Decizia civilă nr. 8736/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8736/2013
Ședința publică din data de 18 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H.
G. D. C.
Pe rol recursului declarat de reclamanta SC E. G. C. S. împotriva sentinței civile nr. 1427 din data de_, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta D. G. A
P. A J. M. și intimata SC E. G. C. S. PRIN ADMINISTRATOR J. C. DE I. R. S., având ca obiect - contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru în valoare de 2 lei, conform chitanței aflată la fila 14 din dosar și timbru judiciar de 1 leu.
Prin serviciul registratură, la data de_ intimata-pârâtă D. G. a F. P. a J. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, într-un singur exemplar.
Se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004, art. 218 din OG 92/2003, și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1427 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al T. ui M. a fost respinsă contestația formulată de reclamanta S.C. E.
C. S. .
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că reclamanta urmărește să dovedească faptul că omisiunile în redactarea facturilor sunt doar aspecte
formale, greșit reținute de organul fiscal și că în realitate operațiunea de vânzare-cumpărare consemnată în fiecare factură a avut loc. De menționat este faptul că toate instalațiile și materialele de construcții achiziționate de reclamantă au fost plătite în numerar, eliberându-se chitanțe de plată. În cauză sunt incidente dispozițiile art. 155 lit. k), l) și m) C. fisc., referitoare la obligativitatea menționării în factură a denumirii produselor vândute/cumpărate și a cantității ce a făcut obiectul vânzării, a datei la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile, a bazei de impozitare a bunurilor și serviciilor, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa. Totodata instanța a
reținut că reclamanta își desfășoară activitatea specifică ca un profesionist, situație în care i se poate cere diligență în activitatea sa comercială.
Referitor la eventuala cuprindere a instalațiilor achiziționate din facturile emise de furnizorii indicați mai sus, instanța constată că acestea sunt bunuri generice și nu au fost individualizate prin denumire și cantitate, lipsind prețul unitar, toate cele 56 de facturi fiscale fiind sumare în detalii din acest punct de vedere astfel încât nu pot dovedi nimic în privința naturii și cantității de mărfuri cuprinse în acestea. Instalațiile nu au fost individualizate în niciuna dintre aceste facturi, neexistând nici un element care să ateste că reclamanta a cumpărat și, mai apoi, a încorporat acestea în lucrarea pretins executată. Societatea comerciala a prezentat organelor fiscale doar facturile pe baza cărora a decontat cheltuielile respective, însa, la dosarul cauzei au fost depuse documente apreciate de reclamantă ca fiind justificative considerând că din acestea rezultă modul în care au fost folosite instalațiile respective și că acestea au concurat la obținerea veniturilor impozabile. Astfel, a fost depus un deviz- ofertă care cuprinde lista cantităților de lucrări de instalații, emisă de reclamanta-ofertant către beneficiarul Antrepriză Montaj Instalații SA pentru obiectivul "reabilitarea unui bloc situat pe str. Horea nr.46 A din B. M. ";, dar și situații de plată-devize instalații, aferente lunilor iulie 2009 - noiembrie 2009, inclusiv note de recepție a instalațiilor achiziționate în care se individualizează acestea. Însă, conform facturilor, pentru instalațiile achiziționate de la SC EUROPRINT S. în perioada _ -_ , de la SC BEBE C. S. în perioada octombrie 2008, de la SC LUPAN C. S. în perioada _ -_ și de la SC BI STAR S. în perioada _ -_ , societatea comerciala nu a depus situații de lucrări ori alte dovezi de punere în operă a materialelor achiziționate cu facturile depuse la dosar, în condițiile în care se afirmă că acestea, pe măsura achiziționării lor (în 2008 și începutul anului 2009), au fost aduse direct pe șantier (reclamanta nedeținând depozit) și în perioada
imediat următoare au fost încorporate în lucrarea executată.
Pentru aceste materiale, dar și pentru instalațiile și materialele de construcții achiziționate, conform facturilor, de la SC ANDI C.
