Decizia civilă nr. 93/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 93/2013
Ședința publică din data de 14 Februarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE
: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B. GREFIER I. D. M.
S-a luat în examinarea recursul declarat de recurentul D. V. împotriva sentinței civile nr. 988/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din 31 ianuarie 2013 susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea hotărârii fiind amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de 7 februarie 2013 și respectiv pentru data de azi, 14 februarie 2013.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 988/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._ a fost respinsă, ca nefondată, plângerea contravențională formulată de petentul D. V. în contradictoriu cu intimata A. N. "A. le R. prin A. B. de A. S. -T. și în consecință s-a menținut ca legal și temeinic, procesul-verbal de constatare a contravenției seria A nr. 4704 încheiat la data de_ .
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție seria A nr. 4704 încheiat la data de_, petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. art. 87 pct. 47 din L 107/1996, reținându-se, în fapt, că nu a adus la îndeplinire la termenele stabilite măsurile dispuse anterior prin adresa nr. 1693/_ cu privire la depunerea la S. de G. a A. B. -N. a documentației tehnice, întocmite conform Ordinului MMGA nr. 661/2006, în vederea autorizării din punct de vedere al gospodăririi apelor a amenajării piscicole de pe Valea P., în aval de localitatea C. P., comuna Căianu Mic.
Instanța a mai reținut că - potrivit notei de constatare nr. 1660/_ (f.27), încheiată de reprezentanții S. ui de G. a A. B. -N. împreună cu Primarul comunei Căianu Mic - s-a stabilit că, pe ambele maluri ale Văii P., au fost amenajate un număr de 5 lacuri dintre care lacul nr. 1 se află în proprietatea petentului D. V., pe o întindere de 0,22 ha. S-a mai reținut că aceste amenajări piscicole au fost efectuate fără aviz de gospodărire a apelor.
Totodată, potrivit adresei nr. 1693/_ (f. 26) - adresă comunicată petentului (contrar celor susținute) la data de_ (fil. 25), petentului i s-a pus în vedere să intre în legalitate din punct de vedere al gospodăririi apelor cu privire la lacurile pe care le are în administrare, în sensul de a prezenta la S. de G. a A. B. -N. documentația tehnică în vederea obținerii avizului de gospodărire a apelor (în cauză, nefiind făcută dovada că petentul ar fi adus la îndeplinire aceste obligații).
Reiese, prin urmare, că starea de fapt consemnată de agentul constatator în procesul verbal de contravenție contestat în cauză a fost una ce a corespuns realității și care, implicit, a întrunit elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 87 pct. 47 din Legea nr. 107/1996, contravenție sancționată potrivit art. 88 alin. 1 lit. b) din același act normativ cu amendă contravențională situată între limitele cuprinse între 10.000 lei și 15.000 lei (pentru persoanele fizice).
Instanța de fond a mai apreciat că susținerile petentului întemeiate pe lipsa calității sale de subiect activ al contravenției sus menționate nu pot fi avute în vedere, cât timp din înscrisurile
depuse la dosar reiese cu certitudine împrejurarea potrivit căreia acesta (petentul) este deținătorul amenajării piscicole despre care se face vorbire în cuprinsul adresei nr. 826/_ .
Cum cele consemnate în procesul verbal de contravenție sunt susținute de înscrisurile depuse la dosar și cum petentul nu a probat o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator, prima instanță, în baza dispozițiilor art. 34 și urm. din OG nr. 2/2001 republicată și ale Legii nr. 107/1996, a respins plângerea ca nefondată.
Cât privește solicitarea petentului de înlocuire a amenzii cu avertismentul, aceeași instanță a reținut că, cuantumul ridicat al amenzii relevă intenția legiuitorului de a atribui acestei contravenții un grad crescut de pericol social, condiții în care reindividualizarea sancțiunii în sensul cerut de petent nu este una justificată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurentul D. V. solicitând admiterea recursului, în principal anularea procesului verbal ca netemeinic și nelegal, în subsidiar să fie transformată sancțiunea aplicată în cea a avertismentului.
