Decizia civilă nr. 9032/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 9032/2013
Ședința publică din data de 25 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR D. M. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de pârâta C. | DE A. | DE S. | |
B. | -N. și chemata în garanție A. N. DE A. | DE S. | împotriva |
sentinței civile nr. 2531 din data de_, pronunțată de Tribunalul B. -N.
, în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanții A. C., A. G.
, B. C., B. L., B. O., B. M., B. R., B. G. G., C.
G., C. M., C. R., D. T., M. M., M. V., M. D., M.
F., M. L., M. A., M. V., N. R., O. ANA V., P. M.
, P. E., P. L., P. A., P. A., P. C., P. R., P. L., R. V.
, SA, R. N., R. S., R. S., S. L., SS -LI, S. R. ,
S. V., T. R., T. C., U. M., Z. T., Z. A., I. A.
, I. C., J. G., J. G., L. F. și V. L. ., având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de_ și ulterior la data de_ .
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2.531 din 04 octombrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., s-a admis acțiunea formulată de reclamanții A. C., B. C., B. O., B. M., B. R., B. G.
G., C. G., C. M., C. R., D. T., M. M., M. V. ,
M. D., M. F., M. L., M. V., N. R., O. ANA V., P.
M., P. E., P. L., P. A., P. A., P. C., P. R., P. L., R.
V., R. N., R. S., R. S., S. L., SS -LI, S. R., T.
R., T. C., U. M., Z. T., Z. A., I. A., J. G., J.
G. și L. F., împotriva pârâtei C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI B.
-N. și, în consecință, a fost obligată pârâtă să plătească reclamanților suma de
100.416 lei, reprezentând spor de condiții vătămătoare, iar reclamantei A.
C. suma de 1.882 lei și reclamantei R. S. suma de 1976 lei, reprezentând spor de complexitate precum și dobânda legală calculată asupra acestor sume de la data scadenței și până la data plății efective.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție C. N. de A. de S. invocată de chemata în garanție.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI B. -N., împotriva chematei în garanție C. N. DE A. DE S. și în consecință, a fost obligată chemata în garanție să
plătească pârâtei sumele pe care aceasta a fost obligată să le plătească reclamanților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții, în calitate de funcționari publici, potrivit art.31 din Legea Nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă și beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Sporul de complexitate a fost acordat salariaților care au exercitat activitatea de control financiar preventiv in cuantum de 25 % aplicat la salariul de baza, respectiv reclamantelor R. S. și A. C. în conformitate cu prev. cap. IV pct. 11 din Anexa nr. 8 la Normele Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 522/2003, cu modificările si completările ulterioare; decizia Președintelui CAS BN nr. 25/_ si Decizia CAS BN nr. 74/_, prin care
R. S. corespunzător activității de control financiar preventiv, beneficiază de sporul c.f.p. în cuantum de 25 % aplicat la salariul de baza; decizia Președintelui CAS BN nr._ prin care A. C. a fost desemnată să exercite controlul financiar preventive, corespunzător acestei activități beneficiind și de sporul de complexitate în cuantum de 25 % aplicat la salariul de baza .
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 295 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, CNAS si casele de asigurări organizează si efectuează controlul serviciilor medicale care se acorda asiguraților pe baza contractelor de furnizare de servicii încheiate, potrivit prezentei legi, controlul fiind efectuat de către Compartimentul Control al CAS.
Salarizarea persoanelor din structurile menționate la art. 295 alin. (1) este similară cu cea prevăzuta de lege pentru compartimentele de audit, în conformitate cu dispozițiile art. 296 din același act normativ.
Astfel, potrivit art. 18 alin. 3 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcții în cadrul sistemului de salarizare a funcționarilor publici. Totodată, auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul de baza brut lunar.
Această reglementare a fost în vigoare până la data de 18 aprilie 2009, când prin OUG nr. 35/2009, textul actului normativ a fost modificat în sensul că auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25% aplicat la salariul de baza brut lunar, creându-se astfel posibilitatea diminuării sporului de complexitate a muncii de către ordonatorii de credite.
Față de modificările legislative aduse prin OUG nr. 35/2009, și având în vedere prevederile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 69/2010 privind Legea responsabilității fiscal-bugetare, în conformitate cu care "pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea sa diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil si pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii, pârâta putea proceda eventual doar la diminuarea sporului pentru complexitatea muncii, și nicidecum la suprimarea lui.
