Sentința civilă nr. 466/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -N.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR. 466/2013

Ședința publică din data de 4 aprilie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul

M. I. -N., împotriva pârâților I. DE P. AL J. B. -N. și I. G. AL

P. R., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.

Cauza s-a judecat la fond la data de 21 martie 2013, concluziile părții prezente au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Deliberând, constată:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul M. I. N. a chemat în judecată pârâții I. de P. al J. B. -N. și I. G. al P. R. solicitând anularea dispoziției șefului inspectoratului de poliție nr. 58/_ prin care a fost sancționat cu mustrare scrisă, pentru neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici, întrucât o consideră nelegală și neîntemeiată; anularea deciziei motivate a inspectorului general al P. R. nr. 2226 din_ prin care i s-a respins contestația formulată împotriva dispoziției șefului inspectoratului de poliție nr. 58/_

În motivare s-a arătat că în susținerea abaterii disciplinare de neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici i s-au reținut următoarele:

Faptul că a încălcat prevederile art. 74 din Ordinul M.A.I. 1410/2006 și a prevederilor din fișa postului nr. 90986/_ constând în aceea că în perioada martie-mai 2011 insp.pr. H. T. - Dan nu a obținut informații de la informatorii "Garcea" și "Lalea", ag. șef O. M. nu a obținut informații de la informatorii "Dodu" și "Lina", iar ag.șef V. T. nu a obținut informații de la surse ocazionale.

Faptul că a încălcat prevederile art. 6 din normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.Î.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului Administrației și Internelor nr. 178/_ constând în aceea că nu a urmărit respectarea termenului de începere a urmăririi penale in rem în 13 dosare penale cu A.N. menționate în concret în comunicarea nr. 6497 din_ .

Faptul că a încălcat prevederile art. 59 alin. 3 din ordinul M.A.I. nr. 1410/2006 constând în aceea că nu a îndrumat și nu a coordonat eficient activitatea în M.S. nr. 019223/2007.

După cum s-a arătat și în raportul nr.1. din_ pe care l-a întocmit cu privire la aspectele pentru care i s-au solicitat explicații, nu se consideră vinovat pentru fapta reținută în sarcina sa din următoarele motive:

Împrejurarea că informatorii "Garcea" și "Lalea", din legătura domnului insp.pr. H. T. - Dan, informatorii "Dodu" și "Lina" din legătura domnului ag.șef O. M. nu au furnizat informații pentru perioada martie-mai 2011, iar că domnul agent șef V. T. nu a obținut informații de la surse ocazionale tot în aceiași perioadă nu îi este imputabil din moment ce reclamantul în calitate de șef de birou organizează și conduce activitatea de culegere, prelucrare, diseminare și valorificare a informațiilor la nivelul întregului birou, având la acea data un efectiv de 26 de polițiști, iar pe lângă

toate aceste atribuții desfășura și activități informative proprii având în lucru la acea dată un D.U.I.(dosar de urmărire informativă) și 2 M.S.-uri (mape ale suspectului);

Totodată lipsa informațiilor de la informatori și de la surse ocazionale s-a datorat unor cauze obiective, întrucât în perioada de referință, din discuțiile purtate cu polițiștii în cauză i s-a raportat că informatorii au fost plecați din țară, însă nu încetează legătura deoarece aceștia pot furniza informații cu valoare operativă ridicată, iar în ceea privește sursele ocazionale, ordinul nu prevedea în mod expres, obligatoriu culegerea de informații de la surse ocazionale în condițiile în care polițistul avea în legătură informatori și a obținut informații cu valoare ridicată de la aceștia.

Obținerea de informații de la surse ocazionale este relativă în condițiile unei rețele informative bine organizate.

Cu ocazia prezentării materialului de cercetare prealabilă a propus audierea polițiștilor pentru a se stabili situația de fapt și a-și demonstra nevinovăția. Cererea în probațiune pe care a formulat-o i-a fost respinsă în mod neîntemeiat concluzionând că nu sunt relevante declarațiile acestora.

Consideră că i s-a încălcat un drept la apărare prin respingerea acesteia întrucât declarațiile polițiștilor erau indispensabile în dovedirea nevinovăției sale, fiind chiar polițiștii care aveau informatorii în legătură.

Aspectele constatate și reținute ca abatere nu constituie abatere deoarece s-au datorat unor cauze obiective. Cu ocazia controlului de fond efectuat nu s-au constatat deficiențe în activitatea informativă proprie, în condițiile în care 4 informatori dintr-o rețea de 90 existentă la nivelul biroului de investigații criminale nu au furnizat informații, iar un polițist din 26 nu a obținut informații de la surse ocazionale pe o perioadă de 2 luni care ar fi consecința juridică ca să subziste o abatere disciplinară?

În cursul lunii aprilie 2011 a beneficiat de concediu de odihnă 5 zile, iar în cursul lunii mai 2011 a efectuat un control asupra activității informative desfășurate de polițiștii biroului, toți cei trei polițiști menționați fiind atenționați cu privire la activitatea informativă pe care au desfășurat-o neconsiderând că deficiențele constatate ar putea constitui abateri disciplinare.

În urma controlului efectuat a întocmit nota de control nr. 1. din_ în care a dispus măsuri pentru remedierea deficiențelor.

Se consideră că este o deficiență minoră care a fost pe deplin motivată și care s-a datorat unor cauze obiective.

În concluzie, consideră că și-a desfășurat activitatea în conformitate cu art. 74 din Ordinul

M.A.I. nr. 1410/2006 organizând și conducând activitatea de culegere, stocare, prelucrare, diseminare și valorificare a informațiilor în mod eficient și cu rezultate notabile, pe care le-a prezentat în raportul nr. 1. din_ . Faptul că de la 3 informatori nu au fost obținute informații pe o perioadă de două luni nu poate conduce la ideea că nu s-ar fi respectat caracterul permanent al activității informative. De exemplu un polițist, în decurs de un an beneficiază de concediu de odihnă și suplimentar pe o perioadă de 44 de zile, și implicit nu desfășoară activități în această perioadă cu informatorii fapt care nu poate fi catalogat că ar aduce atingere caracterului permanent al activității informative. Tot la fel, informatorii pleacă în concedii, au perioade în care nu pot furniza informații din cauze obiective, fapt care nu poate fi imputat polițiștilor care îi au în legătură sau șefului nemijlocit; de toate acestea nu s-a ținut seama la încadrarea ca abatere disciplinară a lipsei unor informații din partea informatorului. Faptul că 3 informatori dintr-o rețea de 98 existentă la nivelul biroului nu au furnizat informații pe o perioadă de 2 luni nu înseamnă că s-a adus atingere caracterului permanent al activității informative care s-a desfășurat cu ceilalți 95 și cu surse ocazionale. Este inadmisibilă o asemenea abordare singulară pentru a reține abatere disciplinară, activitatea informativă trebuie privită global și în funcție de rezultatele biroului care sunt semnificative pentru perioada de referință;

În ceea ce privește încălcarea art. 6 din normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze

, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.I.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului Administrației și Internelor nr. 178/_, se precizează că acest articol, printr-o interpretare literară stabilește sarcini doar în sarcina lucrătorilor din cadrul organelor de cercetare ale poliției judiciare nu în sarcina șefilor nemijlociți.

