Decizia civilă nr. 6851/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale
Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6851/2013
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.
Judecător R. -R. D. Judecător L. U. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții C. D. I. și C.
M., împotriva sentinței civile nr. 1621 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intervenienții O. N., O. M., B. V. D., B. I. -E., D. D., D. F. -D., S. E., S. M., M. V., M. M., R. V. -S., R. L. -R., T. T., T. S.
, C. D. V. și pârâții P. M. C. N. și M. C. N. PRIN P.
, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale REJUDECARE _
.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenți, avocat Nedelea Sabin, cu delegațiela dosar, în substituirea avocatei titulară Gidro Stanca I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul nu este timbrat, iar la dosar s-a depus întâmpinare, de către P. M.
C. -N. .
Reprezentantul recurentului depune la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente, precizând că nu mai are alte cereri de formulat, sau excepții de invocat.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a hotărârii atacată, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâților la emiterea autorizației de construire.
Cât privește respectarea indicilor urbanistici se arată de către reprezentantul recurenților faptul că nici unul din vecini nu a fost afectat și nu a depus plângere. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1621 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins cererea în contencios administrativ formulata de către reclamanții C. D. I., C. M. împotriva pârâtilor P. M. C. N.
,M. C. N. prin P. .
S-a respins cererea de intervenție accesorie in interesul reclamanților formulata de către intervenienții O. N. A. ,O. M. ,B. V. D. ,B. I. E. ,D. D. ,D. F. D. ,S. E. ,S. M. ,M. V. ,M. M. ,R.
V. S. ,R. L. R. ,Tureanu T., Tureanu S. .
S-a respins cererea reconvenționala formulata de către paratul reclamant reconvențional P. M. C. N. in contradictoriu cu reclamanții pârâti reconvenționali C. D. I. ,C. M. .
Fără cheltuieli de judecata
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând în rejudecare cererea formulată, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, instanța a reținut că in conformitate cu dispozițiile deciziei de casare este necesară în cauză lămurirea împrejurărilor de fapt referitoare la respectarea indicilor urbanistici de către reclamanți la realizarea lucrărilor de construire, in acest sens fiind necesară administrarea probei cu expertiza tehnică în construcții.
În sensul celor stabilite prin decizia de casare, instanța a dispus efectuarea în cauză unui raport de expertiză tehnică in construcții, de către expert Faur C. C. an, fixându-se obiective în sensul stabilirii dacă construcția edificată de către reclamanți sub aspectul configurației și al compartimentării interioare se încadrează in cadrul construit preexistent, raportat la prevederile art.56 alin.3 din Ordinul 1430/2005, în sensul stabilirii dacă construcția edificată de reclamanți respectă indicii urbanistici, în sensul lămuririi suprafeței reale a terenului, dimensiunile construcției, ale drumului de acces, amplasamentul construcției față de aliniamentul stradal și limitele parcelei, înălțime construcției la cornișă și la coame, numărul de nivele și apartamente, indicii urbanistici și numărul de parcări prin prisma RLU și PUG.
Potrivit raportului de expertiză, (f.77-89 și 149-152) rezultă că imobilul edificat de reclamanți nu respectă indicii urbanistici stabiliți în HCL nr. 351/_ . Astfel, POT maxim este de 35% iar CUT maxim este 0,9 ADC.
Potrivit construcției executate, POT efectiv este de 49,5%, cu depășirea POT maxim aprobat cu peste 10% iar CUT efectiv este de 2,169 ADC mai mare decât CUT maxim aprobat, mai mult decât dublul suprafeței aprobate a planșeelor.
Condiția de aliniere de minim 5 m a fost respectată, de asemenea a fost respectat și regimul de înălțime de D+P+2E+M.
S-a asigurat pentru fiecare apartament un loc de parcare, fiind respectată din acest punct de vedere RLU și PUG.
În baza raportului de expertiză instanța a reținut că imobilul executat in fapt depășește coeficienții urbanistici aprobați pentru zona respectivă, astfel încât în mod justificat pârâtul a refuzat autorizarea construcției în forma modificată.
Este de menționat și că, de la data edificării imobilului și până la solicitarea de reautorizare a fost adoptată HCL 626/2006 cu referire la compartimentările interioare, fiind de subliniat că imobilul in cauză are 15 apartamente in condițiile in care, HCL 626/2006 limitează numărul de apartamente la 6, astfel încât construcția aprobată nu poate fi autorizată nici din acest punct de vedere,pentru că
la această dată nu se încadrează în dispozițiile legale.
Reținând considerentele mai sus menționate, instanța a apreciat că acțiunea formulată este neîntemeiată, sens în care s-au respins pretențiile reclamanților, refuzul pârâtului de autorizare a construcției fiind justificat.
