge plângerea contravențională, ca nefondată, și a menține procesul-verbal contestat, ca fiind legal și temeinic.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurentul D. C. -V., solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței civile recurate, în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție atacat și a măsurilor dispuse prin acesta.
În motivare, se invocă în esență aceleași apărări, respectiv faptul că la data încheierii procesului-verbal contestat, nu se deplasa cu viteza menționată, având în jur de 90 km/oră, așa cum i-a spus inițial și agentul constatator, pentru ca ulterior, acesta să-i comunice că avea 114 km/oră. Potrivit metodologiei nr. 200481/_ a Direcției Poliției Rutiere, aparatul radar are o toleranță de +/-10%, suspendarea dreptului de a conduce dispunându-se de la 111 km/oră în sus .
Apoi, nu există dovada că mijlocul tehnic care a constatat viteza este omologat și verificat potrivit legii, nefiind individualizat în cuprisul actului constatator, astfel că nu s-a făcut dovada înregistrării corecte și legale a
vitezei de rulare a autoturismului condus de către el, cert fiind că nu se deplasa cu viteza de peste 100 km/oră.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs și sub toate aspectele, în condițiile art. 304 ind.1 Cod Procedură Civilă, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele care urmează a fi expuse mai jos.
Depășirea limitei de viteză legală se constată cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Potrivit prevederilor art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, politistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducatorului de vehicul.
Pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă concludentă, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă valoarea vitezei măsurate, ori, în speță, din înregistrarea faptei rezultă că petentul a circulat la momentul înregistrării cu o viteză de 114 km/h, în localitate.
Astfel, în ceea ce privește temeinicia procesului-verbal în litigiu, instanța apreciază că din coroborarea înregistrării cu buletinul de verificare metrologică nr. 0123955/_ (din care reiese că aparatul radar utilizat la măsurarea și înregistrarea vitezei de deplasare a autoturismului condus de către petent îndeplinește cerințele tehnice prevăzute de Norma de Metrologie Legală NML 021-05/_ ) rezultă că în cauză a fost făcută dovada situației de fapt reținute de agentul constatator Vlad D. ce are atestatul nr.50/_ de operator al aparatului radar.
De asemenea sunt neîntemeiate și susținerile referitoare la neindividualizarea aparatului radar. Astfel, instanța reține faptul că procesul verbal contestat prevede ca înregistrarea a fost efectuată de operatorul Vlad D. cu radarul montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare_, iar buletinul de verificare metrologică nr. 0123955/_ atestă montarea acestui aparat radar pe autoturismul menționat.
Cât despre marja de eroare pentru măsurarea vitezei de către aparatele radar - invocată de către contestator în susținerea plângerii - T. consideră ca neîntemeiată această apărare, întrucât din interpretarea logică a dispozițiilor pct. 3.1.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05/_ (în cuprinsul cărora a fost stabilită de către Biroul Român de Metrologie Legală marja de eroare pentru măsurarea vitezei de către aparatele
radar atât în condiții de laborator, cât și în condiții normale de trafic) rezultă că fiind vorba de erori tolerate, aceste marje nu pot influența viteza înregistrată de cinemometre, în condițiile în care se face dovada faptului că ele îndeplinesc cerințele metrologice și tehnice prevăzute de Norma de Metrologie Legală NML 021-05/_ .
Măsurătorile efectuate cu cinemometrul verificat metrologic sunt legale și asupra lor nu se poate interveni, iar operatorul cinemometrului nu face decât să constate valoarea măsurată de cinemometru, ceea ce s-a făcut de către agentul constatator din cadrul intimatului, agent ce deține atestatul de utilizare a cinemometrului.
În lipsa altor probe, reținând și faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele interne trebuie să fie în măsură să confirme procesul-verbal de contravenție în cadrul unei proceduri care să respecte principiul contradictorialității și pe baza probelor apreciate ca fiind concludente și suficiente, doar astfel fiind exclusă apariția arbitrariului (cauza Neața c. României), urmează că nu s-a dovedit că recurentul ar fi respectat dispozițiile art.48 raportat la art.49 al.1 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
În urma probatoriului administrat în cauză instanța de fond, raportat la cele menționate anterior, a apreciat în mod corect faptul că în speță sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute, iar amenda contravențională aplicată respectă principiul proporționalității, reglementat de legiuitor în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmările produse și scopul sancționator al amenzii aplicate.
Față de cele menționate mai sus, în baza art.312 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă recursul declarat de D. C. V., domiciliat în C. -N.
, Aleea G., nr. 7, bl. 19/30, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 2720 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, jud. M. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de D. C. V., domiciliat în
-N., Aleea G., nr. 7, bl. 19/30, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 2720 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, jud. M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
M. H.
C. G.
M. P.
G. ier,
H.
în concediu de odihnă semnează grefier șef secție
Red. Tred. C.G /_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND V. F. F.
în concediu de odihnă semnează președintele instanței