Astfel art. 6 alin. 1 prevede următoarele: "dacă, în termen de cel mult 30 de zile de la sesizarea săvârșirii unei fapte de natură penală de către autori neidentificați, din cuprinsul actului de sesizare și actele premergătoare efectuate nu rezultă unul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzută de Codul de procedură penală, lucrătorii din cadrul organelor de cercetare ale poliției judiciare vor dispune, prin rezoluție, începerea urmăririi penale "in rem".

Este evidentă responsabilitatea lucrătorilor cu privire la începerea urmăririi penale "in rem", personal nu i-a fost repartizat de către conducerea unității niciun dosar penal cu A.N. pentru a putea încălca acest articol; aceste prevederi se completează cu prevederile art. 218 din Codul de procedură penală care statuează că "Procurorul conduce și controlează nemijlocit activitatea de cercetare penală a poliției judiciare și a altor organe de cercetare speciale și supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale".

Termenul de nemijlocit conform Dex - " (care se face) fără mijlocirea vreunei persoane, fără interpunerea vreunei fapte, întâmplări etc.", deci în calitate de șef nemijlocit nu se poate interpune între lucrătorul din cadrul poliției judiciare și procuror în ceea ce privește activitatea de supraveghere și control a activității de cercetare penală activitate care include și începerea urmăririi penale in rem.

Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare "șefii ierarhici care fac parte din poliția judiciară pot da polițiștilor dispoziții și îndrumări în efectuarea activităților de constatare a infracțiunilor și de strângere a datelor în vederea identificării autorilor infracțiunilor și începerii urmăririi penale"; de asemenea alin. (1) al aceluiași articol prevede că "organele de cercetare ale poliției judiciare își desfășoară activitatea sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia "; în concluzie, în ceea ce privește începerea urmăririi penale in rem nicio dispoziție legală și nici Ordinul comun nr. 178 din_ (M.A.I.)/1094/C din_ (P.I.C.C.J.) nu prevede vreo atribuție în sarcina șefului nemijlocit; începerea urmăririi penale in rem se dispune prin rezoluție de către polițiștii din cadrul poliției judiciare și răspunderea este personală în ceea ce privește întocmirea actelor procedurale în mod corect și în termen.

În cazul nerespectării termenului de 30 de zile de către lucrătorii din cadrul poliției judiciare, procurorul poate aplica polițistului amendă, atribuția din fișa postului care prevede că șeful biroului "răspunde de activitatea B.I.C., asigură planificarea, organizarea, desfășurarea, analiza și controlul îndeplinirii atribuțiilor, sarcinilor și responsabilităților de către lucrătorii biroului în conformitate cu legislația în vigoare; urmărește realizarea activităților și dispozițiilor în termen" este una cu caracter general care trebuie coroborată cu prevederile Codului de procedură penală, Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare " și a normelor metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.l.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului Administrației și Internelor nr. 178/_ care prevăd sarcini doar în sarcina lucrătorilor din cadrul poliției judiciare și a procurorului care exercită în mod nemijlocit supravegherea și controlul activității de cercetare penală.

În conformitate cu art. 8 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare a dat îndrumări și dispoziții în ceea ce privește începerea urmăririi penale in rem, fapt dovedit prin procesele verbale întocmite cu ocazia ședințelor susținute la nivelul biroului, depunând la dosarul de cercetare prealabilă, în copie, un număr de 20 de file din registrul de ședință.

Această probă a fost însă înlăturată cu ușurință neluându-se în considerare activitatea pe care a desfășurat-o pe această linie. Nicio normă legală nu prevede o responsabilitate în sarcina șefului nemijlocit cu privire la începerea urmăririi penale in rem, interpretarea prevederilor art. 6 din normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.l.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului Administrației și Internelor nr. 178/_ fiind total eronată, întrucât acesta nu stabilește atribuții în sarcina șefului nemijlocit; art. 33 din Ordinul 400/2004 prevede că raportul de cercetare prealabilă trebuie să conțină încadrarea juridică a faptelor reținute cu indicarea probelor și a dovezilor pe care se întemeiază.

După cum se poate ușor observa nu s-a putut stabili în sarcina sa o normă încălcată și pe cale de consecință nu s-a putut realiza o încadrare juridică pertinentă, încadrarea fiind făcută total eronat în temeiul unui articol care nu stabilește responsabilități în sarcina sa. Atribuțiile din fișa

postului trebuie să fie coroborate cu legislația în vigoare și în concordanță cu acestea neputându-se stabili atribuții care exced cadrului legal sau interpretate într-un asemenea mod.

În concluzie, nefiind încălcată nicio normă prin prisma funcției pe care o deține, nu poate subzista abatere disciplinară, astfel că se consideră nevinovat, dispoziția atacată fiind nelegală.

În ceea ce privește probele și dovezile, respectiv dosarele penale menționate în comunicarea nr. 6497 din_ se precizează următoarele:

Dosarul penal nr. 2. din_ în care urmărirea penală nu a fost începută în termen de 30 de zile se regăsește în "Extrasul din materialul întocmit cu ocazia controlului efectuat la Poliția municipiului B. în perioada_ -_ privitor la activitatea desfășurată în cadrul BIC" iar urmărirea penală in rem trebuia începută până la data de_, astfel că art. 6 din norme a fost încălcat în data de_, care ar fi fost data comiterii abaterii, însă sancțiunea fiindu-i aplicată la data_ și adusă la cunoștință la data de_, în conformitate cu art. 24 alin 1 din ordinul

M.A.I. nr. 400/2004 aceasta a fost prescrisă prin împlinirea unui an de zile de la data pretinsei comiteri în conformitate cu prevederile art. 24 alin. 1 din Ordinul M.A.I. 400/2004 și a art. 59 alin. 9 din Legea nr. 360/2002;

Dosarul penal nr. 2. din_ în care urmărirea penală nu a fost începută în termen de 30 de zile se regăsește în "Extrasul din materialul întocmit cu ocazia controlului efectuat la Poliția municipiului B. în perioada_ -_ privitor la activitatea desfășurată în cadrul BIC" iar urmărirea penală in rem trebuia începută până la data de_, astfel că art. 6 din norme a fost încălcat în data de_, care ar fi fost data comitere abaterii, însă sancțiunea fiindu-i aplicată la data_ și adusă la cunoștință la data de_, în conformitate cu art. 24 alin 1 din ordinul