În ceea ce privește sporul pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% din salariul de bază, acesta a fost acordat in baza Ordinului nr.639/_ a Președintelui Casei Naționale de A. de S. și a Deciziei nr. 52/_ a Președintelui - Director general al CJAS B. -N. . Potrivit acestei decizii si reclamanții beneficiază de un spor de condiții vătămătoare de munca de 10%, conform buletinului de determinare emis de Societatea N. de Radiocomunicații B. .
Potrivit Deciziei nr. 159 din_ a Președintelui director al CAS B. -N.
, începând cu data emiterii acestei decizii, sporul de condiții vătămătoare stabilit și acordat salariaților CAS BN în cursul anului 2009 în conformitate cu Ordinul Președintelui CNAS nr. 639/2009, urma a se stabili și acorda ca sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu pentru anul 2010 în cuantumul stabilit pentru luna decembrie 2009 (10%) în conformitate cu prevederile art. 6 din OUG nr. 1/2010, având în vedere că salariații își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
În perioadele februarie 2009 - decembrie 2009, ianuarie 2010 - mai 2010, pentru sporul de condiții vătămătoare si iunie 2009 - decembrie 2009, decembrie 2010, pentru sporul de complexitate (sporul de audit), plata acestor sporuri a fost sistată în mod unilateral de către angajator fără a exista un temei juridic pentru sistarea plăților și fără a exista un acord în acest sens din partea angajatului.
Așa cum rezultă din adresa nr. 854/_ (de răspuns la solicitările reclamanților de plată a drepturilor salariale restante - fila 54) și din susținerile pârâtei din cuprinsul întâmpinării depuse la dosar și prin care cuantifică drepturile restante, sporul pentru condiții vătămătoare datorat reclamanților în cuantum total de 100.416 lei, iar sporul pentru complexitatea muncii datorat reclamantei A. C. în sumă de 1.882 lei, iar reclamantei R. S. în sumă de 1976 lei, nu au fost achitate reclamanților, invocându-se în justificarea refuzului lipsa prevederilor bugetare pentru această destinație, cu menționarea
faptului că solicitarea reclamantei va putea fi onorată după suplimentarea bugetului de cheltuieli, pentru care au fost făcute solicitări în repetate rânduri Casei Naționale de A. de S. .
În cuprinsul întâmpinării formulate în cauză, pârâta face trimitere totodată la prevederile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, însă instanța de fond a apreciat însă că nu au relevanță în cauză dispozițiile Legii nr. 329/2009 în legătură cu diminuarea cheltuielilor de personal cu 15,5%, întrucât aceasta vizează măsuri de diminuarea a tuturor cheltuielilor de personal per ansamblu (de exemplu diminuarea salariului brut al reclamantului), și nu vizează anumite sporuri, cu atât mai mult nu anulează sporul pentru condiții vătămătoare și cel pentru complexitatea muncii, acordate reclamantei în condițiile legii. De asemenea, existența dreptului reclamantei la acordarea acestor sporuri și respectiv la prima de vacanță nu poate fi negată din cauza lipsei fondurilor bănești alocate de la bugetul CNAS. Nu se poate accepta ca un drept prevăzut de lege să devină doar o obligație lipsită de conținut, la buna dispoziție a ordonatorului de credite, ajungându-se ca un drept patrimonial recunoscut să fie golit de substanța sa, lipsit de orice valoare, sens în care, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la actele normative menționate mai sus, instanța urmează să admită acțiunea reclamanților, dispunând obligarea pârâtei să plătească reclamanților suma de 100.416 lei, reprezentând spor de condiții vătămătoare (conform situației rectificative prin care se detaliază sumele reprezentând sporurile datorate reclamanților, existentă la fila 129 din prezentul dosar), iar reclamantei
C. suma de 1.882 lei și reclamantei R. S. suma de 1976 lei, reprezentând spor de complexitate, precum și dobânda legală calculată asupra acestor sume de la data scadenței și până la data plății efective.