S. în perioada_ -_, dar și de la SC VLAU TRANS S. ,în perioada _
-_, care, deși sunt concomitente cu perioada situațiilor de plată-devize instalații depuse la dosar, reclamanta nu a dovedit că au fost utilizate pe baza de bon de consum (care să cuprindă: numărul documentului; data eliberării ; numărul comenzii; denumirea materialului; cantitatea necesară; U/M; cantitatea eliberată; prețul unitar; valoarea; data și semnătura, inclusiv a primitorului) pentru evidența cantitativă și valorică, de scădere din gestiune, care să fie cuprinse în situații de lucrări facturate beneficiarului și eventual achitate de către acesta reclamantei . Nota de recepție și constatare reprezintă documentul pentru recepția bunurilor aprovizionate și pentru
încărcare în gestiune, cuprinzând denumirea bunurilor recepționate; U/M;
cantitatea conform documentelor însoțitoare de livrare care însoțește transportul - factura sau avizul de însoțire a mărfii; cantitatea recepționată, prețul unitar de achiziție și valoarea.În speță, cantitățile recepționate cuprinse în notele de recepție nu se pot corela cu cele din facturile emise, facturile neindividualizând marfa, nefiind depuse nici avizele de însoțire a mărfii în care să se individualizeze marfa, lipsind și documentele justificative de scădere din gestiune sub aspectul folosirii materialelor achiziționate, inclusiv dovezi certe că aceste materiale au fost încorporate în lucrarea finală și facturate către beneficiar. Pe de altă parte, în urma controlului încrucișat efectuat de către organele fiscale la SC ANDI C. S. și SC VLAU TRANS S., s-a constatat că facturile nu au fost emise de aceste societăți, iar amprenta ștampilei aplicată pe facturile pretins emise de acestea diferă de cea originală, administratorii acestor societăți declarând că nu au avut relații comerciale cu reclamanta. Mai mult, SC BEBE GENERAL C. S. și SC BISTAR S. sunt în faliment din data de_, astfel că pentru facturile emise de această societate comercială, după data de_ sunt incidente dispozițiile art. 160 din codul fiscal, cu obligațiile prevăzute de textul de lege atât în sarcina furnizorilor cât și în sarcina beneficiarului. Organele fiscale au reținut că în privința SC VLAU TRANS S., această societate are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri, iar SC BISTAR S. are ca obiect de activitate prelucrarea și conservarea cartofilor, în timp ce SC EUROPRINT S. are ca obiect de activitate compoziții tipografice și
fotogravură. Față de cele
reținute, în condițiile în care facturile au fost emise cu încălcarea dispozițiilor art. 155 lit. k), l) și m) C. fisc., lipsind și documentele justificative de scădere din gestiune și sub aspectul folosirii materialelor achiziționate, inclusiv dovezi certe că aceste materiale au fost încorporate în lucrarea finală și facturate către beneficiar, instanța apreciază că activitatea reclamantei nu a fost cea a unui comerciant diligent, întrucât aceasta nu a încercat să remedieze lipsurile evidente ale facturilor, alegând să se expună riscului privind calitatea de document justificativ al acestor înscrisuri, deși pct. 2. Anexa 1 din Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 3512/2008 și art.6 din Legea nr. 82/1991 indică informațiile ce trebuie să le cuprindă documentele justificative. Potrivit art. 6 din O.G. nr. 92/2003, organul fiscal este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin, relevanța stărilor de fapt fiscale și să adopte soluția admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză, iar conform art.11 alin.1 din Legea nr. 571/2003 (în vigoare la data emiterii Deciziei de impunere), "la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției.";. Totodată, în aprecierea unei situații fiscale asupra căreia urmează a lua o decizie, organul fiscal va determina stările de fapt relevante din punct de vedere fiscal prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de lege (pct. 6.1 din H.G. nr. 1050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală). Astfel, se arata în mod corect organele fiscale au considerat că reclamanta nu a prezentat documente justificative care să ateste realitatea operațiunilor economice desfășurate, încălcându-se prevederile art. 19 alin.1, art.21 alin.1 și 4 lit.f din Legea nr. 571/2003.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii cu consecința admiterii acțiunii.
În susținerea celor solicitate se arată că intimata nu a apreciat corect situația în condițiile în care pentru realizarea lucrărilor societatea a avut nevoie de materiale pe care le-a aprovizionat de la societățile menționate, materialele au fost achitate în numerar fiind eliberate chitanțe pentru fiecare. Aceste materiale au fost încorporate în lucrările executate pe care le-a încasat, prețul constituind astfel venit. Deși s-a arătat că achizițiile de bunuri respectiv materialul de construcții și instalațiile pentru care s-au întocmit documente contabile lucrările executate cu aceste materiale sunt confirmate prin semnarea situațiilor de lucrări ce cuprind aceste materiale totuși nu s-a ținut seama de aceasta.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului
în considerarea că reținerile instanței sunt corecte întrucât nu s-a probat calitatea de document justificativ în contextul dispozițiilor legale incidente.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat prin prisma actelor dosarului a normelor juridice incidente, a art.304 C.pr.civ., Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii atacate.
Astfel argumentele aduse de recurentă constau în aceea că reținerile instanței sunt greșite deoarece materialele și instalațiile au fost incorporate în lucrările executate, evidențiate în contabilitate ,prețul constituind venit și ca atare avea dreptul de deducere. Susținerile nu pot fi reținute întrucât exercitarea dreptului de deducere în condițiile normelor fiscale trebuie justificată în funcție de felul operațiunii, de conținutul realității acestuia demonstrată prin documente/facturi cuprinzând informații complete art.155 C.fiscal.
În sensul normelor fiscale în condițiile în care factura nu conține toate informațiile obligatorii cerute acestea nu pot constitui document justificativ pentru considerarea cheltuielilor deductibile. Această interpretare chiar dacă vizează o altă situație este dată și prin decizia din_ a Înaltei Curți de C. și Justiție ce statuează că " nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului în situația în care documentele justificative prezentate nu conțin și nu furnizează toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la data efectuării operațiunii…";.
Actele depuse de recurentă facturi conțin doar specificații generice, materiale construcții și instalații fără a conține precizări privind cantități, termene s.a. iar acte care să ateste consum/utilizare, încorporare în lucrări a acestora nu au fost depuse. Atare acte nu au fost depuse nici în această fază procesuală. Ori în condițiile în care actele nu conțin informații complete cerute de lege, nu pot constitui documente justificative pentru a fi luate în considerare la deductibilitatea cheltuielilor.
Evident se susține de recurentă că a depus chitanțe, note, devize, însă în condițiile inexistenței unor bonuri de consum care să ofere elemente de utilizare sau situații de lucrări acestea nu permit o corelare în măsura să reflecte operațiunile invocate. Dat fiind inexistenta unui consum evidențiat de acte și în condițiile în care prin actele depuse nu se fac precizări cu privire la livrare lucrare, perioada, situația reflectată de acte nu poate fi alta decât a pierderii dreptului de deducere în condițiile normelor reținute de prima instanță.
Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C.pr.civ.
Curtea va da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de SC E. G. C. S. împotriva sentinței civile nr. 1427 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. M. F. T. M. H.
G.
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./_