Dosarele penale nr. 206556/_, nr. 206795/_, 206475/_ prescris la_ ,

206537/_ prescris la_, 206632/_, 206736/_, 206862/_, 206538/_ ,

206594/_, 206601/_, 206524/_ prescris la_ și 206562/_ NU SE

REGĂSESC în "Extrasul din materialul întocmit cu ocazia controlului efectuat la Poliția municipiului B. în perioada_ -_ privitor la activitatea desfășurată în cadrul BIC" care i-a fost pus la dispoziție la data de_ împreună cu înștiințarea nr. 144 din_ în care se menționează că i s-a înmânat prezentul extras din raportul nr. S/16.579/_ conținând fapte care ar putea constitui abateri disciplinare pentru a întocmi rapoarte explicative. Neavând la cunoștință de aceste dosare inserate în dispoziția de sancționare și care nu au fost constatate cu ocazia controlului de fond și nici cuprinse în Raportul de control de fond nr. S/16.579/_, este evident că nu pot fi luate în considerare la stabilirea unei abateri disciplinare din moment ce nu i s-a dat posibilitatea de a verifica veridicitatea acestora si de a da note explicative cu privire la acestea. Nu știe de unde au apărut aceste dosare în cadrul cercetării și nici cum au fost obținute aceste date și consideră că au fost inserate doar pentru a i se reține în mod netemeinic o abatere disciplinară având în vedere că toate constatările cu privire la începerea urmăririi penale in rem efectuate cu ocazia controlului de fond s-au prescris.

Se mai precizează că, în conformitate cu Ordinul 400/2004, cercetarea prealabilă trebuie să se rezume doar la aspectele constatate în raportul de control nr. S/16.579/_, neputând fi extinsă cu privire la alte fapte. In cazul identificării unor noi constatări care ar putea constitui abateri disciplinare, acestea urmează să facă obiectul unei noi cercetări prealabile. Prezenta cercetare prealabilă trebuia să se rezume doar la aspectele cuprinse în Raportul S/16.579/_ (actul de sesizare) nu și la aspecte sau fapte care ar fi putut constitui abateri de care nu s-a luat la cunoștință în mod direct. Dacă pe parcursul cercetării prealabile s-ar fi descoperit alte fapte care ar fi putut constitui abateri, în conformitate cu art. 19 alin. 1 din Ordinul MAI 400/2004 s-ar fi impus declanșarea unei noi cercetări care să aibă obiect aceste fapte în cadrul căreia să se efectueze toate procedurile specifice, incluzând solicitarea de rapoarte și note explicative sau lămuritoare persoanei cercetate în vederea stabilirii existenței sau inexistenței vreunei abateri. Cu privire la aceste dosare nu s-a procedat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și nu s-a respectat procedura cercetării disciplinare astfel că nu a putut face apărări, nu a putut da explicații și nici nu i s-au dat explicații.

Un alt aspect care nu a fost luat în considerare la începerea urmăririi penale in rem este faptul că data înregistrării în evidență operativă ca și cauză penală după confirmarea începerii urmăririi penale de către procuror nu coincide cu data rezoluției întocmită de lucrătorul din cadrul poliției judiciare, deoarece durata în care dosarul "se plimbă" între unitatea de poliție și parchet este de aproximativ 2 săptămâni. Astfel că datele obținute de la Serviciul Statistică și Evidență Operativă sunt eronate, la verificarea respectării termenului de 30 zile trebuie luată în considerare data rezoluției nu data înregistrării în evidență operativă;

De asemenea, se întreabă care este consecința juridică în cazul în care acest termen este depășit? Din moment ce procurorul nu a dispus niciodată vreo măsură cu privire la acest aspect putem concluziona că nu produce consecințe juridice care să afecteze activitatea de cercetare penală.

In concluzie, consideră că nu este vinovat de încălcarea art. 6 din normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.Î.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului Administrației și Internelor nr. 178/_ pentru motivele prezentate anterior, respectiv:

Răspunderea disciplinară a fost prescrisă cu privire la cele două dosare penale menționate în extras și reținute în dispoziția de sancționare. Nu avea cum să încalce art. 6 întrucât prin prisma funcției nu a avut dosare penale în lucru. Răspunderea pentru neînceperea în termen de 30 zile a urmăririi penale in rem este personală și revine lucrătorilor din cadrul poliției judiciare, de altfel niciun lucrător nu a fost cercetat prealabil și sancționat pentru nerespectarea acestui termen, iar reclamantul în calitate de șef nemijlocit este considerat răspunzător pentru o activitate care revine procurorului ce exercită supravegherea.

În ceea ce privește încălcarea art. 59 alin. 3 din Ordinul M.A.I. 1410/2006

cu privire la faptul că nu a coordonat și îndrumat eficient activitatea în Mapa Suspectului nr. 019223/2007, consideră că este un caz penibil ca în urma unui control de fond să fie identificată o singură deficiență care să fie reținută abatere disciplinară în condițiile în care biroul de investigații criminale gestionează 75 % din întreaga infracționalitate judiciară de pe raza județului și în perioada de referință au fost rulate (deschise/închise) sute de Mape ale Suspectului și nu în ultimul rând în aprecierea acestei deficiențe ca abatere ar trebui să se țină seama de faptul că forma de documentare a activității infracționale prin mapa suspectului și dosar de urmărire informativă reprezenta o formă învechită de lucru care nu mai era de actualitate în virtutea evoluției societății, astfel că prin Ordinul

M.A.I. Nr. S/120/_ și Dispoziția I.G.P.R. nr. S/52/_ s-a dispus închiderea tuturor mapelor și s-a renunțat la această formă de documentare, totodată abrogându-se Ordinul 1410/2006.

Se precizează că activitatea în această mapă nu s-a putut desfășura în mod eficace întrucât agentul a preluat mapa în cursul anului 2010 de la ag.șef Fior D., iar activitatea de cunoaștere a suspectului și de încadrare informativă a acestuia nu s-a putut realiza, întrucât acesta nu a fost depistat și nu s-a reușit a se stabili dacă mai face sau nu obiectul supravegherii. Pentru deficiențe în activitatea de supraveghere a suspecților, agentul L. M. a fost atenționat de reclamant în cadrul activității de management.

Se consideră că și-a desfășurat activitatea pe această linie în conformitate cu prevederile art. 59 alin. 3 din Ordinul M.A.I. 01410/2006 și cu atribuțiile din fișa postului, alocând activității informative aproximativ 40% și nu 30 % cum este menționat în fișă, din munca de fiecare zi, având în vedere și numărul mare de ore suplimentare efectuate.