Deși în declarația de recurs se menționează că dezvoltarea motivelor de recurs se va realiza de către recurent până la primul termen de judecată, la dosar nu au fost depuse până la data pronunțării prezentei hotărâri astfel de precizări.
Prezent în fața instanței, reprezentantul intimatului a solicitat respingerea recursului declarat de recurent și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ,
tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, realizând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Petentul recurent D. V. a susținut la judecarea în fond a plângerii contravenționale exercitate, nelegalitatea și netemeinicia procesului-verbal seria A nr. nr. 4704 încheiat la data de_ de intimat, însă în calea de atac a recursului nu a procedat la motivarea în scris a acestuia, dar nici la susținerea orală, în fața instanței de recurs, a motivelor pentru care apreciază ca fiind necesară modificarea sentinței atacate, posibilitate conferită în mod expres de prevederile art. 34 din OG nr. 2/2001.
Cu toate acestea, având în vedere prevederile art. 304 ind. 1 C.pr.civ., care conferă un veritabil efect devolutiv recursului declarat împotriva hotărârilor care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel, cum este cazul în prezenta speță, tribunalul va proceda la analiza, sub toate aspectele, a sentinței supuse controlului judiciar prin declarația de recurs formulată de recurentă.
Astfel, cu privire la motivele invocate în plângerea contravențională în fața instanței de fond, tribunalul constată că în mod judicios prima instanță a respins plângerea contravențională formulată de petentul D. V., reținând legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție seria A nr. 4704 încheiat la data de_ de intimatul S. de G. a A. B. N. .
În acest sens, corect a statuat instanța de fond asupra legalității actului constatator, acesta nefiind afectat de cauze de natură a atrage sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul criticilor de netemeinicie, tribunalul reține că sarcina probei în procedura soluționării plângerii contravenționale revine contravenientului, iar nu organului constatator, prin exercitarea plângerii contravenționale cel dintâi supunând instanței legalitatea și temeinicia procesului-verbal, petentul având posibilitatea să administreze probe cu privire la temeinicia actului sancționator (situația de fapt expusă), mențiunile inserate sub acest aspect având valoarea unei dovezi depline până la proba contrară, prin prisma autorității cu care agentul constatator a fost investit de stat. Împrejurarea că sarcina îi incumbă acestuia nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilabilă dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta.
Or, în cauză se constată că starea de fapt menționată de agentul constatator, în sensul că petentul recurent, în calitate de deținător al unei amenajări piscicole (lacul nr. 1 aflat pe malurile Văii P., pe o întindere de 0,22 ha), nu a îndeplinit la termenele stabilite (conform notei de constatare nr. 1660/_ și respectiv adresei nr. 1693/_ ) măsurile dispuse cu privire la autorizarea amenajării piscicole, este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, tribunalul constată că fotocopia registrului agricol și a cererii de reconstituire formulată de o terță persoană (numita D. Safta), depuse de petent la dosarul de fond al cauzei, nu infirmă faptul că petentul este, și el, proprietarul unei amenajări piscicole, aceasta în condițiile în
care, pe de o parte, din conținutul notei de constatare nr. 1660/_ rezultă că pe malurile Văii P. sunt amenajate 5 lacuri piscicole, aflate în exploatarea mai multor deținători (printre care se numără și recurentul), iar pe de altă parte, adresa nr. 826/2012, emisă de primarul comunei Căianu Mic confirmă faptul identificării, în persoana petentului recurent D. V., a unuia dintre deținătorii exploatărilor piscicole.
În atare condiții, apărările petentului cu privire la lipsa subiectului activ al contravenției nu se fondează.
Așadar, pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, tribunalul urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de petentul-recurent D. V., în cauză nefiind incidente nici alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate și din oficiu de instanță conform art. 3041Cod procedură civilă, de natură a afecta valabilitatea sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul D. V. împotriva sentinței civile nr.988/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. P. D. E. L. L. T. B.
GREFIER,
D. M.
Red/dact: MAP/HVA_ /44ex
Jud. fond:V. M.L.