Ca urmare a soluției date cererii principale, instanța a respins și cererea de intervenție accesorie,apărările intervenienților nefiind de natură a conduce la adoptarea unei soluții de admitere a cererii principale în cauză.
Cu referire la cererea reconvențională, la fel ca și în primul ciclu procesual, instanța a apreciat că reclamanții nu pot fi acuzați de abuzul drepturilor procesuale, atâta timp cât în primul litigiu promovat in anul 2006 acțiunea a fost întemeiata pe OG 27/2003 iar litigiul din anul 2007 a fost un litigiu de drept comun dar fără invocarea art. 56 alin. 3 din Ordinul 1430/2005 . Prezenta acțiune este primul demers procesual prin care reclamanții urmăresc obținerea unui drept invocând Legea 554/2004, art.7 și 8.
În consecință, s-a respins si cererea reconvenționala ca nefondata. Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții C. D. I. și C. M.
solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
să se modifice în parte decizia atacată în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță astfel cum a fost formulată, respectiv:
să se anuleze actul administrativ nr. 112.523/432/_ prin care s-a respins cererea reclamanților de emitere a autorizației de construire înregistrată sub nr. 112.523/43/_ privind modificarea soluției constructive autorizată sub nr. 1704/_
să fie obligat pârâtul P. M. C. -N. Ia emiterea autorizației de construire vizând modificarea soluției constructive autorizată sub nr. 1704/_, conform documentației înregistrate sub nr. 112.523/43/_ privind executarea lucrărilor de "Construire imobil locuințe cu regimul de înălțime D+P+2E+M", amplasat pe terenul situat în C. -N., str. Sf. I., nr. 2, înscris în CF 1., nr. top. 21581/9/3
În dezvoltarea motivelor de recurs, au arătat recurenții că hotărârea recurată este netemeinică si nelegală raportat la respingerea acțiunii reclamanților de obligare a P. ui M. C. -N. la emiterea autorizației de construire, în privința căreia prima instanța a făcut o greșită aplicare a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct 9 Cod Proc Civ., precum și o apreciere si interpretare eronată a probelor de la dosarul cauzei, prin prisma art. 304 ind. 1 Cod Proc Civ.
Astfel, prin soluția pronunțată au fost încălcate prevederile art. 32 alin 1 lit. e din Lg. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și art. 56 din Ordinul din 1430/2005 - Normele metodologice de aplicare a Lg. 50/1991 în vigoare la data formulării cererii de autorizare.
Potrivit art. 32 alin 1 lit. e, singura condiție care este impusă de lege pentru integrarea în cadrul construit preexistent este aceea ca edificatul să aibă același regim de înălțime cu clădirile de pe parcelele adiacente, astfel încât să se realizeze un front continuu construit.
Aceeași concluzie este formulată și de d-nul expert Faur C. C. an în cuprinsul raportului de expertiză și în răspunsul la obiecțiuni depus la dosarul cauzei la data de_, pct. 2.
Reclamanții au formulat un obiectiv expres în acest sens, solicitând expertului sa precizeze dacă imobilul construit de reclamanți poate fi integrat în cadrul construit preexistent, concluzia d-nului expert fiind în sensul că sunt îndeplinite condițiile pentru integrare.
Au formulat acest obiectiv având în vedere dispozițiile art. 56 din Ordinul din 1430/2005 care prevedeau posibilitatea emiterii autorizației de construire și după finalizarea lucrărilor de construire, însă condiționat de depunerea unor documentații tehnice privind securitatea la incendiu și rezistență mecanică și stabilitate și cu condiția ca edificatul să se încadreze în cadrul construit preexistent. Reclamanții au anexat cererii de autorizare dovada îndeplinirii cerințele prescrise de art. 56 din Ordinul nr. 1430/2005, respectiv cele 2 documentații tehnice privind securitatea la incendiu și rezistenta mecanică si stabilitatea construcției edificate de subsemnații, documentații care au fost depuse și în acest proces, iar cealaltă condiție privind încadrarea în cadrul construit a fost dovedită
prin raportul de expertiză în construcții.
Prima instanță a interpretat condiția încadrării în cadrul construit preexistent mult prea excesiv, extinzând în mod nelegal și nejustificat spun reclamanții cercetarea îndeplinirii acestei condiții prin verificarea respectării tuturor indicatorilor urbanistici prevăzuți în UTR sau RLU, deși din textul citat mai sus nu rezultă o astfel de cerință.
In opinia reclamanților, această primă condiție enunțată mai sus "construcția să întrunească condițiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent" trebuie interpretată potrivit scopului urmărit de art. 56 din Ordinul 1430/2005, respectiv reglementarea situației juridice a unor construcții finalizate dar neautorizate care se integrează în cadrul construit preexistent.