Aprecierea timpului pentru fiecare activitate este una relativă și solicitarea de efectuare a unei expertize tehnice în domeniul disciplinei muncii tocmai pentru a se stabili procentual timpul alocat fiecărei activități, i-a fost respinsă prin adresa nr. 371/_ în care este menționat: "activitatea de poliție prin natura ei reprezintă o activitate vastă, care nu poate fi normată ca urmare a efectuării unei expertize, iar volumul de muncă existent la un compartiment operativ, la un moment dat, fluctuează în funcție de situația operativă din zona de competență, de activitățile în care compartimentul este implicat conform atribuțiunilor din regulamentul de Organizare și Funcționare al unității dar și de eficiență și celeritatea executării activităților în lucrările repartizate". Reclamantul se prevalează de acest punct de vedere și precizează faptul că nu s-a probat faptul că nu ar fi alocat 30% din munca de fiecare zi activității informative și nici nu se poate proba acest fapt având în vedere caracterul vast și nenormat al activității.

La data de_ a contestat la I.G.P.R. sancțiunea aplicată însă la_ i s-a înaintat o copie după Decizia I.G.P.R. nr 2226 din_ prin care s-a respins contestația ca neîntemeiată și s- a menținut sancțiunea aplicată.

Se consideră că aspectele invocate în contestație au fost tratate cu superficialitate iar motivele care au stat la baza respingerii acesteia se bazează exclusiv pe motivele invocate în cadrul dispoziției de sancționare și sunt neîntemeiate. Totul a fost formulat în termeni generali fără a se aprofunda și a se motiva în concret temeiurile care au stat la baza respingerii contestației formulate.

Astfel, la punctul privind activitatea informativă, s-a invocat caracterul permanent al activității informative fără a se face o analiză globală și fără a se lua în considerare motivele obiective care au condus la lipsa informațiilor de la cei trei informatori și de la mapa suspectului, precum și faptul că asemenea perioade de lipsă a informațiilor de la informatori apar inerent în activitatea informativă datorită motivelor prezentate anterior (concedii ale polițiștilor, ale informatorilor, deplasări în străinătate etc).

In sprijinul susținerilor sale, revine și arată realizările biroului în perioada de referință care denotă, în mod indubitabil, faptul că activitatea informativă a avut un caracter permanent, identificarea și documentarea activității infracționale a persoanelor și grupărilor infracționale neputându-se realiza în condițiile unor deficiențe majore care să fie catalogate abateri disciplinare. Astfel, s-a reușit identificarea și documentarea activității infracționale a unor grupări infracționale și a unor elemente infractoare care au comis fapte cu prejudicii deosebite, de impact social sau care au generat un fenomen infracțional de amploare, astfel:

grupul format din M. A., M. P., M. C, M. S. și Ciobanu A. care în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011 au comis 5 furturi de cablu telefonic, față de care s-a dispus măsura reținerii;
grupul format din Varga A., Varga G., Koczi C, Otves Ș., Otves I.și Adam A. care în cursul anului 2011 au comis 2 furturi din societăți comerciale, față de care s-a dispus măsura reținerii;
grupul format din Manolache F., Cocoș A. și Bănicioiu A. care în perioada 2010 - martie 2011 au comis 2 fapte de tâlhărie și o faptă de șantaj, față de^ Manolache Florin luându-se măsura arestării preventive;
grupul format din Bâgiu H., I. ș S. și A. D. care în perioada 2010 - februarie 2011 au comis 5 furturi din locuințe și din auto, față de toți dispunându-se măsura arestării preventive;
grupul format din Lingurar A., M. A., Horvath G., Lăcătuș A. ș.a. (cauză complexă) care în perioada 2010 - 2011 au comis 7 furturi de deșeuri feroase și neferoase, față de Lingurar A. si M. A. dispunându-se măsura arestării preventive;
grupul format din Nuț P., Șerban G. și Bogdan N. toți domiciliați în județul Hunedoara, infractori voiajori, care în perioada ianuarie-aprilie 2011 au comis 6 furturi din auto, față de toți dispunându-se măsura arestării preventive;
grupul format din Cozac Ș., Costache I. și Albu R.care au comis un furt din societăți comerciale în cursul anului 2011 cu prejudiciu considerabil, față de Cozac Ș. și Albu R. dispunându-se măsura arestării preventive;
grupul format din V. O., Varga M., Boca V., Demi C, R. F. și R. C. care în perioada 2009-2011 au comis 11 furturi din beciuri, dependințe și societăți comerciale, față de V. O. dispunându-se măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul a 17 furturi din auto comise în perioada 2002 în persoana lui Stoica E.;
a fost identificat autorul a 2 fapte de tâlhărie și una de viol 2010 în persoana lui Necula S., față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul unei fapte de furt din locuințe cu prejudiciu considerabil, in persoana lui Buta I., față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul a 3 furturi din societăți comerciale și a unei fapte de înșelăciune în persoana lui Feratovici F., față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
au fost identificați autorii unui furt din auto în persoana numiților Florea A. si Istrate C, față de care s-au luat măsura reținerii;
a fost identificat autorul a 8 furturi din auto și cabane comise în perioada 2009-2010, în persoana lui Raț L., față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul a 2 furturi din societăți comerciale în persoana lui Abrudan A., față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
au fost identificați autorii a 2 tâlhării comise în cursul anului 2011, în persoana numiților Herța I. și Burulea C, ambii fiind reținuți, iar față de Herța I.n s-a dispus măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul unui furt din societăți comerciale în persoana lui Bogdan D., față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul a 5 furturi din case în construcție, comise în cursul anului 2011, în persoana lui Mihoc I., față de care s-a dispus măsura reținerii;
a fost identificat autorul a 2 furturi din societăți comerciale comise de Tofanel I., față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul unei fapte de tentativă de viol în persoana lui Nati 1. față de care s-a dispus măsura arestării preventive;
a fost identificat autorul a 5 furturi din locuințe, comise în perioada 2010-2011 în persoana lui Buț R. față de care s-a dispus măsura arestării preventive.

Pe lângă aceste persoane față de care s-a luat măsura reținerii (42) și față de care propunerile de arestare preventivă au fost însușite de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița și admise de către instanțele de judecată (21), în foarte alte multe dosare autorii au fost identificați, însă datorită prejudiciului nesemnificativ au fost cercetați în stare de libertate.

In ceea ce privește neînceperea urmăririi penale in rem în dosarele menționate în dispoziția de sancționare, I. G. al P. R. a omis să ia act de faptul că fapta de neîncepere de subordonați a urmăririi penale in rem în 30 de zile în dosarele penale menționate în dispoziția de sancționare a reclamantului, care se regăsesc și în actul de sesizare este prescrisă, iar că celelalte dosare nu se regăsesc în actul de sesizare.

