Decizia civilă nr. 9559/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 9559/2013
Ședința publică din data de 09 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul V. O. D. împotriva sentinței civile nr. 9492 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții M. A. SI I.
, I. G. PENTRU S. DE U. și I. PENTRU S. DE U. A.
I. -C. având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei, conform dovezii existentă la fila 2 din dosar și timbru judiciar de 0,30 lei.
Prin Serviciul Registratură, s-au depus la dosarul cauzei întâmpinări din partea intimaților I. G. pentru S. de U. (_ ), I. pentru S. de U. A. I. -C. (_ ) și M. A. și I. (_ ).
Se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art.
242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004, art. 3 pct. 3 C.pr.civ. și art.105, 106, 109 din Legea nr. 188/1999, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 9.492 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-au respins excepțiile invocate de către pârâți.
S-a respins cererea formulată de către reclamantul V. O. D., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I.
G. PENTRU S. DE U. și I. PENTRU S. DE U. "A. I. "; AL JUDEȚULUI C. . Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în privința excepțiilor invocate, respectiv excepția de inadmisibilitate pentru lipsa procedurii prealabile, că aceasta este nefondată deoarece la dosar există dovezi privind efectuarea procedurii prealabile.
În privința excepției inadmisibilității, în considerarea naturii juridice a ordinului de punere la dispoziție, instanța a procedat la respingerea acesteia, apreciind că actul produce efecte juridice, iar în cauză, datorită atacării ordinului de trecere în rezervă, analiza se poate răsfrânge asupra tuturor actelor premergătoare.
Cu privire la calitatea procesuală în cauză, instanța de fond a reținut că față de actele atacate, pârâtul I. PENTRU S. DE U. A. I. "; AL JUDEȚULUI C. își justifică calitatea procesuală pasivă, iar din perspectiva petitelor patrimoniale formulate, restul pârâților au calitate procesuală pasivă în cauză.
În privința fondului cauzei, instanța a reținut că reclamantul a fost pus la dispoziția comandatului unității însă nu a fost selectat în vederea participării la examen datorită unor probleme disciplinare, respectiv a împrejurării ca a declarat în mod fals la angajare că nu a suferit condamnări penale, ulterior dovedindu-se că reclamantul a suferit o condamnare penală pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, respectiv sentința penală nr. 189/1995 a Judecătoriei T. .
A reținut instanța de fond că a avut loc o reducere efectivă a numărului de posturi de natura celui ocupat de reclamant, iar în privința existenței în continuare a unui post de conducător auto specială la nivelul subunității din T.
, instanța de fond a reținut că acea subunitate nu a avut un plan de restructurare de sine stătător, măsurile de reorganizare fiind adoptate la nivelul inspectoratului județean, în privința căreia s-a făcut dovada reducerii unui număr de 48 de posturi.
A reținut instanța de fond necesitatea reorganizării precum și cea a încadrării în resursele bugetare alocate, măsuri dispuse prin acte normative cu putere de lege, astfel încât nu se poate susține că actul administrativ atacat a fost emis cu exces de putere prin încălcarea dreptului la muncă.
În ceea ce privește nepublicarea Ordinului nr. 600/2005, instanța de fond a reținut că înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 194/2007 nu exista obligativitatea publicării în Monitorul oficial a ordinelor, instrucțiunilor și a altor acte normative care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul V. O. D.
solicitând modificarea hotărârii recurate, cu consecința admiterii cererii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul arată, în privința criticilor referitoare la necesitatea reducerii efective a posturilor, că postul său nu a fost efectiv desființat și că, mai mult, pe acest post a fost angajată o altă persoană.
Arată recurentul că din cuprinsul organigramelor depuse la dosarul cauzei reiese că au fost restructurate doar unele detașamente sau subunități, fără însă a se comunica funcțiile din fiecare departament, respectiv câte persoane lucrau în cadrul acestora.
Arată recurentul că pârâtul printr-o adresă transmisă instanței la data de_ a arătat că pe postul reclamantului a fost numit în funcție în noul stat de organizare un alt subofițer care nu a fost selectat a rămâne la dispoziția unității pe baza criteriilor stabilite în ședința de comandă a unității din_ .