Prin neplata sporului pentru condiții vătămătoare și a celui pentru complexitate în fiecare lună calendaristică, respectiv a primei de vacanță la momentul exigibilității drepturilor salariale, reclamanta a suferit un prejudiciu, iar pentru păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești ale pârâtei, se impune a se acorda reclamantei dobânda legală în temeiul OG nr. 9/2000 - în perioada de aplicabilitate a acestui act normativ - iar ulterior în baza OG nr. 13/2011 și
respectiv a Codului civil, întrucât numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului produs angajatului prin neplata drepturilor salariale la scadență, neacordarea acesteia însemnând a valida implicit o îmbogățire a bugetului de stat pe măsura însărăcirii patrimoniului angajatului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată în cauză împotriva Casei Naționale de A. de S. (denumită în continuare CNAS),
instanța de fond, analizând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de chemata în garanție, constată că aceasta nu este dată în cauză atâta timp cât, în calitatea sa de ordonator principal de credite (potrivit art. 266 și art. 270 alin. 1 lit.a din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății), CNAS are - potrivit prevederilor art. 4 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii - obligația să dispună toate măsurile ce se impun, să solicite rectificarea creditelor bugetare și să vireze creditele bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii și ale
instituțiilor din subordine, a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite în titluri executorii, prerogative ce, în raport și cu prevederile art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, îi conferă acesteia legitimare procesuală în cererea de chemare în garanție formulată de pârâta CAS
-N. .
Pe fondul cererii de chemare în garanție, față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și având în vedere prevederile legale mai sus citate, coroborate cu cele ale art. 60 C.pr.civ., s-a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva CNAS și a fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtei sumele menționate anterior, pe care pârâta a fost obligată a le plăti reclamantei, inclusiv cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât pârâta C. DE A. DE S.
B. -N. cât și chemata în garanție A. N. DE A. DE S.
solicitând admiterea recursurilor formulate.
În recursul pârâtei C. DE A. DE S. B. -N., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041C.pr.civ., se solicită modificării hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că în contextul limitării cheltuielilor bugetare impuse de criza economica in anul 2010, cheltuielile bugetare cu destinația "cheltuieli de personal" au fost diminuate ceea ce a determinat implicit o diminuare a drepturilor salariale acordate tuturor salariaților Casei de asigurări de sănătate B. N., inclusiv în privința sporurilor ce reprezintă obiect al pretențiilor reclamantei. In aceste condiții, raportat și la prev. art. 14 din Legea nr._ privind finanțele publice, pârâta a susținut că plata acestora nu a mai fost legal posibilă. In contextul celor de mai sus, pârâta s-a prevalat si de soluția dată de Curtea Constituțională în motivarea deciziei nr.1414/2009 referitor la obiecția de neconstituționalitate a legii privind reorganizarea unor autorități si instituții publice si raționalizarea cheltuielilor publice, decizie în care se arată că pornind de la premisa ca art.53 din Constituție precum si documentele internaționale în materia drepturilor omului,
"admit posibilitatea diminuării rezonabile a gradului de protecție oferita unor drepturi fundamentale, în anumite momente sau situații, cu respectarea unor condiții, câtă vreme prin aceasta nu este atinsa chiar substanța dreptului".
În recursul chematei în garanție A. N. DE A. DE S.
se invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive în temeiul art. 266 și art. 267 din Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia C.N.A.S este instituție publică,
autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate asigurarea funcționarii unitare si coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, în coordonarea M. ui Sănătății. In consecință, legitimarea procesuală pasivă în prezenta cauză nu aparține Casei Naționale de A. de S., ci CAS B. N., întrucât între această instituție și reclamantă în calitate de funcționar public existentă identitate între persoana pârâtului - persoană juridică și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, condiție obligatorie în justificarea calității procesuale pasive.
În ceea ce privește fondul, recurenta a solicitat respingerea acțiunii arătând că potrivit art. 2 din Ordinul nr. 648/_ al președintelui C.N.A.S. prin care s- a reglementat acordarea sporului pentru condiții vătămătoare și s-a prevăzut că individualizarea acordării sporului se va face în funcție de condițiile specifice
identificate prin valorile măsurate ale buletinelor de analiză pentru fiecare loc de muncă, în limita cheltuielilor de personal aprobate.
Întrucât nu au fost alocate fonduri necesare, a apărut imposibilitatea acordării funcționarilor publici a acestui spor.