Se consideră că prin acest lucru nu numai că nu i s-a asigurat dreptul la apărare, nefiindu-i solicitat un raport cu privire la aceste dosare, dar i s-au reținut în mod abuziv fără să aibă cunoștință și să-și poată exprima punctul de vedere și a-și formula apărări. S-a menționat în termeni generali că este evidentă vinovăția sa făcând trimitere la Constituția și legile țării... pe care trebuie să le respecte, refuzând să ia act de faptul că activitatea de supraveghere și control în dosarele penale revine procurorului, stabilindu-i atribuții din competența acestuia. De asemenea, deși a motivat în concret lipsa încadrării juridice, nu s-a vrut a se lua act de acest aspect, formulându-se motivații în termeni generali pentru a respinge contestația formulată;

Nu i s-a adus la cunoștință prin niciun act faptul că cererile formulate de reclamant au fost respinse în decizia prin care i s-a respins contestația este motivat faptul că polițiștii menționați nu s- au prezentat sau nu au întocmit niciun raport. Se precizează că polițiștii au fost invitați de polițistul care a fost sancționat pentru abatere disciplinară comisă în cadrul cercetării prealabile și pe care l-a recuzat, anterior cererii formulate printr-un act ilegal care conținea un temei de drept eronat și nu cel în baza căruia trebuiau să se prezinte.

După formularea cererii cei 4 polițiști nu au fost invitați și nici nu i s-a adus la cunoștință faptul că cererea i-a fost respinsă. Intre adresa nr. 6497/_ prin care i s-a adus la cunoștință sancțiunea și decizia nr. 2226/_ inspectorului general prin care i s-a respins contestația există contradicții constând în faptul că în prima adresă la aliniatul penultim se specifică faptul că cererile formulate cu ocazia prezentările materialului de cercetare prealabilă au fost respinse întrucât s-a considerat că administrarea acestora la dosarul cauzei nu influențează concluziile cercetării în timp ce în decizia motivată a inspectorului general se menționează faptul că polițiștii au fost invitați pentru audieri și nu s-au prezentat sau nu au dorit să fie audiați. Cererile nu i s-au respins printr-un act scris, nu au fost luate în considerare și mai mult i-a fost încălcat dreptul la apărare prin aplicarea unei sancțiuni fără admiterea acestora, în condițiile în care ascultarea polițiștilor era relevantă pentru concluziile cercetării.

In drept, s-au invocat disp. Legii nr. 554/2004, art. 218 din Codul de procedură penală, Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, art. 59 alin. 9 din Legea nr. 360/2002, art. 11 alin.

(7) și (9) din Ordinul M.l.R.A. nr. 318/2007, Ordinul M.A.l. 01410/2006, art. 59 alin. 3 din ordinul

M.A.L 01410/2006, art. 74 din Ordinul M.A.l. nr. 1410/2006, art. 6 din normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.Î.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului

Administrației și Internelor nr. 178/_, art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, art. 33 din Ordinul M.A.l. 400/2004, art. 19 alin. 1 din Ordinul M.A.L 400/2004.

Pârâtul I. G. al P. R. a depus la dosar întâmpinare

, prin care a solicitat respingerea cererii.

În motivare s-a arătat că reclamantul susține că prima faptă reținută în sarcina sa nu îi este imputabilă din moment ce în calitate de șef de birou organizează, și conduce activitatea de culegere, prelucrare, diseminare și valorificare a informațiilor la nivelul întregului birou, și totodată desfășoară și activități informative proprii. De asemenea, polițistul cercetat precizează că aspectele constatate și reținute nu constituie abatere deoarece s-au datorat unor cauze obiective.

Susținerile subcomisarului de poliție M. I. N. sunt neîntemeiate, în condițiile în care coordonarea și controlul activității pe linia muncii operative au caracter permanent, iar rezultatele negative constatate cu ocazia controlului pe această linie de muncă s-au produs pe fondul neexercitării de către cel în cauză a atribuțiilor funcționale.

S-a reținut în sarcina acestuia faptul că nu a respectat prevederile art. 74 din O.M.A.I. nr. 1410/2006 întrucât acesta avea obligația să organizeze și să conducă activitățile de culegere, stocare, prelucrare, diseminare și valorificare a informaților, atribuții stabilite și prin fișa postului .

Cu privire la faptul că nu i-a fost admisă solicitarea formulată ofițerului desemnat să efectueze cercetarea prealabilă de a fi audiați 4 polițiști, din studiul procesului-verbal încheiat la data de_ rezultă că aceștia au fost invitați să depună rapoarte, însă doi nu s-au prezentat, iar ceilalți doi, deși s-au prezentat nu au întocmit niciun raport. Astfel, afirmația subcomisarului de poliție M. I. N., în sensul nerespectării prevederilor art. 29 alin. (2) din Ordinul ministrului nr. 400/2004, este neîntemeiată.

Referitor la cea de-a doua faptă reținută în sarcina sa, reclamantul apreciază că, responsabilitatea pentru începerea urmăririi penale "in rem" aparține în mod evident lucrătorilor, întocmirea actelor procedurale corect și în termen fiind obligația polițiștilor din cadrul poliției judiciare. Totodată, procurorul este cel care exercită în mod nemijlocit supravegherea și controlul activității de cercetare penală.

Astfel, acesta apreciază că nefiind încălcată nicio normă prin prisma funcției deținute, nu poate subzista abatere disciplinară situație în care se consideră nevinovat. De asemenea, atribuțiile din fișa postului trebuiau coroborate cu legislația în vigoare și în concordanță cu aceasta, neputându-se stabili atribuții care exced cadrului legal.

Apărările subcomisarului de poliție M. I. N. sunt nefondate, din următoarele considerente:

Potrivit art. 4 alin. (1) - Polițistul este obligat să respecte_ Constituția și legile țării_ prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

Cadrul normativ presupune întregul spectru al legislației, începând cu legi și continuând cu celelalte acte normative emise în aplicarea acestora.

Fișa postului cuprinde elemente de identificare a fiecărui post, cerințele necesare pentru ocuparea acestuia, descrierea condițiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților postului precum și a standardelor de performanță asociate.

Sarcinile prevăzute în Fișa Postului la cap. D - sarcini și îndatoriri (răspunde de activitatea B.I.C., asigură planificarea, organizarea, desfășurarea, analiza și controlul îndeplinirii atribuțiilor, sarcinilor și responsabilităților de către lucrătorii biroului în conformitate cu legislația în vigoare; urmărește realizarea activităților și dispozițiilor cu termen ) se referă atât la legislația în vigoare cât și la ordinele, dispozițiile și metodologiile care au fost emise în baza actelor normative în vigoare și care au rolul de a asigura buna desfășurare a activității de poliție.

