Decizia civilă nr. 899/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 899/R
Ședința publică din 27 Septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE S. O.
J. ecător V. I.
J. ecător A. S.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-petentă S. P.
CO T. S.N.C., cu sediul în L., str. P., nr. 1091, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 197 din_, pronunțată de J. ecătoria Târgu L.
, jud. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J. M.
, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică în reprezentarea recurentei se prezintă administrator O. A., în reprezentarea intimatului se prezintă Inspector principal Paul M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul recurentei arată că nu formulează cereri, nici nu invocă motive prealabile.
Reprezentantul intimatului arată că nu formulează cereri, nici nu invocă motive prealabile.
Deliberând, instanța reținând că nu s-au formulat cereri, nici nu s-au invocat probleme prealabile, raportat la actele și lucrările dosarului, acordă cuvântul părților în dezbaterea cauzei.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului,casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru considerentele expuse prin motivele de recurs formulate.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. Susține că petentul se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale, întrucât nu avea la bord licența de traseu și plăcuța cu traseul efectuat.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 197 din_ pronunțată de J. ecătoria Târgu L. în dosarul nr._ s-a respins plângerea formulată de petenta SC.P. A. CO T. SNC, cu sediul social în comuna L., str.P. nr.1091, județul M. în contradictoriu cu intimatul I. de P. al J. M., cu sediul în localitatea B. M., str. 22 Decembrie, nr. 37, M., vizând anularea procesului verbal de contravenție seria CP nr.2036156 încheiat la data de _
, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, la data de_, contravenienta a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor art. 4 pct.57.6 din HG nr.69/2012, respectiv art.4 pct. 37 din HG nr.69/2012, iar în temeiul art. 7 alin.1 din HG nr.69/2012 i s-au aplicat două amenzi în cuantum de câte 8.000 lei și sancțiunea avertisment.
S-a reținut în sarcina petentei faptul că, în data de_, ora 13:55, din localitatea Copalnic în calitate de operator de transport rutier public de persoane a efectuat transport de persoane pe DN 18B cu microbuzul marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_, condus de numitul O. A.
, fără a avea la bord licența de traseu pentru curse regulate și fără a utiliza pe durata transportului placa de traseu.
Potrivit art. 4 pct. 37 din HG nr.69/2012, reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr._ , ale Regulamentului (CE) nr. _
, ale Regulamentului (CE) nr._ și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/ 2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni "nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a utiliza pe durata efectuării transportului rutier de persoane placa de traseu, cu nominalizarea operatorului de transport rutier, a traseului și a tipului de transport";.
De asemenea, potrivit art. 4 pct. 57 și pct. 57.6 din HG nr.69/2012, nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a sigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente precum "documentul de transport, conform tipului de transport rutier efectuat, precum și autorizațiile prevăzute de legislația în vigoare în domeniul transporturilor rutiere";.
Contravențiile prevăzute la art. 4 din HG nr.69/2012 se sancționează în condițiile art. 7 din același act normativ, care prevede:"(1) Contravențiile prevăzute la art. 4 se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei.
(2) Sancțiunile contravenționale se aplică:
a) operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz, pentru faptele prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77";.
Instanța a constatat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Procesul - verbal fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucură de prezumția de
veridicitate în privința constatării stării de fapt. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28). Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul - verbal.
În cauză, prezumția de veridicitate nu a fost răsturnată întrucât petenta nu a formulat nici o cerere în probațiune pentru a combate cele reținute în sarcina sa. Pe cale de consecință, instanța apreciază că starea de fapt reținută în procesul - verbal de contravenție atacat este cea reală.
Motivul invocat de către petentă în sensul că nu putea avea calitatea de martor asistent conducătorul auto, care este chiar administratorul petente, este lipsit de relevanță în condițiile în care nu a făcut dovada unei vătămări care să conducă la anularea procesului verbal de contravenție. Dispozițiile art. 17 din
nr. 2/2001 prevăd în mod expres mențiunile a căror lipsă din cuprinsul unui proces verbal de contravenție atrag nulitatea absolută a acestuia. Prin urmare, nefiind prevăzute sub sancțiunea nulității exprese, eventualele încălcări ale dispozițiilor art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 invocate în plângerea dedusă judecății pot duce la nulitatea procesului verbal de contravenție numai în condițiile art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv numai dacă se face dovada de către petentă a unei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului, iar această dovadă nu a fost făcută.
Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța a apreciat că sancțiunea amenzii aplicate este corectă, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Din dispozițiile legale citate mai sus, rezultă că faptele săvârșite de către operatorul de transport și reținute în cuprinsul procesului verbal atacat reprezintă abateri grave.
Chiar dacă petenta deținea licență de traseu, pe care a depus-o în copie la dosarul cauzei, în cuprinsul acesteia se menționează următoarele:
"Operatorul de transport rutier poate efectua transport de persoane pe traseul menționat pe verso, cu autobuze de tipul și capacitatea menționată pe verso, în conformitate cu graficul de circulație anexat";(fila 8).
Prin urmare, în lipsa licenței de traseu, agentul constatator nu a putut verifica dacă operatorul de transport a respectat graficul de circulație și nici dacă tipul de autovehicul este cel pentru care s-a primit licența. În plus, pe durata efectuării transportului nu s-a utilizat placa de traseu cu nominalizarea operatorului de transport rutier, a traseului și a tipului de transport.
Analizând temeinicia și legalitatea procesului verbal de contravenție prin prisma faptei săvârșite, respectiv a gravității sale, instanța reține în baza art. 21 alin. (3) din OG. 2/2001 și în baza art. 5 alin (5) din OG 2/2001, că sancțiunea
contravențională aplicată de către agentul constatator a fost corelată cu gravitatea faptei și cu situația personală a contravenientei avută la data săvârșirii contravenției, drept pentru care, în baza art. 34 alin.(1) din OG 2/2001 (care-i permite instanței a analiza pe fond temeinicia și legalitatea sancțiunilor aplicate), a respins plângerea, conform dispozitivului.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs petenta S. P. A. CO T. S.N.C., solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție.
În motivarea cererii de recurs petenta a arătat în esență că procesul verbal este lovit de nulitate pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 al.7 și art. 19 din OG nr.2/2001 întrucât nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni,iar procesul verbal nu a fost semnat de cel puțin un martor.
Reprezentantul intimatului I. DE P. AL J. M. prezent în instanță, a solicitat respingerea cererii de recurs.
Analizând actele de la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele în conformitate cu dispozițiile art.304 ind. 1 Cod procedură civilă de la 1865, T. apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a apreciat prima instanță că procesul verbal atacat este valid, câtă vreme petenta nu a făcut dovada vreunei vătămări în sensul art.105 al. 2 Cod procedură civilă de la 1865.
Astfel reprezentantul petentei avea posibilitatea să formuleze obiecțiuni dacă aducea la cunoștința agentului constatator calitatea sa de administrator statutar.
De asemenea, semnarea procesului verbal de către reprezentantul legal al petentei fie și în calitate de martor asistent, se pliează pe dispozițiile art. 19 al.1 din O.G. nr.2/2001.
Prin urmare, în speță nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 al.7 și art.
19 din OG nr.2/2001.
În speță, în lipsa altor dovezi sau elemente care să fie invocate de petentă sub aspectul netemeiniciei procesului verbal de contravenție, T. reține că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 4 pct. 37, respectiv art.57 pct. 6 din H.G. nr. 69/2012.
Cum faptele săvârșite reprezintă încălcări grave ale normelor europene, în mod corect prima instanță a menținut amenda în sumă de 8.000 lei aplicată petentei, aceasta fiind conformă cu exigența de proporționalitate prevăzută deart.21 al.3 din OG nr.2/2001.
Conform preambulului nr. 21 din Regulamentul CE nr.1071/2009 sancțiunile aplicabile în caz de nesocotire a acestui act normativ al Uniunii trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.
Așa fiind, în speță, T. apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta S. P. A. CO T. S.N.C., cu sediul în L., str. P., nr. 1091, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 197 din_, pronunțată de J. ecătoria Târgu L., jud. M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
S. O.
V.
I.
S.
A.
G. ier,
H.
Red. S.A. / Tred. A.H.
_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND T. D. M.