Decizia civilă nr. 745/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE M. SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA Nr. 745/R/2013
Ședința publică din data de 05 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. G. C. JUDECĂTOR: I. N. B. JUDECĂTOR: S. T. GREFIER: D. B.
S-a luat sper examinare recursul promovat de recurenta SC D. R. P.
S. împotriva sentinței civile nr. 524/2012 pronunțată în data de_ în dosarul cu nr._ privind și pe intimatul I. T. DE M. C. având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 242(2) C.pr.civ., astfel, apreciind că la dosar sunt suficiente acte pentru justa soluționare a cauzei va reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosarul cauzei.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 524/_ a Judecătoriei Dej a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. D. R.
P. S.R.L., cu sediul în municipiul Dej, str. A. I., nr. 10, jud. C., reprezentată prin administrator P. ț Tănase și consilier juridic M. l Olti, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor seria CJ nr. 013330/_, în contradictoriu cu intimata I. T. DE M. C., cu sediul în Mun. C. -N., str. G. C., nr. 2, jud. C. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 4132/2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă în dosarul nr._ s-a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a cauzei către Judecătoria Dej, întrucât în circumscripția acestei instanțe a fost săvârșită contravenția.
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej, la data de_, sub același număr de înregistrare, petenta S.C. D. R. P. S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata I. T. de M. C. ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor seria CJ nr. 013330/_ .
În motivarea plângerii contravenționale, depusă la dosar la data de_, înainte de primul termen de judecată la Judecătoria Cluj-Napoca, petenta a invocat în primul rând excepția de necompetență teritorială, arătând că fapta contravențională a fost săvârșită pe raza municipiului Dej.
Pe fondul plângerii, petenta a arătat că în urma unui control al ITM C. desfășurat la data de_ la punctul de lucru al societății situat în Mun. Dej, str. 1 Mai, nr. 40, jud. C., a fost sancționată contravențional pentru încălcarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul muncii -, respectiv i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 10000 lei în baza art. 260 alin.
(1) lit. e) din Legea nr. 53/2003. În acest sens, petenta învederează că din procesul- verbal contestat reiese că a fost sancționată, deoarece l-a primit la muncă pe numitul Seplecan I. C. fără a încheia contract individual de muncă anterior începerii activității. Petenta precizează că potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 rezultă că este contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) și se sancționează cu amendă de la 10000 lei la 20000 lei pentru fiecare persoană identificată. Pentru aceste motive petenta susține că intimata a adăugat la prevederile legale existente în materie creând o nouă faptă contravențională, respectiv primirea la muncă a unei persoane fără a se încheia un contract individual de muncă anterior începerii activității.
Mai mult, societatea petentă menționează că în cauză nu se impunea încheierea unui contract individual de muncă, având în vedere că societatea încheiase cu persoana respectivă o convenție civilă de prestări servicii în sensul art. 942, art. 1470 pct. 1 și art. 1471 din C. civ.. Petenta precizează că în conformitate cu art. 1471 din C. civ. de la 1864 condițiile impuse pentru valabilitatea convenției sunt ca serviciul prestat să fie determinat sau timpul pentru care prestează serviciul respectiv să fie limitat. În consecință ar trebui să fie vorba despre un singur tip de prestație care să dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârșit. Având în vedere că d-l Seplecan I. C. în calitate de prestator de servicii, prin convenția civilă de prestări servicii s-a obligat la o singură prestație, respectiv degresarea utilajelor, și pe o perioadă determinată de timp, se arată că ambele condiții legale alternative ar fi îndeplinite.
În continuare, petenta învederează că, după cum reiese din documentele depuse la dosar (condica de prezență, statele de plată aferente lunilor iunie și iulie 2011, declarațiile 112 privind obligațiile e plată a contribuțiilor sociale și alte documente) societatea a achitat toate contribuțiile sociale și impozitul pe venit aferente veniturilor realizate de către prestatorul de servicii.
De asemenea, petenta face trimitere la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 2 și pct. 4 din Legea nr. 571/2003 modificată, privind Codul fiscal, unde se face distincție între activitățile dependente și cele independente.
În drept, petenta invocă prevederile art. 31 și urm. din O.G. nr. 2/2001, art. 942, art.1470 pct. 1 și art. 1471 din C. civ., respectiv dispozițiile art. 7 din Legea nr. 571/2003.