Prin urmare, susținerea reclamantului, potrivit căreia a fost reținut în sarcina sa, în mod greșit, nerespectarea îndatoririlor de serviciu prevăzute în fișa postului nu este întemeiată, întrucât expresia Jn conformitate cu legislația în vigoare" se referă la toate actele normative (implicit la ordine, dispoziții, metodologii și proceduri) care sunt emise numai în baza prevederilor legale în vigoare și care vin în completarea reglementărilor de nivel superior.

In concluzie, acesta avea obligația să cunoască în condiții corespunzătoare și să respecte prevederile legale și regulamentele specifice, aplicabile polițiștilor, precum și prevederile din Fișa

postului nr. 90986/_ - Cap. D - Descrierea sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților postului.

Neîndeplinirea obligațiilor și îndatoririlor prevăzute în fișa postului sunt în contradicție cu funcția de conducere pe care polițistul o îndeplinește întrucât exercitarea autorității ierarhice are ca scop asigurarea bunei funcționări a structurii.

Transferul responsabilităților în sarcina altor lucrători nu este de natură a-1 exonera pe ofițer de răspunderea disciplinară, având în vedere atribuțiile specifice funcției pe care o deține.

Subcomisarul de poliție M. I. N. omite că a fost sancționat disciplinar datorită faptului că în exercitarea îndatoririlor de serviciu a dat dovadă de neglijență, prin aceea că, neurmărind ca lucrătorii biroului să respecte prevederile art. 6 din Normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, a încălcat prevederile menționate în Fișa postului nr. 90986/_ - Cap. D - Descrierea sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților postului.

Pe cale de consecință, asumarea pe deplin a responsabilităților specifice postului și îndeplinirea obligațiilor de către șeful ierarhic influențează modul de acțiune al subordonaților, șeful constituind un exemplu pentru aceștia.

In concluzie, se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâtul I. de P. al J. B. -N. a depus la dosar întâmpinare,

prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare s-a arătat că în perioada 7.06 -_, în baza planului unic de co întocmit conform art. 15 alin. (1) din OMAI nr. 318/2007, în vigoare în acea perioadă echipă din cadrul I.P.J.

B. -N. a efectuat un control de fond la Poliția Mun. B., concluziile acestui control fiind consemnate în raportul de control nr. S/1651_ . Raportul de control este compus din mai multe părți, vizând constatarea ofițerilor care au efectuat controlul la birourile și compartimentele din componența Municipiului B. . Conform acestui raport, au fost constatate unele deficiențe la Investigații Criminale, condus de reclamant, Biroul Ordine Publică pentru mediul condus de comisarul șef P. A. și Biroul Ordine Publică pentru mediul rural, comisarul șef de poliție Ivan Mihăilă. Pentru a se stabili dacă aceste deficiențe constituie sau nu abateri disciplinare, s-a dispus efectuarea cercetării prealabile cu privire la tot ofițeri cu funcții de conducere.

Conform art. 3 din OMAÎ nr. 318/2007 publicat în Monitorul Oficial nr._, în vigoare în perioada efectuării controlului de fond, "Scopul controlului este acela de creștere a eficienței și eficacității activității desfășurate în cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative prin executarea activităților de comparare a rezultatelor obținute cu obiectivele prevăzute, de măsurare a performanțelor realizate cu standardele stabilite inițial, de identificare a abaterilor și de adoptare a măsurilor pentru eliminarea acestora"". Identificarea abaterilor, despre care face vorbire textul, nu reprezintă nici stabilirea vinovăției și nici nu înlocuiește cercetarea faptelor, putând fi cel mult un motiv pentru care să se dispună, dacă este cazul, efectuarea de cercetări. Procedura cercetării prealabile a polițiștilor, instituită prin O.M.A.I. nr. 400/2004, este o procedură care se subscrie cerințelor aflării adevărului și celerității. în conformitate cu art. 19 alin. (1) din OMAI nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor, "Cercetarea prealabilă reprezintă ansamblul elementelor constitutive ale măsurilor cu caracter procedural desfășurate în scopul stabilirii existenței/inexistenței abaterii disciplinare, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-a luat la cunoștință în mod direct, la cauzele și împrejurările concrete în care acestea s-au produs ".

In cursul efectuării cercetării prealabile, reclamantul a formulat acțiune prin care a solicitat anularea actului de control, care a făcut obiectul dosarului nr._ dar și cerere de suspendare provizorie a executării actului de control și a dispoziției prin care s-a dispus cercetarea prealabilă, care a făcut obiectul dosarului nr._ . Ambele acțiuni au fost respinse de Tribunalul B. -N.

, documentele de control și cele în baza cărora s-au aplicat sancțiunile disciplinare fiind depuse la dosarele în cauză.

La încheierea cercetării prealabile a fost întocmit raportul de cercetare prealabilă nr. 429 din_ întocmit de comisarul șef de politie Andreica I. V., care 1-a înlocuit pe comisarul șef de poliție Sebestyen Paul Andrei, desemnat inițial să efectueze cercetarea prealabilă și recuzat de reclamant. Cercetarea prealabilă a vizat un număr de 50 de presupuse nereguli, structurate pe șapte capitole ("A - compartimentul furturi din auto", "B-compartimentul furturi din locuințe". "C - compartimentul furturi din societăți comerciale", "D - compartimentul violență". "E -

compartimentul diverse", " F - modul de înregistrare și soluționare a evenimentelor sesizate prin SNUAU 112" și "G - soluționarea petițiilor".

În urma efectuării cercetării prealabile, ofițerul care a efectuat cercetarea a stabilit că reclamantul a săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 57 lit. "b" din Legea nr. 360/2002 și art. 12 alin. (1) lit. "b" din OMAI nr. 400/2004, constând în nerespectarea prevederilor OMAI 1410/2006, încălcarea normelor metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați prevăzute în anexa Ordinului procurorului generai al P.Î.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al M.A.I. nr. 178/_ și nerespectarea atribuțiunilor specifice funcției de conducere deținute, prevăzute în fișa postului..

Pentru celelalte fapte desprinse din raportul de control, ofițerul care a efectuat cercetarea prealabilă a stabilit că, după caz, sunt absorbite de faptele reținute, constituind o singură abatere, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii disciplinare, faptele nu constituie abateri disciplinare, răspunderea nu aparține ofițerului cercetat ori concluziile echipei de control nu se confirmă.

Pentru abaterea disciplinară reținută în raportul de cercetare prealabilă, reclamantul a fost sancționat disciplinar cu "mustrare scrisă", conform Dispoziției șefului inspectoratului nr. 58/_

. Sancțiunea a fost contestată la I. G. al P. R., căruia i-a fost înaintat întregul dosar de cercetare disciplinară - contestația reclamantului respinsă de I.G.P.R. prin Decizia motivată nr. 2226/_ .

