Decizia civilă nr. 922/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 922/R
Ședința publică din 04 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE S. O.
J. ecător V. I.
J. ecător A. S.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-petentă G.
C., cu sediul în B. M., str. Progresului, bl. 60, ap. 24, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 2888 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J.
M., având ca obiect plângere la contravenție.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 2888 pronunțată de Judecătoria Baia Mare la data de_ s-a respins plângerea formulată de petenta G. C., cu domiciliul în B.
, str. Progresului, nr. 60/24, jud. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J. M., cu sediul în B. M., str.22 Decembrie, nr.37, jud. M., ca neîntemeiată și s-a menținut procesul-verbal de contravenție seria CP nr. 3347736/_, încheiat de intimat.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin procesul-verbal de contravenție seria CP nr. 3023233/_ petentei i s-a aplicat amenda în cuantum de 280 lei, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru 30 zile, amenda de 140 lei și avertisment, reținându-se că la data de_, ora 13:26, a codus auto cu numărul de înmatriculare_ pe B-dul București, iar la intersecția semaforizată cu B-dul Unirii, a pătruns în intersecție pe direcția la stânga fără a respecta semnificația culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune. De asemenea, vorbea la telefonul mobil fără a folosi dispozitivul mâini libere și nu avea montată centura de siguranță. Sancționarea petentei s-a realizat în temeiul art. 52 alin. 1 din ROUG nr. 195/002, art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002, art. 36 alin. 1 și 3 din OUG 195/2002 și art. 99 alin. 2 OUG 195/2002.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, întrucât procesul-verbal de contraventie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnatura agentului constatator, iar petenta nu a invocat motive de nulitate relativă.
Instanța reține că procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, prezumție relativă însă, care poate fi răsturnată prin proba contrară.
În același sens, instanța are în vedere cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza I. P. împotriva României (cererea nr. 40301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011). Astfel, Curtea a reținut că, într-o plângere contravențională, invocarea de către instanțe a prezumției de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neașteptat, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contraventională. Curtea Europeană a Dreptului Omului a subliniat importanța ca, în cadrul unui proces având ca obiect plângere contravențională, instanța națională să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea EDO a constatat în aceasta cauză că singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator iar, în condițiile în care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului să-și dovedească afirmațiile, acesta nu a fost plasat într-o situație dezavantajoasă, astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.
Potrivit art. 52 alin. 1 din ROUG nr. 195/2002, semnalul de culoare roșie interzice trecerea. Pe de altă parte, conform art. 100 alin. 3 lit. d din OUG. nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.
Conform art. 36 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când acestia se află în timpul mersului, cu exceptia celor prevăzute cu dispozitive tip "maini libere";. Nerespectarea acestor dispozitii legale se sanctionează, conform art. 99 alin. 2 coroborat cu art. 108 lit. a din OUG nr. 195/2002, cu amenda prevazuta în clasa I de sanctiuni (2-3 puncte amenda) si 2 puncte penalizare, ca sanctiune complementară.
În conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri de siguranta sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute in regulament. Conform art. 99 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din OUG nr.
195/2002, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta în clasa I de sanctiuni (2-3 puncte-amendă) nerespectarea obligatiei de a purta, în timpul circulatiei pe drumurile publice, centura de siguranță.
Instanța constată că prin probele administrate în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal. Din declarația martorei audiate Chelaru Zorica (f.25), propusă de petentă, care se afla la trecerea pentru pietoni de lângă magazinul « M. ul », instanța reține că autoturismul condus de petentă era oprit la semafor, iar când au pornit autovehiculele oprite în fața sa, a trecut și petenta. Martora a mai arătat că după petentă au pătruns în intersecție și alte autoturisme, însă nu a văzut culoarea semaforului electric în momentul în care petenta a pătruns în intersecție. Totodată, a declarat că petenta vorbea la telefonul mobil fără a utiliza dispozitiv de tip « mâini libere ».