În probațiune, petenta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie: proces-verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor seria CJ nr. 013330/_ cu înștiințarea de plată aferentă
(f. 4-7); procesul-verbal de control seria CJ nr. 0001856/_ (fila 8), anexa nr. 2 la PV nr. 0001856/_ cuprinzând constatări și deficiențe (fila 9); anexa nr. 3 cuprinzând măsurile luate (fila 10), convenția civilă de prestări servicii - colaborare (filele 17-18), condiții salarizare iunie (fila 19), condiții salarizare iulie (fila 20), condica de prezență (fila 21), statul de salarii iunie 2011 (filele 22-26), declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate luna iunie (filele 27-28), ordine de plată, condica de prezentă luna iulie, stat de plată luna iulie, stat de salarii iulie 2011, declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate luna iulie (filele 29-45).
Potrivit dispozițiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i) din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională formulată de petentă este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimata a depus la dosar întâmpinare la data de_ prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată, și menținerea în întregime a procesului-verbal atacat, pe care îl consideră temeinic și legal.
În motivarea întâmpinării, se arată că la locația supusă controlului au ridicat prin sondaj de la două persoane (Alb A. și Seplecan I.
) care își executau sarcinile de serviciu, declarații pe propria răspundere care relevă informații legate de raportul de muncă, respectiv data angajării, funcția, salariul. În urma controlului s-a constatat faptul că numitul Seplecan I. C. presta muncă la societatea petentă încă din data de_ fără a fi semnat contract individual de muncă cu angajatorul.
Intimata apreciază că susținerile petentei relative la existența unei convenții de prestări servicii (despre care consideră că a fost încheiată ulterior controlului inopinat - pro causa) nu pot sta la baza anulării procesului-verbal. În acest sens, intimata apreciază că nu pot fi admise asemenea convenții care să se substituie unui raport juridic de muncă.
În continuarea disertației sale, intimata a arătat că în contractul de prestări servicii invocat persoana fizică, în calitate de prestator se obligă să respecte regulile disciplinare stabilite de beneficiar pentru salariații săi precum și normele de protecție a muncii specifice activității. Raportat la aceste clauze rezultă că în cuprinsul convenției civile se identifică elemente specifice raportului de subordonare, regulile de disciplină fiind specifice unei relații de muncă. Existența raporturilor de muncă este întemeiată chiar pe actele depuse la dosar de către petentă, în care se evidențiază un alt element specific raportului de muncă, anume timpul de muncă (4 ore pe zi). Ca atare, consideră intimata, dacă între părți ar fi existat un raport civil astfel cum se susține, desfășurarea activităților formând obiectul respectivului contract, ar fi rămas la latitudinea prestatorului din punct de vedere al modalității concrete de derulare, timpul alocat sau repartizarea timpului. Intimata susține că în cadrul contractelor civile de prestări servicii, beneficiarul nu impune un orar de lucru prestatorului, ci doar stabilește un obiect al contractului a cărui îndeplinire cade în sarcina prestatorului, fiind lipsit de importanță pentru
beneficiar care sunt modalitățile de care prestatorul se va servi în vederea realizării prestațiilor la care s-a obligat.
Intimata relevă faptul că în cap. IV din convenția civilă se face trimitere la prevederile art. 3 lit. a) din Legea nr. 130/1999, act normativ care a fost abrogat în februarie 2011, aspect ce marchează intenția legiuitorului de a anihila domeniul de aplicare a convențiilor civile în dreptul muncii. În acest context, petenta nu are abilitatea legală de a opta între încheierea de convenții civile de prestări servicii și încheierea de contracte individuale de muncă.
Se mai arată că, în ciuda faptului că petenta a aplicat un anumit regim fiscal veniturilor realizate de către numitul prestator, aceasta nu îndreptățește concluzia conform căreia forma contractuală aleasă pentru raporturile dintre intimată și numitul prestator răspunde rigorilor legale aplicabile.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 16 alin. (1) și art. 260 alin. (1) lit.
e) din Legea nr. 53/2003.
În probațiune, intimata a înțeles să se prevaleze de proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie: procesul-verbal contestat, procesul-verbal de control, datele privind unitatea controlată (anexa nr. 1 la procesul-verbal de control), anexa nr. 2 privind constatările și deficiențele, anexa nr. 3 privind măsurile dispuse, convenția civilă invocată de către petentă, documentele emise de petentă și depuse la dosar și de către societatea petentă, declarația pe proprie răspundere a numitului Seplecan I. C. și declarația pe proprie răspundere a numitului Alb A., contractul individual de muncă din data de_ încheiat între petentă în calitate de angajator și numitul Seplecan I. C. în calitate de angajat.
La data de_, petenta a depus la dosar (filele 78-80) un răspuns la întâmpinarea formulată de către intimată.