Solicită recurenta a se avea în vedere și dispozițiile Curții Constituționale nr. 820/2008.
În ceea ce privește sporul pentru complexitatea muncă în cuantum de 25 % din salariul de bază, recurenta a arătat că în anul 2009, în contextul macroeconomic generat de criza economică internațională, prin O.U.G. nr. 34/2009 bugetul fondului național unic de sănătate a fost diminuat cu 15 % la titlul Cheltuieli de personal.
Diminuarea bugetului a avut drept consecință neacordarea sporurilor de complexitatea muncii.
În anul 2010 conform prev. art. 9 alin. 1 din Legea nr. 330/2009 au fost acordate salariile în limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizând pentru personalul bugetar din aparatul propriu și din unitățile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale în limita sumelor alocate.
Intimații, prin reprezentant judiciar, au solicitat respingerea recursurilor.
Analizând recursurile formulate din perspectiva motivelor invocate, Curtea le- a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente
:
În ceea ce privește sporul pentru condiții vătămătoare pentru perioada februarie 2009 - decembrie 2009, Curtea are în vedere dispozițiile art. 16 din
O.G. nr. 6/2007.
Al. 2 al. art. 16 menționat anterior, prevede: "Categoriile de functionari publici, cuantumul sporului prevazut la alin. (1) si conditiile de acordare se stabilesc, in limitele prevazute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul
aprob at.";
Perioada ianuarie 2010 - mai 2010:
Pentru determinarea cuantumului salariului începând cu luna ianuarie 2010, Legea nr. 330/2009 prevedea că se va avea în vedere structura salariului din decembrie 2009.
Se poate constata că începând cu luna februarie 2009, sporul pentru condiții vătămătoare nu a mai fost acordat reclamanților, astfel încât potrivit art. 5 și 6 din O.U.G. nr. 1/2001 nu se mai justifică ca reclamanții să beneficieze în perioada ianuarie 2010 - mai 2010 de sporul menționat.
În condițiile art. 2 alin. 1 din Anexa nr. III a Legii nr. 330/2009, Curtea reține că reclamanților, în calitate de funcționari publici, în lipsa fondurilor alocate, nu a putut să le fie acordat sporul pentru condiții vătămătoare.
În ceea ce privește sporul de complexitate, Curtea reține aceeași incidență a dispozițiilor legale menționate anterior ce condiționează acordarea sporului menționat sub rezerva încadrării în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Cum la dosar au fost depuse înscrisuri din care rezultă lipsa fondurilor necesare acordării acestor sporuri, acțiunea formulată de către reclamanți se vădește a fi neîntemeiată.
Se reține, din conținutul actelor normative incidente, că în materia sporului în discuție legiuitorul a acordat competențe exclusive ordonatorului principal de credite, fără ca instanța să se poată substitui atribuțiilor acestuia.
Trebuie remarcat, din conținutul acelorași dispoziții că determinarea categoriilor de personal căruia li se acordă sporul, cuantumul acestuia și condițiile de acordare sunt stabilite de către angajator, însă nu în mod discreționar ci cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Nu prezintă deci relevanță că au fost întocmite acte din care să rezulte condițiile vătămătoare de muncă atâta vreme cât acordarea sporului a fost refuzată datorită lipsei fondurilor necesare.
Aceleași considerente sunt reținute și în privința apărării referitoare la faptul că în perioada de referință actele normative ce reglementau sporurile în discuție nu au fost anulate sau suspendate.
Considerente similare vor fi reținute de către instanța de recurs și în ceea ce privește sporul de complexitate.
Astfel, Legea nr. 329/2009 a impus raționalizarea cheltuielilor publice, măsuri continuate și în anul 2010 prin Legea nr.118/2010.
Încadrarea în totalul cheltuielilor de personal aprobate, condiție de acordare a sporului, nu a permis, în mod legal, acordarea acestuia.
În consecință, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., se vor admite recursurile formulate de pârâta C. DE A. DE S. B. -N. și chemata în garanție
A. N. DE A. DE S. și se va modificata hotărârea instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursurile declarate de pârâta C. DE A. DE S. B. -N. și chemata în garanție A. N. DE A. DE S. împotriva sentinței civile nr. 2.531 din 04 octombrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. | JUDECĂTOR, F. T. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.D./_ .
Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: B. L.T. .
