Decizia civilă nr. 611/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ Nr. 611/2013
Ședința publică din data de 07 noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B.
GREFIER ANA-C. A.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta-intimată C. SA - C. , împotriva sentinței civile nr. 1322/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ * în contradictoriu cu intimata-petentă SC. I. D. SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Moruțan I. n Alin pentru intimata-petentă, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată recursul la prim termen de judecată.
În procedura verificării din oficiu a competenței în conformitate cu art. 159¹ alin. (4) Cod procedură civilă, Tribunalul apreciază că este competent din punct de vedere general, material și teritorial a judeca prezenta cauză, potrivit art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
Instanța constată că recursul a fost declarat în termen, motivat și comunicat. Se constată că nu s-a formulat întâmpinare.
Reprezentantul intimatei-petente, av. Moruțan I. n Alin, depune concluzii scrise și chitanța nr. 0341/_, arătând că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri, Tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul intimatei-petente solicită respingerea recursului ca nelegal, pentru motivele arătate pe larg în concluziile scrise depuse la dosar. Solicită obligarea recurentei-intimate la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial în cuantum de 250 lei, conform chitanței anexate, precizând că aceasta este emisă pentru două dosare,_ * și_, onorariul avocațial fiind în cuantum de 250 lei pentru fiecare din cele două dosare.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 1322/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ * a fost admisă ca fiind fondată plângerea contravențională formulată de către petenta S.C.I. D. SRL, în contradictoriu cu intimata C. SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ C. și, în consecință a fost anulat ca nelegal procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0097334 încheiat la data de_ de către CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., și sancțiunile aplicate în temeiul acestuia. A fost obligată intimata la plata către petentă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0097334 încheiat la data de_ de către intimata C.N.A.D.N.R. S.A, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C., petenta SC I.
D. SRL a fost sancționată, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în data de_, ora 17:10, pe DN 17, km. 85+380 m, Tiha
Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. În baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, petenta a fost obligată și la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro.
Actul conține mențiunea că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001
de către Dragos Capatina cu certificatul nr. 200605167004034B43 din data de_ emis de Certsign SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică definește înscrisul în formă electronică ca reprezentând o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar art. 4 pct. 3 din același act normativ prevede că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
Din conținutul prevederilor art. 5 și 6 din Legea nr. 455/2011 rezultă că înscrisul în formă electronică căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, iar cel căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile.
Aceste dispoziții legale relative la regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică, coroborate cu prevederile de principiu ale 3 din același act normativ, atestă faptul că sfera de aplicabilitate a normelor instituite de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică se circumscrie raporturilor juridice de drept privat, câtă vreme, conform textului de lege menționat,
"nici o dispoziție a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților";.
Or, procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator), reprezintă un act administrativ cu caracter unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravenționale sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă reglementate de legea specială, respectiv O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.
Prin urmare, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât, emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale mai sus relevate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic.
Această concluzie se impune și din perspectiva respectării tuturor garanțiilor vizând dreptul la apărare de care trebuie să beneficieze persoana față de care se antrenează răspunderea contravențională, în condițiile în care specificul raporturilor de contencios administrativ, cum este și cazul celui care derivă din exercitarea plângerii contravenționale, relevă o poziție de inegalitate în care se află părțile, determinată de prezumția de legalitate de care beneficiază actul administrativ.
Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, apreciind că nu se mai impune verificarea actului sancționator și sub aspectul temeiniciei, instanța, ca în temeiul art.34 din OG 2/2001, a admis ca întemeiată plângerea formulată și în consecință a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0097334/_ și sancțiunile aplicate în temeiul său, ca nelegale.
A fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial, în favoarea petentei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta C. SA - C., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul menținerii procesului verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal..
În motivare s-a arătat că instanța de fond a apreciat în mod eronat că procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de O.G. 2/2001.
Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică. înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, in ceea ce privește condițiile și efectele sale. cu înscrisul sub semnătură privată.
Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.
Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca si semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.
Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.
Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului. Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber. Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică. Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenției, care în formă electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.
Procesul verbal de contravenție este un înscris generat și semnat în forma electronica, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretata sistematic, art. 6 și art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică.
Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.
In plus. O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se alică pe procesele verbale de contravenție, olografa sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin S. ul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR. iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A, potrivit art. 9 din O.G. nr. 15/2002.
Se mai arată că nu se poate reține culpa procesuală a recurentei, condiție pentru acordarea cheltuielilor de judecată conform art. 274 Cod proc. civilă, deoarece autovehiculul petentului fiind identificat în trafic, s-a verificat în baza de date cu rovigniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu a existat înregistrată rovignietă.
În drept s-au invocat disp. art. 3041Cod proc. civilă, OG 15/2002 și OG.2/2001. Intimata SC I. D. SRL a depus la dosar "concluzii";, prin care a arătat următoarele:
Instanța de fond, a admis plângerea contravenționala formulată de intimată si a anulat procesul verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0097334/_ ca fiind nelegal, iar in temeiul art. 274 C.Pr.Civ. aceasta a fost obligata la plata cheltuielilor de judecată în cuantumul dovedit.
Situația de fapt și de drept reținută de instanță a atras pronunțarea unei soluții temeinice și
legale.
Astfel, intimata a fost sancționată contravențional pentru că a circulat fără a deține rovinieta
valabila pe DN 17 km 85+380m Tiha Bargaului, jud. BN.
Conform art. 16 (6) din OG 2/2001, "In situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă".
In procesul verbal contestat nu sunt menționate: numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului, sediul nu este corect și nici datele de identificare ale persoanei care reprezintă societatea, respectiv, ale administratorului societății care este B. n D., domiciliul acestuia, codul numeric personal si seria si numărul actului de identitate. Sediul societății noastre este in cu sediul in Bistrița, Cartier U., nr.95, jud. Bistrița-Năsăud si nu cel menționat în procesul verbal.
Pentru nerespectarea prevederile art. 16 (6) din OG 2/2001 a solicitat anularea procesului verbal de contravenție atacat.
In temeiul art. 17 din OG 2/2001, solicită anularea proceselor verbale contestate pentru lipsa semnăturii agenților constatatori. Referitor la legalitatea proceselor verbale de constatare si sancționare a contravenției menționam ca acestea au fost încheiate cu nerespectarea condițiilor de forma prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001. Procesul verbal de constatare reprezintă un act oficial, pentru ca emana de la un agent constatator aflat în exercițiul funcțiunii, face parte din sfera actelor administrative de autoritate cu caracter individual, aflându-se în prezența unei manifestări de voința a autorității publice, făcută în temeiul și în vederea executării legii pentru a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice de drept administrativ. Condițiile de valabilitate a unui act administrativ potrivit doctrinei sunt că acesta să fie emis cu respectarea formei și a procedurii de emitere a actului, a conformității actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.
Astfel, procesul-verbal, ca orice act administrativ trebuie să îmbrace forma scrisă. Atât OG 2/2001, cât și OG 15/2002 nu prevăd întocmirea de către agentul constatator, în forma electronică a procesului-verbal. Pentru a deveni incidente dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică ar trebui ca procesul-verbal să poată fi emis în format electronic. Potrivit acestei legi înscris în formă electronică reprezintă acea colecție de date în formă electronică între care exista relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Din întreaga economie a Legii nr. 455/2001 (art. 3, art. 4) se desprinde concluzia ca înscrisurile electronice și semnătura electronică ce poate fi atașată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat si nu raporturilor de autoritate. Astfel consideră că scriptele comunicate de către intimata nu constituie procese-verbale de constatare a contravenție, ci reprezintă o dovada a faptului că intimata C. S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica - C. a încheiat petentei în format electronic un proces-verbal de constatare a contravenției pe care nu 1-a comunicat.
Din conținutul celor procesului verbal contestat anterior reiese că fapta contravențională reținută în sarcina petentei este aceea de a utiliza rețeaua de drumuri naționale fără a deține rovigneta valabilă, fapta prev. și sancționată de art. 8 din OG nr. 15/ 2002 actualizată.