Reclamantul susține că în calitate de șef al Biroului de Investigații Criminale nu ar fi avut atribuțiuni în privința urmăririi înregistrării și evidenței cauzelor penale cu autori necunoscuți și cu privire la respectarea termenului de 30 de zile pentru începerea urmăririi penale in rem în aceste cauze, sarcina respectării normelor dispozițiilor incidente revenind lucrătorilor iar conducerea, supravegherea și controlul activității revenind procurorului. Astfel reclamantul susține că, în calitate de șef al biroului, nu ar fi avut nicio atribuțiune de conducere, supraveghere și control în ceea ce privește activitatea personalului din subordine, funcția de șef de birou fiind astfel o sinecură care are doar consecința unei salarizări corespunzătoare acestei funcții, inclusiv prin acordarea unui spor de conducere. Reclamantul este în eroare sub acest aspect pentru că activitatea procurorului se referă la efectuarea urmăririi penale în condițiile legii, urmărirea problemelor privind înregistrarea și evidența lucrărilor și respectarea termenelor pentru diferite activități fiind atributul șefului de birou, așa cum rezultă din descrierea sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților postului reclamantului. Conform sarcinilor menționate în fișa postului, reclamantul avea îndatorirea de a urmări respectarea de către personalul din subordine a normelor și dispozițiilor legale, inclusiv a art. 6 din Normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați, Anexă la Ordinul Procurorului general al P.I.C.C.J nr. 1094/C/_ și Ministerului Administrației și Internelor nr. 178/_ norme metodologice pe care nici pretinsa supraveghere de către procuror a acestor activități nu le-ar fi putut înlătura.

Numeroasele dosare penale cu AN în care urmărirea penală in rem a fost începută după mai mult de 30 de zile, în unele cazuri după 3-4 luni și numai după ce s-a efectuat controlul, probează că reclamantul a neglijat atribuțiunile specifice funcției de conducere deținute, atribuțiuni prevăzute în fișa postului.

În mod similar, reclamantul avea atribuțiuni privind îndrumarea permanentă a activităților informative - atât culegerea de informații cât și supravegherea persoanelor suspecte prin intermediul mapelor suspectului. Conform art. 74 din OMAI nr. 1410/2006 reclamantul avea obligația de a organiza și conduce activitățile de culegere, stocare, prelucrare, diseminare și valorificare a informațiilor, iar conform fișei postului reclamantul coordonează activitățile informativ-operative ale personalului din subordine, alocând 30% din programul de muncă planificării, organizării, analizei și controlului îndeplinirii sarcinilor și responsabilităților de către personalul din subordine.

În privința probelor propuse de reclamant în timpul cercetării prealabile, precizăm că din procesul-verbal din data de_ rezultă că cei patru polițiști propuși pentru audiere au fost invitați la audiere, doi nu s-au prezentat iar ceilalți doi au refuzat să întocmească rapoarte. Cercetarea prealabilă s-a efectuat cu respectarea OMAI nr. 400/2004 iar drepturile polițistului cercetat au fost respectate.

Motivarea reclamantului privind nesancționarea personalului din subordine nu susține ipoteza răspunderii personale, așa cum încearcă să argumenteze, ci pe cea a neglijării atribuțiunilor sale de șef de birou, pentru că el era cel care trebuia să urmărească respectarea normelor și

dispozițiilor, să constate eventuale neajunsuri, să ia măsuri pentru remedierea lor și să propună eventuala cercetare a faptelor constatate, or, după cum susține reclamantul, s-a mulțumit să dea unele atenționări - ceea ce înseamnă că a cunoscut existența unor deficiențe dar nu a luat măsuri concrete, efective și eficiente pentru remediere.

Faptul că o sancțiune disciplinară anterioară a fost anulată în recurs de Curtea de Apel C. (dosar nr._, Decizia Civilă nr. 351/2012, depusă de reclamant la dosar) nu probează o rea- credință a angajatorului I.P.J. B. -N., așa cum susține reclamantul. Nu există nicio dorință de a i se aplica lui o sancțiune disciplinare - din contră, desele nereguli constatate în activitatea acestuia probează o atitudine constantă a reclamantului, care consideră că, deși primește drepturile salariale corespunzătoare funcției de șef de birou, nu are atribuțiunile și răspunderea corespunzătoare acestei funcții.

Din motivele arătate mai sus solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Prin Decizia motivată a Inspectorului G. al P. R. nr. 2226/2012 s-a respins contestația formulată de reclamant împotriva Dispoziției Șefului I.P.J. B. -N. nr. 58/2012 prin care a fost sancționat disciplinar cu " mustrare scrisă"; pentru săvârșirea abaterii de " neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege"; prevăzută de art. 57 litera b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, pentru deficiențele constatate în activitățile desfășurate în perioada _

-_ în calitate de șef Birou Investigații Criminale din cadrul P. Municipiului B. .

S-a reținut că reclamantul a încălcat prevederile art. 74 din Ordinul M.A.I. 1410/2006 și a prevederilor din fișa postului nr. 90986/_ constând în aceea că în perioada martie-mai 2011 insp.pr. H. T. -Dan nu a obținut informații de la informatorii "Garcea" și "Lalea", ag. șef O.

M. nu a obținut informații de la informatorii "Dodu" și "Lina", iar ag.șef V. T. nu a obținut informații de la surse ocazionale.

S-a mai reținut încălcarea prevederile art. 6 din Normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.Î.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului Administrației și Internelor nr. 178/_ constând în aceea că nu a urmărit respectarea termenului de începere a urmăririi penale in rem în 13 dosare penale cu A.N. menționate în concret în comunicarea nr. 6497 din_, precum și că a încălcat prevederile art. 59 alin. 3 din Ordinul M.A.I. nr. 1410/2006 constând în aceea că nu a îndrumat și nu a coordonat eficient activitatea în M.S. nr. 019223/2007.

Referitor la încălcarea prevederile art. 74 din Ordinul M.A.I. 1410/2006 și a prevederilor din fișa postului nr. 90986/_

, tribunalul reține că neobținerea de informații pe perioada martie- mai 2011 de către insp.pr. H. T. -Dan de la informatorii "Garcea" și "Lalea",; de către ag. șef O.

M. de la informatorii "Dodu" și "Lina", iar de către ag.șef V. T. din surse ocazionale, pe de o parte nu îi poate fi imputată reclamantului, iar pe de altă parte se datorează unor cauze obiective ( depozițiile martorilor de la filele 133-135, 140 din dosarul cauzei).