La termenul de judecată, instanța a administrat proba înscrisurile depuse la
dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a
reținut următoarele
:
Prin procesul-verbal de constatarea a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor seria CJ nr. 013330/_ coroborat cu procesul-verbal de control seria CJ nr. 0001856/_ și cu anexele 2 și 3 s-a reținut că, în urma controlului efectuat în data de_, orele 11:30-12:00, în localitatea Dej, str. 1 Mai, nr. 40, s-a constatat faptul că angajatorul a încălcat prevederile art. 16 din C. mun., primind la muncă pe numitul Seplecan I. C., începând cu data de_, pentru care nu a întocmit contractul individual de muncă anterior începerii activității, așa cum reiese din declarația pe proprie răspundere a acestuia.
S-a constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) din C. mun., fapt care constituie contravenție conform art. 260 alin. (1) lit. e) din același cod, aplicându-i-se angajatorului sancțiunea amenzii în cuantum de 10000 lei (minimul special).
Din procesul-verbal de control rezultă că obiectivul controlului a fost, printre altele, verificarea respectării prevederilor Codului muncii.
Față de prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a reținut că plângerea a fost depusă în termenul legal, potrivit art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Sub aspectul condițiilor de formă, instanța de fond a apreciat că procesul- verbal sus-menționat este legal întocmit, potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În privința susținerii petentei că intimata a adăugat la prevederile legale existente în materie creând o nouă faptă contravențională, respectiv primirea la muncă a unei persoane fără a se încheia un contract individual de muncă anterior începerii activității, instanța a învederat că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție agentul constatator are obligația de descrie în mod adecvat și suficient fapta reținută, astfel că nu s-a putut reține că prin mențiunea anterior începerii activității s-a adăugat ceva la textul de lege, agentul constatator nefăcând altceva decât să procedeze la o descriere, la o circumstanțiere a faptei.
M. ivul central al plângerii contravenționale constă în faptul că petenta ar fi încheiat cu numitul Seplecan I. C. anterior constatării contravenției un contract civil de prestări servicii în condițiile art. 1471 din C. civ. de la 1864.
Referitor la acest aspect prin plângere, întâmpinare și răspuns la întâmpinare părțile litigante și-au fondat susținerile pe două aspecte relevante pentru soluționarea cauzei:
problema datei încheierii convenției civile invocate;
problema naturii raporturilor juridice dintre societatea petentă și numitul Seplecan I. C. .
Cu privire la data încheierii convenției civile invocate, instanța a făcut precizarea că în cuprinsul acesteia nu este precizată vreo dată, ci doar durata contractului (_ -_ - la pct. IV din convenție). De asemenea instanța a observat că din datele dosarului nu se poate stabili dacă la data controlului reprezentanta legală a petentei lipsea sau era prezentă la locul săvârșirii contravenției pentru a se apăra (eventual pentru a le prezenta agenților constatatori convenția civilă depusă la dosarul cauzei).
Rămâne de discutat un singur aspect pentru a stabili limitele în care a fost analizată problema, anume când a intrat intimata în posesia convenției civile pe care a depus-o la dosar o dată cu întâmpinarea. În acest sens, petenta învederează în răspunsul la întâmpinarea intimatei faptul că intimata ar fi intrat în posesia unei convenții civile chiar la momentul controlului inopinat efectuat de aceasta fapt ce ar întemeia susținerea că respectiva convenție ar fi existat la acea dată. Cu toate acestea, instanța de fond a apreciat că nu poate considera drept adevărată o asemenea afirmație, în condițiile în care se poate observa că această convenție a fost depusă la dosar în dublu exemplar (în condițiile art. 112 pct. 5 parag. 2 din C. proc. civ. - un exemplar de pe înscrisuri fiind destinat intimatei) chiar de către petentă odată cu motivele plângerii la data de_, iar intimata a depus o copie a convenției civile (marcată) ulterior, odată cu întâmpinarea, la data de_ . Această concluzie a instanței este susținută și de faptul că în motivele plângerii, deși petenta a dezvoltat un raționament privind admisibilitatea încheierii convenției civile în cauză și a depus alăturat convenția, nu a menționat faptul că i-a înmânat agentului constatator sau că a prezentat la data controlului inopinat un exemplar de pe convenție.