Recurentul a criticat hotărârea instanței de fond și din perspectiva faptului că s-ar fi reținut în mod greșit că nu a fost selectat în vederea participării la examen datorită unor probleme disciplinare, respectiv a împrejurării că a declarat în mod fals la angajare că nu a suferit nicio condamnare, ulterior dovedindu-se că a suferit o condamnare penală.
2
Arată recurentul că în privința acelei condamnări a fost reabilitat, sens în care a considerat că nu mai este sub incidența legii penale, invocând dispozițiile art. 133 din Codul penal.
La pct. 3 din motivarea recursului, recurentul arată că actul administrativ atacat nu este motivat în fapt, fiind doar indicată o sintagmă generală și neclară, motivare ce nu poate fi primită, atât timp cât pârâtul avea obligația de a arăta în concret care sunt faptele pentru care a fost trecut în rezervă reclamantul.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Pârâtul I. G. PENTRU S. DE U. B. a formulat întâmpinare
în care a invocat excepția tardivități recursului, excepție respinsă de către instanță ca fiind neîntemeiată conform celor consemnate în practicau prezentei hotărâri. (f.13)
Tot în cadrul întâmpinării, pârâtul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, reiterând cele menționate în fața instanței de fond în privința acestei excepții.
Referitor la fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea recursului.
În cauză a depus întâmpinare și pârâtul I. PENTRU S. DE U. "A.
I. "; C.
solicitând respingerea recursului (f.22).
În întâmpinarea formulată de pârâtul M. AFACERILOR INTERNE
depusă la dosar după pronunțare s-a solicitat, de asemenea, respingerea recursului (f.35).
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Principalul aspect criticat de recurent este cel referitor la faptul că încetarea raportului său de serviciu nu s-ar fi realizat în urma unei reorganizări efective a activității.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține, în principal, faptul că reorganizarea activității a fost dispusă în temeiul unor dispoziții legale, respectiv Legea nr. 285/2010 precum și O.U.G. nr. 54/2011 prin care au fost stabilite limita maximă de personal salariat bugetat, rezultând cu certitudine din conținutul actelor normative că la nivelul serviciilor publice descentralizate, în această categorie intrând și pârâtul I. pentru S. de U. "A. I. "; C.
, fiind necesar a se realiza o reducere a numărului de personal, deoarece începând cu anul 2011 numărul de posturi bugetate este mai mic decât cel din anii precedenți fiind dispusă printr-un act normativ, este certă legalitatea măsurii dispuse.
Cu privire la cel de-al doilea aspect sesizat de recurent, respectiv reducerea efectivă a postului ocupat de către acesta, Curtea reține din înscrisurile depuse că reducerea de personal a privit toate posturi aflate în subordonarea I. pentru S. de U. "A. I. "; C. deci în întreg județul C., nefiind, așa cum a arătat și instanța de fond, întocmit un plan distinct de reducere a personalului în unitățile administrativ-teritoriale municipale sau orășenești.
Cu privire la limitarea dreptului de participare al reclamantului la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante, Curtea reține că, în conformitate cu regulamentul de concurs aprobat, în mod corect i s-a refuzat reclamantului dreptul de a participa la acel concurs.
Față de conținutul declarației ce trebuia să fie întocmită, Curtea reține că se solicita declaranților indicarea tuturor faptelor de natură penală sancționate prin condamnare, săvârșite anterior declarației, indiferent dacă în privința acestora a operat sau nu reabilitarea.
Textul invocat se referă la necesitatea declarării antecedentelor penale ale declarantului, formulare ce se referă la toate faptele de natură penală săvârșite.
3
Față de conținutul concret al ordinului de trecere în rezervă, Curtea apreciază că nu se poate reține nemotivarea ca temei al nulității actului, fiind certă măsura dispusă precum și motivele ce au generat luarea acelei măsuri, cu indicarea textului legal relevant.
În consecință, față de cele menționate, se va respinge recursul formulat și se va păstra în întregime hotărârea recurată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a I. UI G. PENTRU S. DE U., Curtea reține că acest aspect al calității procesuale pasive a fost lămurit în fața instanței de fond și că partea nemulțumită de soluția pronunțată asupra excepției de către instanța de fond nu a înțeles să formuleze recurs pentru a investi instanța de recurs cu analiza excepției invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamantul V. O. D. împotriva sentinței civile nr. 9.492 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, D. M. | JUDECĂTOR, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.D./_ .
Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: M.T. .
4