Reclamantul, în calitate de șef de birou, avea atribuții de organizare și conducere a activității de culegere, prelucrare, diseminare și valorificare a informațiilor la nivelul întregului birou, având la acea data un efectiv de peste 20 de polițiști, fiecare polițist având între 3 și 11 informatori la care reclamantul nu avea acces direct. Acesta dispunea prin rezoluție cu privire la modul de exploatare al informațiilor aduse de polițiștii din subordine. În acest scop, reclamantul organiza aproape în fiecare dimineață ședință operativă cu o durată de aproximativ de 30 de minute în cadrul căreia se discuta despre lucrările penale și persoanele cercetate, precum și despre informatori.

Lipsa informațiilor de la informatori și de la surse ocazionale s-a datorat unor cauze obiective, întrucât în perioada de referință, o parte din informatori au fost plecați din țară, însă nu s- a încetat legătura cu aceștia deoarece puteau furniza informații cu valoare operativă ridicată, iar în ceea privește sursele ocazionale, nu era obligatorie culegerea de informații de la surse ocazionale în condițiile în care polițistul avea în legătură informatori și a obținut informații cu valoare ridicată de la aceștia.

Mai mult, împrejurarea că, de la un număr de 4 informatori dintr-o rețea de aproximativ 98 existentă la nivelul biroului, nu au fost obținute informații pe o perioadă de două luni, nu relevă nerespectarea caracterului permanent al activității informative, în condițiile în care unul dintre

polițiști a beneficiat pe o perioadă de concediu de odihnă și o parte din informatori au fost plecați din țară.

În ceea ce privește încălcarea art. 6 din normele metodologice privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze

, norme anexă la Ordinul procurorului general al P.I.C.C.J. nr. 1094/C/_ și al Ministrului Administrației și Internelor nr. 178/_, instanța apreciază că nu se poate reține această abatere în sarcina reclamantului, deoarece nu i-a fost repartizat nici un dosar penal cu autor necunoscut, iar cu privire la dosarele repartizate polițiștilor din subordine, răspunderea revine acestora cu privire la începerea urmăririi penale "in rem", deoarece aceștia o dispun prin rezoluție.

Astfel, potrivit art. 6 alin.1: "dacă, în termen de cel mult 30 de zile de la sesizarea săvârșirii unei fapte de natură penală de către autori neidentificați, din cuprinsul actului de sesizare și actele premergătoare efectuate nu rezultă unul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzută de Codul de procedură penală, lucrătorii din cadrul organelor de cercetare ale poliției judiciare vor dispune, prin rezoluție, începerea urmăririi penale "in rem".

Conform art. 218 din Codul de procedură penală "Procurorul conduce și controlează nemijlocit activitatea de cercetare penală a poliției judiciare și a altor organe de cercetare speciale și supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale".

Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare dispune că "șefii ierarhici care fac parte din poliția judiciară pot da polițiștilor dispoziții și îndrumări în efectuarea activităților de constatare a infracțiunilor și de strângere a datelor în vederea identificării autorilor infracțiunilor și începerii urmăririi penale"; reclamantul îndeplinindu-și această obligație, aspect ce rezultă din depozițiile testimoniale și din procesele verbale întocmite cu ocazia ședințelor susținute la nivelul biroului, depuse la dosarul de cercetare prealabilă (filele din registrul de ședință).

Alin. (1) al aceluiași articol prevede că "organele de cercetare ale poliției judiciare își desfășoară activitatea sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia ".

Martorul U. G. C. ( declarația de la fila 141 din dosarul cauzei), având calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, a menționat că s-a stabilit la nivelul instituției, ca în dosarele penale cu autor necunoscut, în care prejudiciul este mai mic de 700 lei, să se dispună neînceperea urmăririi penale, urmând ca pentru cele cu valori mai mari să se înceapă urmărirea penală "in rem";. Cu privire la respectarea termenului de 30 de zile, martorul a precizat că el răspundea de nedepășirea termenului, deoarece avea atribuții de supraveghere a urmăririi penale, reclamantul având doar atribuții administrative, în sensul că semna adresele de înaintare. Lucrătorii din cadrul organului de cercetare al poliției judiciare prezentau dosarele martorului pentru confirmarea propunerii.

Referitor la încălcarea art. 59 alin. 3 din Ordinul M.A.I. 1410/2006

în sensul că reclamantul nu a coordonat și îndrumat eficient activitatea în Mapa Suspectului nr. 019223/2007, tribunalul reține că agentul L. M. ( audiat in calitate de martor- fila 135 din dosarul cauzei) a preluat mapa în cursul anului 2010 de la ag.șef Fior D., iar activitatea de cunoaștere a suspectului și de încadrare informativă a acestuia nu s-a putut realiza, întrucât acesta nu a fost depistat și nu s-a reușit a se stabili dacă mai face sau nu obiectul supravegherii. Pentru deficiențe în activitatea de supraveghere a suspecților, agentul L. M. a fost atenționat de reclamant în cadrul activității de management.

În consecință, nu se poate reține încălcarea de către reclamant a prevederilor art. 59 alin. 3 din Ordinul M.A.I. 1410/2006 și cu atât mai mult săvârșirea abaterii disciplinare reținută în sarcina reclamantului, fiind identificate deficiențe într-o singură mapă a suspectului. Prin Ordinul M.A.I. nr. S/120/_ și Dispoziția I.G.P.R. nr. S/52/_ s-a dispus închiderea tuturor mapelor și s-a renunțat la această formă de documentare, totodată abrogându-se Ordinul nr. 410/2006.

Susținerile reclamantului în sensul încălcării dreptului la apărare cu ocazia cercetării prealabile sunt confirmate de depozițiile martorilor audiați, aceștia menționând că nu au fost citați sau invitați pentru a fi audiați cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantului.

Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, instanța va admite acțiunea formulată de reclamant și în consecință va anula Decizia motivată a Inspectorului G. al P. R.

nr. 2226/2012, urmând să admită contestația împotriva Dispoziției Șefului I.P.J. B. -N. nr. 58/2012.

În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, instanța va obliga pârâții, în solidar, să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 8,60 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE

	Admite acțiunea formulată de reclamantul M. I. N., domiciliat în B.	, str. Î.
T.	, bl. 57B, sc.A, ap. 8, jud. B. -N., în contradictoriu cu pârâții I. de P.	al J.
B.	-N., cu sediul în B., str. N. B., nr-1-3, jud. B. -N. și I. G.	al P.
R.	, cu sediul în B., str. M. V., nr.6, sector 5 și în consecință:

- Anulează Decizia motivată a Inspectorului G. al P. R. nr. 2226/2012 și în consecință:

- admite contestația formulată de reclamant împotriva Dispoziției Șefului I.P.J. B.

-N. nr. 58/2012.

Obligă pârâții, în solidar, să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 8,60 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi,_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

B. L. T. M. D.

Red/dact: BLT/HVA

_ /5ex

Sentința civilă nr. 466/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 466/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici statutari