În condițiile date, instanța a observat că intimata este un terț față de convenția civilă de prestări servicii invocată de către petentă și că părțile
contractante au intenționat încheierea unui contract civil supus regulilor Codului civil de la 1864. În acest context, instanța de fond a apreciat că proba datei convenției față de terți (inclusiv față de intimată) nu ar fi putut fi făcută decât în condițiile datei certe stabilite conform art. 1182 din C. civ. de la 1864. Astfel, se observă că nu s-a făcut dovada faptului că respectiva convenție civilă invocată ar avea vreo dată certă anterioară constatării contravenției, aspect care să justifice o eventuală abolire a obligației petentei de a încheia cu numitul Seplecan I. C. un contract individual de muncă.
Mai mult, analizând al doilea argument adus de petentă în susținerea plângerii, instanța de fond a considerat că, având în vedere specificul activității ce urma să fie desfășurată de către numitul Seplecan I. C. în punctul de lucru al petentei și că din toate elementele și piesele dosarului reiese un raport de subordonare netă a numitul Seplecan I. C. în activitatea sa față de societatea sancționată contravențional, societatea petentă avea obligația de a încheia în condițiile art. 16 din C. mun. contractul individual de muncă în formă scrisă, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă și să-l înregistreze în registrul general de evidență a salariaților anterior începerii activității de către angajat.
Instanța a considerat că persoanele juridice sau fizice, angajatorii, nu au abilitatea legală de a opta între încheierea de convenții civile de prestări servicii și încheierea de contracte individuale de muncă, având în vedere că dispozițiile care reglementează raporturile de muncă sunt preponderent imperative. Astfel, ori de câte ori raporturile juridice ce se desfășoară între două persoane cuprind elemente specifice relațiilor de muncă trebuie încheiat contract individual de muncă, iar nu convenții civile pe dreptul comun. În caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea caracterului imperativ al normelor juridice de dreptul muncii.
Acest aspect este susținut și de prevederile art. 278 alin. (1) din C. mun. conform cărora dispozițiile Codului muncii se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, (doar) în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de acest cod, cu dispozițiile legislației civile.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, trebuie să țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Ținând cont de faptul că petenta a fost sancționată cu minimul special al amenzii potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) din C. mun., instanța de fond a considerat că nu există elemente care să justifice înlocuirea cu avertisment sau reducerea sancțiunii amenzii contravenționale.
În aceste condiții, observând prevederile art. 260 alin. (1) lit. e) din C. mun. coroborat cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a apreciat că plângerea contravențională este neîntemeiată astfel că a respins-o.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta S.C. D. R. P.
S.R.L. solicitând modificarea în totalitate a sentinței civile nr. 524/_
pronunțată de Judecătoria Dej, în sensul admiterii plângerii formulate și anularea procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor seria CJ nr. 01330 din_ 1, întocmit de către I. T. de M. C. .
În motivare arată că, soluția atacată este nelegală, deoarece, instanța de fond a reținut în mod eronat starea de fapt și a procedat în consecință la încadrarea juridică a faptei.
Cu privire la faptul că, petenta a primit la muncă o persoană fără a-i încheia contract individual de muncă, anterior începerii activității, sus-numita arată că, nu se impunea a încheia un astfel de contract, deoarece au încheiat cu persoana în cauză o convenție de prestări servicii.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că, recursul declarat în cauză este nefondat. În mod just instanța de fond a respins plângerea petentei, cu consecința menținerii procesului verbal de contravenție contestat, întrucât, având în vedere specificul activității ce urma să fie desfășurată de către numitul Seplecan I. C. în punctul de lucru al petentei, iar din actele dosarului reiese un raport de subordonare netă a numitul Seplecan I. C. în activitatea sa față de sus-numită, societatea petentă avea obligația de a încheia în condițiile art. 16 din Codul Muncii, contractul individual de muncă în formă scrisă, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă și să-l înregistreze în registrul general
de evidență a salariaților anterior începerii activității de către angajat.
Corect a apreciat instanța de fond faptul că, persoanele juridice sau fizice, angajatorii, nu au abilitatea legală de a opta între încheierea de convenții civile de prestări servicii și încheierea de contracte individuale de muncă, având în vedere că, dispozițiile care reglementează raporturile de muncă sunt preponderent imperative. Astfel, ori de câte ori raporturile juridice ce se desfășoară între două persoane cuprind elemente specifice relațiilor de muncă, trebuie încheiat contract individual de muncă și nu convenții civile pe dreptul comun.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art.312 C.pr.civ., va respinge recursul declarat de recurenta S.C. "D. R. P. "; S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 524/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Dej pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta S.C. "D. R. P. "; S.R.L., cu sediul social în Dej, str. A. I., nr. 10, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 524/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Dej pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. G. C. I. N. B. S. T.
GREFIER
D. B.
Red. 2 ex./I.N.B./D.M.
_
Jud.fond: G. M. Ștefan