În ceea ce priveste declaratia martorului Tamaș V., propus de intimat, instanța apreciază că nu este concludentă întrucât nu poartă asupra unor împrejurări care sunt de natură să ducă la rezolvarea cauzei. Așa cum rezultă din depozitia martorului (f.24), acesta nu a văzut ce culoare avea semaforul în momentul în care autoturismul condus de petentă a pătruns în intersecție și nici dacă petenta vorbea la telefon sau dacă avea montată centura de siguranță, arătând doar că, atunci când a ajuns în intersecție, semaforul arăta culoarea roșie și a oprit brusc, văzând un autoturism în mijlocul intersecției.
Sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate petentei prin procesul-verbal de contravenție, raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, instanța apreciază că acestea sunt legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptelor, fiind dispuse amenzi în cuantumul minim prevăzut de lege și avertisment, iar sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile este prevăzută de textul normativ incident în speță. Instanța apreciază că sancțiunea complementară se justifică prin gradul de pericol social al faptei săvârșite, tradus prin pericolul pe care încălcarea legii de către petentă îl reprezintă față de persoana acesteia și de siguranța rutieră. Totodată, instanța reține că petenta nu a relevat aspecte particulare care ar atribui faptei un grad de pericol social mai redus decât gradul de pericol social abstract avut în vedere de legiuitor la stabilirea limitelor sancțiunii, astfel încât nu se justifică înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal, a declarat recurs petenta solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii sale și anularea procesului verbal ce i-a fost încheiat.
S-a arătat în motivarea recursului că prima instanță a apreciat în mod eronat probatoriul administrat în cauză, respectiv a considerat că depozițiile martorilor audiați în cauză confirmă starea de fapt menționată în actul constatator.
Recurenta a mai menționat că prezumția de veridicitate de care se bucură actul constatator nu are caracter absolut și că intimatul se impunea să facă dovada temeiniciei faptelor acolo menționate, iar debitul se impunea să-i profite petentei ți nu agentului constatator.
Reprezentantul intimatului I. DE P. AL J. M. a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, a înscrisurilor de la dosar, precum și din oficiu, potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea cerințelor de formă a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută prin art. 17 din OG nr. 2/2001 modificată, aspect corect reținut de prima instanță.
Este real faptul că procesul verbal se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie însă aceasta poate opera până la limita la care aplicarea ei face imposibilă dovada contrară celor consemnate de agentul constatator. Din probatoriul administrat în cauză instanța nu și-a putut forma convingerea că petenta a săvârșit contravenția prevăzută de art. 52 al. 1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr. 195/2002. Prima instanță a reținut chiar că declarația martorului semnatar al procesului verbal de contravenție nu este concludentă, întrucât nu poartă asupra unor împrejurări care sunt de natură să ducă la rezolvarea cauzei. În aceste condiții temeinicia procesului verbal în ce privește contravenția prevăzută de art. 52 al. 1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr. 195/2002 nu este confirmată, tribunalul urmând a da eficiență principiului "in dubio pro reo";și anulând în parte actul constatator cu privire la această contravenție.
Cât privește celelalte două fapte reținute în sarcina recurentei-petente aceea de a vorbi la telefonul mobil fără a folosi dispozitivul "mâini libere";când se afla la volan, ori de a nu avea montată centura de siguranță prevăzută de art. 36 al. 1 și 3 din OUG nr. 195/2002, instanța de fond a apreciat în mod corect că acestea au fost confirmate de probatoriul administrat în cauză.
În consecință, tribunalul, reținând că există motive de modificare a sentinței recurate, potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica sentința și soluționând în parte plângerea petentei va anula în parte actul constatator în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 52 al. 1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr. 195/2002, menținând restul dispozițiilor din actul constatator.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă,
Admite recursul declarat de petenta G. C., cu sediul în B. M., str. Progresului, bl. 60, ap. 24, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 2888 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., pe care o modifică în parte în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, în sensul că:
Admite în parte plângerea petentei G. C. împotriva procesului verbal de contravenție seria CP nr. 3347736/_ încheiat de I. DE P.
AL J. M., pe care îl anulează în parte cu privire la contravenția prevăzută și sancționată de art. 52 al. 1 din ROUG nr. 195/2002
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal. IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
S.
O.
V.
I.
S.
A.
G. ier,
H.
Red. O.S. / Tred. A.H.
_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND D. Ș.