Edictarea acestui text de lege s-a făcut tocmai pentru a preveni soluția contraproductivă de demolare a construcțiilor realizate fară autorizație, fiind cerută îndeplinirea unui minim de condiții în acest sens, respectiv integrarea în cadrul construit preexistent.
Verificarea îndeplinirii acestei condiții se face în principal prin raportare la cadrul construit preexistent, respectiv dacă edificatul în cauză se integrează din punctul de vedere al regimului de înălțime, destinației și volumetriei între celelalte clădiri deja existente în zonă, sau dacă iese din tiparul acestor clădiri.
Aplicarea art. 56 din Ordinul 1430/2005 nu comportă procedura standard de emitere a autorizației de construire prevăzută de Lg. 50/1991 și, ca atare, nu presupune verificarea tuturor indicilor prevăzuți de normele urbanistice. Dacă legiuitorul ar fi dorit o astfel de verificare ar fi prevăzut acest lucru în mod expres în textul articolului 56, însă tocmai pornind de la specificul acestei proceduri (autorizarea după finalizarea lucrărilor) a înțeles să impună doar un minim de cerințe, respectiv integrarea în cadrul construit preexistent.
Această concluzie rezultă în egală măsură și din analiza prevederilor legale care reglementează demolarea construcțiilor neautorizate, unde se prevede că o astfel de soluție este lăsată Ia aprecierea autorității administrative competente care va lua o decizie în acest sens. Rezultă astfel că, demolarea unei construcții este o chestiune de oportunitate, decizia aparținând autorității, nefiind o obligație impusă cu titlu imperativ, autoritatea publică având deschisă și posibilitatea emiterii autorizației de construire necesară pentru intrarea în legalitate în condițiile art. 56 din Ordinul 1430/2005.
În drept, s-au invocat dispozițiile: art. 304 pct. 9, art. 304 ind 1 Cod Proc Civ. art. 32 alin 1 lit. e din Lg. 350/2001 art. 56 Ordinul 1430/2005.
Pârâtul intimat P. M. C. -N. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, menținând dispozițiile sentinței civile criticate ca fiind legale și temeinice - filele 7-8.
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, din următoarele considerente:
Criticile recurenților sunt nefondate.
În acest context, Curtea constată că prezenta cauză se află într-un al doilea ciclu procesual după ce, prin decizia civilă nr. 1869/_, Curtea de Apel C. a admis recursul declarat de reclamanții C. D. -I. și C. M. împotriva sentinței civile nr. 320/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
A reținut instanța de recurs în considerentele deciziei de casare că, în mod corect a apreciat instanța de fond că sunt aplicabile dispozițiile art. 56 alin. 3 din Ordinul nr. 1430/2005 și că, în privința cerinței de îndeplinire a condițiilor urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, aceasta nu poate fi interpretată decât în sensul în care a analizat-o și prima instanță, respectiv de raportare la indicii urbanistici de la data solicitării emiterii autorizației de construire.
Pentru lămurirea în speță a împrejurărilor de fapt privind respectarea indicilor urbanistici de către reclamanți, apreciind necesară administrarea unei probe cu expertiză tehnică în construcții, instanța de recurs a dispus casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin urmare, în acord cu dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă de la 1865 aplicabil în prezentul litigiu, potrivit cărora în caz de casare hotărârile instanței de
recurs, asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe, sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, în rejudecare, instanța de fond a administrat proba cu expertiza tehnică în construcții, în sensul celor dispuse de instanța de casare.
În acest context, toate apărările recurenților în sensul că, pentru a se putea emite autorizația de construire și după finalizarea lucrărilor ar fi fost suficientă depunerea documentației tehnice privind securitatea la incendiu și rezistență mecanică și stabilitate și analizarea condiției ca edificatul să se încadreze în cadrul construit preexistent, fără a fi necesară respectarea indicilor urbanistici nu pot fi validate, în contra dispozițiilor imperative ale art. 315 Cod procedură civilă.
Or, în ceea ce privește respectarea indicilor urbanistici, nu se contestă în cauză că aceștia nu au fost respectați, potrivit construcției executate POT efectiv fiind de 49,5%, cu depășirea POT maxim aprobat cu peste 10%, iar CUT efectiv de 2,169 ADC, mai mare decât CUT maxim aprobat, mai mult decât dublul suprafețelor planșeelor.
În consecință, în mod legal și temeinic și cu respectarea problemelor de drept dezlegate de instanța de recurs, instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 56 alin. 3 din Ordinul nr. 1430/2005 și a respins cererea reclamanților.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul formulat este nefundat, că sentința recurată este legală și temeinică, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de C. D. I. și C. M., împotriva sentinței civile nr. 1621 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, M. D. | Judecător, R. -R. D. | Judecător, L. U. |
Grefier, M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: M. T.