Intimata a fost sancționată contravențional pe motiv că autovehiculul proprietatea acesteia fost condus fără a deține rovinieta valabilă.
Datorită perioadei mari de timp de la data presupusei fapte contravenționale nu avea cunoștință dacă în datele respective autovehiculul menționat anterior a fost în locul indicat de agentul constatator.
Se consideră că agentul constatator are obligația de a dovedi susținerile din procesul verbal, deoarece intimata beneficiază de prezumția de nevinovăție. In lipsa acestor probe, se consideră că sancțiunea aplicată este neîntemeiată, motiv pentru care solicită anularea proceselor verbale de contravenție atacate.
In drept s-au invocat disp. OG nr. 15/ 2002 si OG nr. 2/2001.
Tribunalul, examinând în baza prevederilor art.304 și art.3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată
atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele, constată că recursul declarat de recurentă este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Procesul verbal de contravenție care a făcut obiectul plângerii contravenționale exercitate de petenta intimată conține mențiunea că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001.
.
Potrivit art. 4 pct. 2 și 3 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică este reglementat în capitolul 2 în cuprinsul articolelor 5-11. Din interpretarea acestor prevederi rezultă că înscrisurile în formă electronică cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele lor, cu înscrisurile sub semnătură privată, iar între cei care le-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile are același efect ca actul autentic.
Având în vedere și dispozițiile art. 2 și art. 3 din legea privind semnătura electronică, conform cărora această lege se completează cu dispozițiile legale privind încheierea, validitatea și efectele actelor juridice, nici o dispoziție a prezentei legi neputând fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților, se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat și nu raporturilor juridice de drept public cărora i se circumscrie și procesul-verbal de constatare a contravenției.
Astfel, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate cu caracter individual întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura specială prevăzuta de lege. Din această perspectivă, procesul verbal de constatare a contravenție contestat trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă ale actului administrativ individual, în speță cele prevăzute de OG nr. 2/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.
Reținând că procesului-verbal de contravenție, ce are natura juridică a unui act administrativ, de drept public, nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, atâta vreme cât legiuitorul, prin OG nr. 15/2002, nu a înțeles să deroge sub acest aspect de la dreptul comun în materia contravențiilor, tribunalul apreciază că actul sancționator contestat de petent este lovit de nulitate absolută, acesta fiind întocmit într-o altă formă decât cea prevăzută de lege.
Prin urmare, și din această perspectivă, ce relevă cu prisosință culpa recurentului intimat - organ constatator, se impunea obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de petentă, reduse de instanța fondului în conformitate cu prevederilor art. 274 alin. 3 C.pr.civ, sens în care dispoziția instanței de fond cu privire la acest aspect este legală și temeinică.
Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, tribunalul, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art.312 alin.1 și alin. 3 C.pr.civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta
C. SA - C. împotriva sentinței civile nr. 1322/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, pe care o menține în întregime.
Totodată, având în vedere criteriul culpei procesuale, tribunalul va obliga recurenta, în temeiul prev. art. 274 C.pr.civ., rap. la art. 316 C.pr.civ., cu trimitere la art. 298 C.pr.civ., să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 250 lei, reprezentând onorariu avocațial parțial, tribunalul apreciind, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 274 alin. 3 C.pr.civ., că activitatea desfășurată de avocat și gradul de complexitate redus al cauzei, nu justifică în cauză un onorariu de 500 lei, conform chitanței depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta C. SA - C. , cu sediul în B., B-dul I. M., nr. 401A sector 6, împotriva sentinței civile nr. 1322/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Obligă recurenta să plătească intimatei SC I. D. SRL, cu sediul în U., nr. 95, jud.
Bistrița-Năsăud, suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
A. P. M. D. E. | L. L. | T. B. Ana-C. | A. |
Red/dact: MAP/HVA
_ /2 ex Jud. fond:VV
